Premierul Ilie Bolojan a recunoscut deschis, luni seară, la Digi24, că relația dintre Guvern și autoritățile locale intră într-o zonă de tensiune majoră, pe fondul reducerii transferurilor de la bugetul de stat către primării. Șeful Executivului a justificat această abordare prin creșterea veniturilor locale obținute din majorarea impozitelor pe proprietate, sugerând că administrațiile locale trebuie să se descurce „mai mult din banii proprii”, chiar dacă asta amplifică nemulțumirea primarilor.
„Nu mai puteam să transferăm sume imense către autoritățile locale”, a spus Bolojan, insistând că actualul model de finanțare este nesustenabil. În opinia sa, România ar fi ajuns într-o situație paradoxală, în care primăriile cheltuiesc mai mult decât produc, iar diferența este acoperită constant de la centru, prin alocări guvernamentale și fonduri naționale. Premierul a mers mai departe și a comparat situația României cu cea a altor state europene, afirmând că „în Europa, veniturile totale pe care le încasează primăriile din taxele locale acoperă, în general, toate cheltuielile”, în timp ce „în România, toate veniturile autorităților locale acoperă doar un sfert din cheltuielile de personal”.
În logica prezentată de Bolojan, creșterea impozitelor locale ar trebui să compenseze reducerea banilor veniți de la bugetul de stat. „Per total, autoritățile locale vor avea sume mai mari față de anul trecut”, a susținut premierul, explicând că ceea ce Guvernul nu mai poate transfera direct va fi acoperit din surplusul rezultat din impozitele majorate. Bolojan a admis că statul va reduce alocările guvernamentale directe și a sugerat că administrațiile locale trebuie să își justifice mai bine cheltuielile. „Cetățenii trebuie să vadă ce se întâmplă cu banii pe care îi plătesc. Dacă toți banii pe care îi încasezi îi folosești pentru funcționarea instituției și nu faci nimic în comunitate, înseamnă că instituția nu mai există pentru oameni”, a spus premierul.
Conflictul a fost amplificat și de poziționările politice din teritoriu. Bolojan a confirmat că există nemulțumiri puternice, inclusiv în județe precum Harghita și Covasna, unde oamenii au ieșit în stradă din cauza impozitelor locale. Fără a intra în detalii concrete, premierul a sugerat că, pe lângă deciziile administrațiilor locale, ar putea exista și „campanii” sau „mize politice” care să fi alimentat protestele. În fața presiunilor venite din partea primarilor, Bolojan a lăsat să se înțeleagă că răbdarea Guvernului este limitată și că actuala arhitectură administrativă ar putea fi pusă sub semnul întrebării. „Avem două posibilități pe termen lung: ori dovedim că administrația poate funcționa cu personal mai redus și mai eficient, ori este doar o problemă de timp până când se va ajunge la o reorganizare administrativ-teritorială”, a declarat premierul, avertizând că o astfel de reformă va veni „când vom fi cu spatele la zid”.
Mesajul a fost completat de un reproș direct la adresa administrațiilor locale care, în opinia sa, au angajat personal peste necesar. „Sunt comune care, din păcate, și-au angajat mai mulți oameni decât era necesar și acum vor trebui să reducă acest personal suplimentar”, a spus Bolojan, transferând responsabilitatea ajustărilor direct în curtea primarilor. În același timp, șeful Guvernului a transmis că primăriile nu mai pot conta pe stat pentru a acoperi cofinanțările proiectelor mari de investiții. „Nu mai trebuie să stea cu mâna întinsă către bugetul de stat, ci trebuie să meargă să-și contracteze un credit”, a afirmat Bolojan, invocând propriul exemplu de la Oradea și Bihor.
Premierul Ilie Bolojan, prezent la Adunarea Asociației Comunelor din România, a declarat în prezența primarilor nemulțumiți de reforma în administrație și în timp ce mii de primării au blocat activitatea timp de două ore în semn de protest față de Guvern, că lucrurile în administrația locală, dar și în cea centrală nu vor mai putea fi așa cum eram obișnuiți să fie până acum.
„Era o chestiune de respect din partea mea să parcicip azi la ACoR având în vedere că am fost 3 mandate primar și un mandat președinte de CJ. Deci știu care sunt problemele și vă asigur de respectul meu știind cât de dificil este să gestionezi problemele unei comunități cu resurse reduse pe care o bună parte dintre dvs., din păcate, sunteți în această situație și nu le aveți. Voi fi foarte deschis cu dvs. și cred că trebuie să plecăm de la o realitate: că lucrurile în administrația locală, dar și în cea centrală nu vor mai putea fi așa cum eram obișnuiți să fie până acum”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Șeful Executivului a și explicat motivul pentru care a susține acest lucru. „Avem niște deficite foarte mari pe care guvernele noastre s-au angajat să le corecteze și pe care dacă ne dorim să rămânem în niște echimibre financiare generale în țara noastră va trebui să le urmărim în anii următori”, a spus Bolojan.
„Capacitatea guvernelor de a crește trasferurile către autoritățile locale este foarte scăzută, indiferent cine este premier și indiferent ce coaliție vom avea în România în anii următori. Asta pentru că suntem în situația în care dacă facem niște comparații cu administrațiile din celelalte țări europene trebuie să înțelegem că avem niște indicatori care pentru orice om rațional trebuie să ne pună pe gânduri”, a mai spus premierul.
Mai mulți primari de comune din întreaga țară și-au exprimat marți, direct și fără menajamente, nemulțumirile în fața premierului Ilie Bolojan, în cadrul dezbaterii „Reforma administrativă, politica de reducere a cheltuielilor publice și impactul acestora asupra comunelor din România”, organizată de Asociația Comunelor din România.
Edilii au cerut unitate politică, dialog real cu Guvernul și predictibilitate bugetară, criticând măsurile fiscale și administrative adoptate „pe picior, pe repede înainte”, fără consultare suficientă cu autoritățile locale. Un primar a cerut explicit coeziune în interiorul coaliției de guvernare, avertizând că tensiunile politice de la centru alimentează frustrarea și radicalizarea electoratului. „Venim și noi de jos, dar și Guvernul trebuie să colecteze. Țara trece printr-o perioadă extrem de grea și are nevoie de lideri uniți. Ne-am săturat să vă vedem certându-vă și dând vina unii pe alții”, a spus edilul.
Un alt primar a atras atenția asupra situației comunelor sub 2.000 de locuitori, care, în opinia sa, riscă să fie marginalizate în actualul cadru bugetar. „Comunele mici au aceleași nevoi ca oricare altele. Avem nevoie de o politică unitară și de o strategie de populare a satelor. Sprijinirea antreprenoriatului local poate genera dezvoltare economică reală”, a afirmat acesta.
Edilul a subliniat că autoritățile locale nu solicită tratament preferențial, ci predictibilitate și respectarea principiului fundamental: transfer de responsabilitate egal cu transfer de resurse, în proporție de 100%. „Suntem de acord cu disciplina fiscală și cu reforma statului, dar avem nevoie de un parteneriat solid și de dialog real. Pachetul de măsuri vine, legea bugetului vine, însă fără predictibilitate nu putem administra comunitățile”, a adăugat primarul.
Un al treilea primar i-a reproșat premierului viteza excesivă și lipsa de adaptare la realitățile locale, mai ales în ceea ce privește majorarea taxelor și impozitelor locale. „V-ați raportat la Uniunea Europeană, dar nu ați vorbit despre nivelul salariilor din România. Ați folosit termenul de «pachet», dar la noi sunt proiecte concrete. Ne-ați împachetat rând pe rând”, a spus edilul. Acesta a criticat și calendarul modificărilor fiscale: „Impozitele trebuiau ajustate rațional, din timp. Nu poți adopta o reglementare și să ceri ca în șase zile lucrătoare toate primăriile din țară să adopte hotărâri și să adapteze sistemele informatice. Sunt măsuri luate pe picior”. Primarul a avertizat că actualele politici riscă să accelereze exodul tinerilor și să afecteze negativ natalitatea, în loc să susțină dezvoltarea comunităților locale.
Peste 1.300 de primării din România sunt afectate, marți, de o grevă de avertisment organizată de salariații din administrația locală. Acțiunea, programată între orele 10:00 și 12:00, este un semnal de protest față de măsurile anunțate de Guvernul condus de Ilie Bolojan și se desfășoară în paralel cu o întâlnire importantă a primarilor de comune la Palatul Parlamentului. Potrivit Sindicatului Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR), greva de avertisment va avea loc în 1.370 de primării din țară, acolo unde există organizații sindicale afiliate. Decizia a fost luată în urma unui vot intern, cu o susținere aproape unanimă din partea membrilor, scrie Agerpres.
„Greva este organizată de către Sindicatul Național SCOR, este rezultatul unui vot intern în structurile noastre și, cu lipsa câtorva voturi, de abținere, e unanimitate în a se organiza. Prin urmare, acțiunea se desfășoară în toate primăriile în care avem organizații sindicale, 1.370 de primării. Ne așteptăm că vor fi acțiuni de solidaritate și în primării care nu sunt afiliate în sindicatul nostru”, a declarat președintele SCOR, Dan Cârlan.
Sindicaliștii avertizează că măsurile anunțate de Guvern afectează direct funcționarea administrației locale și condițiile de muncă ale angajaților din primării. Reprezentanții SCOR spun că protestul salariaților vine în solidaritate cu primarii de comune, care au anunțat la rândul lor nemulțumiri față de politicile guvernamentale. Marți, Asociația Comunelor din România are programată o întâlnire la Palatul Parlamentului, la care și-a anunțat participarea și premierul Ilie Bolojan.
„Greva pe care o declanșează sindicatul, nu primarii, este una de foarte mare actualitate și necesitate. Și noi, primarii, suntem de acord, susținem fără doar și poate. Două ore greva de avertisment coincide cu întâlnirea (…) cu noi, premierul Bolojan a confirmat participarea”, a declarat președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici.
Potrivit liderilor administrației locale, tensiunile dintre primării și autoritățile centrale au crescut semnificativ în ultima perioadă. Emil Drăghici susține că nemulțumirile primarilor au ajuns „la o cotă de nesuportat”, în contextul presiunilor bugetare și al deciziilor care ar urma să afecteze direct comunitățile locale. Greva de avertisment de marți este văzută ca un prim pas, atât de sindicaliști, cât și de aleșii locali, pentru a transmite un mesaj clar Guvernului. În lipsa unor soluții concrete, nu este exclus ca protestele să continue sau chiar să se intensifice în perioada următoare.
„Noi nu mai putem consuma decât ceea ce ne putem permite”
Premierul Ilie Bolojan a vorbit, luni seara, la Digi24, despre învățământul românesc și despre posibilitatea ca România să intre în recesiune. „E o perspectivă a domnului Toma (n.r. primarul de Buzău care a spus că PSD s-ar putea apropia de AUR). În condițiile în care tensiunile cresc, e greu de presupus că această coaliție va merge mai departe. Schimbările dese de guverne și miniștri nu aduc un lucru bun”, a spus Ilie Bolojan.
„Nu știu dacă avem recesiune sau nu. Nu există nici o țară care să nu aibă o contracție economică.Când va fi, va rămâne de văzut. Important este să nu fie pe termen lung. După aceea, prin scăderea inflație, economia s-au putea așeza pe baze serioase. Noi nu mai putem consuma decât ceea ce ne putem permite. Am încercat să reducem cheltuielile și să menținem ridicate investițiile.Trebuie să reducem investițiile. Trebuiesă absorbim fonduri din PNRR de 10 miliarde de euro”, a mai spus premierul Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre modul în care funcționează coaliția de guvernare. El a admis că situația nu e tocmai roz, însă testul adevărat o să fie dat în următoarele săptămâni, când trebuie să fie adoptate măsuri cheie, cum ar fi bugetul pe 2026, reforma administrației sau măsurile de relansare economică. Premierul spune că el vrea să meargă înainte în această formulă, însă totul depinde și de dorința coaliției de guvernare.
„Toate problemele care apar vor da un semnal foarte clar dacă această coaliție poate să meargă mai departe – eu asta îmi doresc. Chiar dacă avem păreri difergente… programul de guvernare e contractul nostru pentru rezolvarea problemelor românilor”, a spus Bolojan, la Digi24.
„Urmează săptămâni importante. Inevitabil se va ajunge la voturi în Parlament. Dar acum nu se pune problema. Dar cu cât o coaliție e mai coerentă cu atât putem scoate țara din această situație mai repede”, a punctat Bolojan.
Premierul a mai spus că cele mai grele momente au trecut din punct de vedere economic. El a adus în discuție și momentul în care el a ajuns premier, când „nu se prea înghsuiau să preia această funcție”, asta pentru că – spune Bolojan – noul premier de atunci era pus în situația să ia măsuri care nu erau populare.
Nemulțumirile tot mai vocale ale mai multor categorii sociale sunt „costul” inevitabil al măsurilor de ajustare bugetară, a maibdeclarat luni seară premierul Ilie Bolojan, admițând că pachetul fiscal adoptat de Guvern „înseamnă o contracție economică” și va apăsa suplimentar pe populație.
„În astfel de perioade, atunci când iei măsuri de ajustare și corectezi deficite, (…) aceste măsuri care au fost luate sunt măsuri care au un cost (…) și care, pe bună dreptate, nemulțumesc o parte dintre cetățenii noștri”, a spus Bolojan, într-o comparație cu „cheltuielile unei familii” care a trăit ani la rând peste posibilități.
Premierul a încercat să mute presiunea dinspre Guvern spre administrațiile locale și spre „excepțiile” create în timp, susținând că un motiv pentru creșterile resimțite la taxe și impozite a fost eliminarea unor facilități. „Una din erorile noastre în tot acești ani este că am creat foarte multe excepții și practic o bună parte din cetățenii noștri nu plăteau niciun fel de taxe și impozite locale”, a afirmat el, admițând însă că „unele” probleme țin de „culpa guvernului” și de felul în care legislația a fost adoptată.
În acest context, Bolojan a indicat explicit că sistemul de impozitare a proprietăților va fi recalibrat, cu trecerea la evaluarea pe baza valorii de piață, folosind datele din tranzacții. „Avem un angajament să aplicăm de la finalul acestui an o cotă procentuală pe valoarea de piață a imobilelor. Această valoare de piață este în curs de stabilire pe bază a tranzacțiilor”, a spus premierul, prezentând anul curent drept unul „de tranziție”, într-o formulă care, în loc să liniștească temerile, lasă să se înțeleagă că noul mecanism va menține presiunea la plată.
Cea mai sensibilă parte a discuției a vizat nemulțumirile persoanelor cu dizabilități, după eliminarea scutirii totale de la impozitele locale. Premierul a confirmat că a primit o scrisoare din partea unor federații și organizații care cer revenirea la excepție, dar a respins ideea unei întoarceri complete. „Nu mai putem să mergem pe scutirile în totalitate. Nu există așa ceva la modul deschis datorită faptului că nu mai avem această capacitate”, a declarat Bolojan, în timp ce a încercat să justifice măsura prin dimensiunea grupului vizat.
Șeful Guvernului a invocat cifre mari și a sugerat că sistemul a fost extins dincolo de limitele „suportabile”. „Aveam 950.000 de persoane cu dizabilități care nu plăteau impozit nici pe proprietăți, nici pe case, nici pe mașini (…) și asta, datorită numărului foarte mare, 957.000 de persoane în această situație, ne-a dus la un efect în care (…) aproape 10% din fondul imobiliar al României nu plătea impozite pe proprietate”, a spus Bolojan. În același timp, premierul a precizat că persoanele cu dizabilități rămân singura categorie scutită de plata CASS, încercând să compenseze politic imaginea unei retrageri a sprijinului.
Totuși, Bolojan a lăsat deschisă posibilitatea unor măsuri „compensatorii”, dar cu plafonări, sugerând că actualele scutiri au fost folosite și de persoane cu venituri sau patrimoniu semnificativ. „Trebuie gândit dacă ar fi să venim cu niște măsuri compensatorii (…) ele trebuie să se limiteze la o locuință care să fie de o anumită suprafață sau la o mașină care să fie de o anumită capacitate cilindrică. Pentru că dacă ai un Jeep, dacă ai foarte multe proprietăți, impozitul pe proprietate (…) este contribuția ta (…) la ceea ce înseamnă utilitățile pe care ți le duce primăria”, a afirmat premierul.
Pe fondul criticilor că statul taie de la cei vulnerabili, dar păstrează „același număr de angajați” și „pensiile speciale”, Bolojan a admis că argumentul e unul greu de combătut și a promis „ordine” în cheltuielile statului. „Oamenii care fac eforturi și au de pătimit (…) să simtă că nu sunt doar ei cei care plătesc”, a spus premierul, dar fără să ofere un calendar concret pentru reformele invocate, preferând să insiste că nu va crea „așteptări care nu pot fi onorate”.
În schimb, șeful Guvernului a anunțat un demers care poate declanșa o nouă controversă: verificarea certificatelor de dizabilitate, pe motiv că o parte ar fi fost eliberate necorespunzător. „Statul român trebuie să verifice, treptat-treptat, certificatele care au fost date de-a lungul anilor (…) din verificările care au fost făcute (…) a rezultat că există un număr, din păcate, destul de important de certificate care nu au fost eliberate în bună regulă”, a susținut Bolojan, sugerând că „plaja de beneficiare s-a extins foarte mult” și că drepturile sunt consumate și de persoane care „în condiții normale, n-ar trebui să beneficieze”.
Premierul a recunoscut, totuși, că această situație produce „o nedreptate uriașă” pentru cei cu dizabilități reale, care ajung să plătească pentru incapacitatea statului de a controla fraudele. „Sunt oameni care au nevoie de ajutor, care și-au primit certificatul de disabilități pe drept și suferă, din cauza incapacității statului, de a-i prinde pe cei care fură”, a spus Bolojan, adăugând că Ministerul Muncii face verificări și că separarea cazurilor ar trebui să fie făcută „până la finalul anului”.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google