Premierul Ilie Bolojan a transmis marți seară două mesaje care, puse cap la cap, descriu mai clar decât orice comunicat oficial realitatea economică a momentului: România nu poate opri valul de scumpiri la carburanți, dar încearcă, în același timp, să găsească o ieșire strategică din vulnerabilitatea în care a ajuns. Cu alte cuvinte, Guvernul admite că nu controlează criza, ci doar încearcă să-i reducă efectele, în timp ce vorbește despre nevoia unei repoziționări economice mai serioase a țării.
În contextul tensiunilor din Golf și al exploziei prețurilor la nivel internațional, Bolojan a explicat că Executivul pregătește o ordonanță de urgență pentru intervenția pe piața carburanților. Măsura nu promite ieftiniri și nici nu oferă garanții ferme că populația va fi protejată de șocul de preț. Dimpotrivă, premierul a spus deschis că scumpirile sunt inevitabile, în condițiile în care peste 70% din țițeiul și motorina utilizate în România provin din import. Aceasta este, de fapt, esența problemei: România resimte direct orice cutremur din piața globală, fără să mai aibă suficiente pârghii interne pentru a controla efectele. Guvernul vrea să limiteze adaosurile comerciale pentru a evita specula, însă chiar premierul admite că o astfel de măsură poate împinge unii distribuitori independenți în pierdere, ceea ce ar putea duce inclusiv la probleme de aprovizionare și la apariția unor penurii locale de combustibil.
Statul promite că va suporta o parte din costuri și că veniturile suplimentare încasate din TVA nu vor rămâne „în pușculița statului”, însă fără o reducere imediată a taxelor și fără un prag clar de intervenție, mesajul rămâne mai degrabă unul de administrare a crizei decât de rezolvare a ei. Practic, cetățeanului i se spune că va plăti mai mult, distribuitorii vor suporta și ei o parte din presiune, iar statul va interveni doar atât cât își permite. În paralel, Bolojan a încercat să mute discuția din registrul strict defensiv în cel strategic. Premierul a vorbit despre necesitatea ca România să iasă mai puternic pe piața internațională și să își valorifice mai bine resursele și avantajele. A indicat explicit gazul din Marea Neagră drept una dintre marile șanse ratate sau insuficient exploatate până acum, susținând că acesta ar trebui procesat în România, nu doar extras și trimis mai departe sub formă de materie primă.
Mesajul este important, pentru că atinge una dintre slăbiciunile cronice ale economiei românești: exportăm resurse și importăm produse procesate, adică exact zona în care se face profitul mare. Bolojan a vorbit despre nevoia de centre de producție în zootehnie, panificație și alte domenii care pot aduce valoare adăugată în interiorul țării. În lipsa unei astfel de mutări, România riscă să rămână blocată în capcana veniturilor medii, dependentă de exterior și vulnerabilă la fiecare șoc internațional. De altfel, premierul a legat direct criza din Golf de efecte în lanț asupra întregii economii: de la energie la îngrășăminte, de la agricultură la prețurile produselor alimentare. A admis că în ultimii ani România nu a avut, în anumite sectoare-cheie, o politică coerentă și urmărită consecvent, mai ales în energie și chimie. Această constatare spune, indirect, mai mult decât o simplă analiză tehnică: actuala criză nu este doar rezultatul unui conflict extern, ci și al unor întârzieri și ezitări interne.
În realitate, cele două intervenții ale lui Ilie Bolojan arată că România se află într-un punct delicat. Pe termen scurt, Guvernul încearcă să stingă incendiul de la pompă fără să destabilizeze piața. Pe termen mediu și lung, vorbește despre reconstrucția unei economii mai competitive, capabile să producă mai mult, să proceseze mai mult și să depindă mai puțin de importuri. Problema este că între aceste două planuri există o distanță uriașă: una este să recunoști vulnerabilitatea, alta este să o corectezi. Iar până când această corecție va deveni realitate, românii rămân în fața unei concluzii simple și incomode: prețurile cresc, statul nu le poate opri, iar promisiunea unei economii mai puternice rămâne, deocamdată, un proiect aflat încă în faza declarațiilor.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google