Premierul Ilie Bolojan a reacționat, după ce CCR a motivat decizia referitoare la pensiile magistraților:
„Am luat act de decizia CCR în privința legii privind pensiile magistraților, stabilită cu o majoritate strânsă, de 5-4.Reforma pensiilor magistraților rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate. Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci sunt privilegii insuportabile social și bugetar. Nu Guvernul, nu un om politic sau un partid au nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea”, a declarat premierul.
„Înțelegem că CCR a setat un standard procedural privind durata în care trebuie așteptat avizul consultativ al CSM. Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie, un termen de așteptare a avizului consultativ al CSM pe care 4 dintre judecătorii CCR l-au considerat rezonabil. Desigur, standardul fixat de CCR va fi respectat”, a spus Bolojan.
Curtea Constituțională a României a admis, luni, 20 octombrie 2025, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblul său. Decizia, pronunțată cu majoritate de voturi, este definitivă și general obligatorie, urmând ca motivarea completă să fie publicată în Monitorul Oficial.
CCR a reținut că Guvernul a respectat, în principiu, procedura de angajare a răspunderii în fața Parlamentului prevăzută de articolul 114 din Constituție, întrucât legea reglementa un domeniu omogen și justifica urgența și necesitatea adoptării sale. Totuși, Curtea a constatat o încălcare a Constituției prin faptul că Executivul nu a așteptat expirarea termenului de 30 de zile prevăzut de lege pentru emiterea avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Această omisiune a fost considerată o încălcare a articolelor 1 alineatele (3) și (5), coroborate cu articolele 133 alineatul (1) și 134 alineatul (4) din Constituție. De asemenea, Curtea a arătat că Guvernul a fost obligat, în calitate de inițiator al actului normativ, să respecte termenul legal pentru obținerea avizului CSM. Prin urmare, neîndeplinirea acestei obligații a dus la vicierea procedurii legislative, ceea ce a atras neconstituționalitatea legii în ansamblul său.
CCR a subliniat că domeniul reglementat de lege – pensiile de serviciu ale magistraților – este unul unitar și că urgența adoptării s-a bazat pe necesitatea evitării unui dezechilibru bugetar și pe îndeplinirea obligațiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Curtea a arătat că Guvernul putea folosi procedura angajării răspunderii în fața Parlamentului, considerând că aceasta respectă raporturile constituționale dintre Executiv și Legislativ.
Judecătorii constituționali au respins argumentul potrivit căruia modificările succesive în domeniul pensiilor ar contraveni principiului securității juridice, arătând că evoluțiile legislative sunt permise atâta vreme cât au o finalitate coerentă și nu afectează drepturile fundamentale sau valorile constituționale. În opinia Curții, nu există o interdicție temporală pentru Parlament de a legifera succesiv în același domeniu, atâta timp cât nu se acționează arbitrar. Prin urmare, viciul nu a fost de fond – adică asupra conținutului reformei –, ci de procedură, lipsa avizului CSM fiind considerată o încălcare esențială a procesului legislativ. Decizia CCR are caracter definitiv și produce efecte erga omnes, ceea ce înseamnă că legea nu mai poate fi promulgată și trebuie retrimisă Parlamentului pentru reexaminare.
Decizia Curții vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat neconstituționalitatea legii prin votul Secțiilor Unite, invocând printre altele lipsa avizului CSM. Actul normativ fusese adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, măsură justificată de Executiv prin urgența îndeplinirii jaloanelor din PNRR privind pensiile de serviciu. Legea respinsă prevedea creșterea graduală a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net. Magistrații au reclamat însă că aceste modificări afectează independența justiției și stabilitatea carierei. CCR a decis că doar aspectele de procedură au fost încălcate, fără a invalida dreptul Parlamentului de a reforma sistemul.
După anunțul deciziei, președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a declarat că hotărârea „confirmă că independența justiției nu este un privilegiu al magistraților, ci o garanție pentru cetățeni”. La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că reforma pensiilor magistraților „rămâne o prioritate” și că imediat după publicarea motivării Curții va fi redactat un nou proiect de lege, „echitabil pentru societate”.
Decizia CCR obligă Parlamentul să reia procesul legislativ de la zero. Guvernul și majoritatea parlamentară vor trebui să elaboreze un nou proiect care să țină cont de observațiile Curții, în special de respectarea avizului CSM. Până la adoptarea unei noi reglementări, actualul sistem al pensiilor de serviciu din magistratură rămâne în vigoare.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google