Premierul Ilie Bolojan pregătește un mecanism controversat de redistribuire a veniturilor locale. Potrivit unor surse, Guvernul intenționează să creeze un fond de solidaritate în care vor ajunge sumele încasate peste un anumit prag de către marile orașe, iar municipiile cu venituri ridicate ar urma să aibă încasările plafonate.
Taxele și impozitele locale au crescut din ianuarie 2026 în principalele orașe ale țării, după introducerea noilor valori impozabile prin Codul Fiscal. Primarii au calculat, în medie, creșteri de aproximativ 80% ale impozitelor pe clădiri. În funcție de vechimea locuințelor, unele taxe se vor dubla sau chiar tripla față de nivelul din 2025. Au crescut și impozitele pe autovehicule, cele mai poluante fiind taxate suplimentar. Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că România se confruntă cu dezechilibre majore în finanțarea administrațiilor locale, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene. Datele publicate de Guvern arată că aproximativ 83% din bugetele primăriilor provin din transferuri de la bugetul de stat, față de o medie europeană de 51%.
În același timp, taxele și impozitele locale reprezintă mai puțin de 1% din PIB, comparativ cu 3,7% la nivelul Uniunii Europene. Această situație face ca, în multe localități, cheltuielile cu personalul să depășească veniturile proprii ale primăriilor.Executivul susține că reforma sistemului de impozitare locală era inevitabilă și face parte din angajamentele asumate prin PNRR și în relația cu Comisia Europeană. Guvernul afirmă că bugetul de stat nu mai poate susține transferuri tot mai mari către administrațiile locale, în contextul deficitului bugetar.
Aplicarea noilor măsuri este estimată să aducă venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde de lei în 2026, cu peste 30% mai mult față de anul precedent. Cele mai mari creșteri sunt prognozate la impozitele pe clădiri, cu aproximativ 1,42 miliarde de lei în plus, urmate de taxele pe terenuri, cu 1,09 miliarde de lei, și de impozitele pe autovehicule, cu 1,18 miliarde de lei.
Municipiul Constanța, ca mare oraș costier, se va confrunta cu impact semnificativ al acestei politici. Cu o populație de peste 300.000 de locuitori și venituri locale importante din turism și comerț, Constanța ar putea deveni una dintre municipiile care vor vedea plafonarea încasărilor sale. Diferența dintre veniturile generate și plafonul stabilit de Guvern ar fi redirecționată către bugetul de stat, pentru a fi redistribuită către comune și orașe care nu reușesc să se autofinanțeze.
Această măsură ar putea afecta investițiile locale în infrastructură, transport public și servicii municipale, în timp ce localitățile mai mici ar beneficia de o mai bună finanțare din fondul de solidaritate. Potrivit Guvernului, banii colectați din taxele și impozitele locale vor rămâne la bugetele locale, însă redistribuirea prin fondul de solidaritate va modifica modul în care sunt împărțite resursele între comunități.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google