Proiectul care ar permite publicarea listelor cu „buni” și „răi” platnici – persoane fizice – și folosirea dronelor pentru identificarea imobilelor fără autorizație riscă să depășească limitele legale și să alimenteze o cultură a stigmatizării, avertizează senatorul constănțean Felix Stroe. Acesta susține că inițiativa este excesivă și contrară prevederilor naționale și europene, atât prin expunerea publică a datelor personale, cât și prin intruziunea pe care ar putea-o genera în viața privată.
Într-o reacție critică, Stroe compară proiectul cu „gazeta de perete” din alte vremuri, în care oamenii erau nominalizați public pentru a fi arătați cu degetul. În forma descrisă, ar urma să fie făcute publice numele, domiciliul și rolul fiscal al persoanelor fizice, într-un mecanism care ar transforma datoriile către stat într-o „listă de rușine”. Senatorul consideră că o astfel de abordare nu rezolvă problemele reale ale colectării și poate produce efecte sociale nedrepte, mai ales în cazurile în care întârzierile la plată sunt generate de dificultăți financiare temporare.
„Nu folosește nimănui punerea la stâlpul infamiei publice a cuiva care, poate, temporar, este într-o dificultate financiară care-l împiedică să-și achite la timp taxele și impozitele”, transmite senatorul. În opinia sa, statul ar trebui să urmărească soluții administrative și fiscale eficiente, nu instrumente care pot umili public contribuabilii și pot crea presiune socială disproporționată față de situația reală a fiecărui caz.
O a doua componentă a proiectului, utilizarea dronelor pentru identificarea construcțiilor fără autorizație, este descrisă de Stroe drept „deplasată” și periculoasă prin precedentul pe care îl poate crea. Senatorul avertizează că „vânătoarea” de imobile, pornind de la simple suspiciuni privind necesitatea autorizației de construire și plata impozitului, ar putea însemna o intruziune gravă în intimitatea personală, cu riscul de a transforma România într-un „stat polițienesc”.
În acest context, Felix Stroe afirmă că PSD are rezerve serioase față de susținerea unui astfel de proiect, invocând atât protecția vieții private, cât și riscurile de abuz și de interpretare extensivă a măsurilor propuse. Senatorul sugerează că statul ar trebui să își întărească mecanismele legale existente, să îmbunătățească procedurile de notificare și conformare voluntară și să evite măsuri care pot încălca drepturi fundamentale sau pot produce tensiuni sociale. Dezbaterea vine într-un moment în care autoritățile caută soluții pentru creșterea colectării și reducerea evaziunii, însă criticii proiectului atrag atenția că eficiența nu poate fi obținută prin expunere publică și supraveghere intruzivă, ci prin reguli clare, proporționalitate și respectarea strictă a cadrului legal european privind datele personale și viața privată.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google