Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi, 30 aprilie 2026, adoptarea în Guvern a proiectului de lege privind interdicția pensiilor necontributive cu salariu în sistemul bugetar. Proiectul va fi trimis Parlamentului cu solicitarea de dezbatere în procedură de urgență. Deși Bolojan prezintă măsura ca o soluție de echitate și economie bugetară, documentul pleacă spre Parlament cu o încărcătură juridică semnificativă: aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii și avertismente dure de neconstituționalitate din partea Consiliului Legislativ.
Articolul VII al proiectului constituie piesa centrală a inițiativei. Textul prevede că personalul plătit din fonduri publice, precum și personalul din regii autonome, companii naționale, societăți la care statul sau autoritățile locale sunt acționari unici ori dețin participații majoritare și autorități de reglementare, dacă beneficiază de pensie în plată, poate continua activitatea cu acordul anual al angajatorului sau al autorității competente, până la vârsta de 70 de ani.Pentru beneficiarii de pensii de serviciu sau de pensii militare de stat, continuarea activității este condiționată de acceptarea reducerii pensiei cu 85%. Practic, proiectul nu suspendă formal pensia integral, dar construiește un mecanism de opțiune prin care persoana beneficiară de pensie de serviciu sau pensie militară care vrea să rămână angajată în sistemul public poate face acest lucru doar dacă acceptă să mai primească 15% din pensie. Alternativa este încetarea raportului de muncă sau de serviciu.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că măsura vizeaza doar sectorul public și doar pe cei cu pensii speciale. În sectorul privat, cumulul pensiei cu salariu rămâne permis pentru toate categoriile. Pîslaru a argumentat că schimbarea vine pe fondul unui sentiment de inechitate resimțit în administrația publică, în condițiile în care pensiile speciale ajungeau la valori ridicate și erau cumulate integral cu salariile din sistem.Proiectul mai conține măsuri privind detașările și transferurile în sistemul public, inclusiv suspendarea temporară, până la finalul anului 2026, a unor mecanisme de mobilitate pentru funcționari publici și personal contractual. De asemenea, sunt prevăzute excepții pentru aleșii locali, persoane cu mandate prevăzute expres de Constituție, anumite cadre didactice din formarea magistraților și din învățământul militar și juridic superior, precum și pentru unele categorii din apărare, ordine publică și securitate națională.
Plenul CSM a avizat negativ proiectul de lege prin Hotărârea nr. 67 din 16 aprilie 2026, adoptată cu 13 voturi împotrivă, 3 voturi pentru și un vot nul. Consiliul consideră că reducerea cu 85% a pensiei pentru cei care vor să rămână în activitate nu rezolvă problema constituțională deja analizată de Curtea Constituțională, ci o reproduce într-o formulă nouă.CSM observă că titlul proiectului ascunde aria reală de aplicare. Actul normativ este intitulat ca o lege privind măsuri aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual plătit din fonduri publice. În realitate, proiectul vizează o sferă mai largă de destinatari, incluzând și judecătorii și procurorii. Această neconcordanță nu este o simplă problemă de redactare, ci o vulnerabilitate constituțională.
CSM mai atrage atenția că proiectul nu ține cont de particularitățile statutului judecătorilor și procurorilor. După eliberarea din funcție prin pensionare, un fost magistrat nu poate reveni pur și simplu în funcție. Reîncadrarea se face în condiții speciale prevăzute de Legea nr. 303/2022. Consiliul observă că proiectul introduce o formulă generală a acordului anual pentru continuarea activității, dar această soluție nu se potrivește cu arhitectura carierei magistraților.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, dar sub rezerva însuşirii observațiilor și propunerilor formulate. Partea decisivă a avizului este avertismentul că proiectul poate fi promovat doar după înlăturarea viciilor de neconstituționalitate, ceea ce nu s-a mai întâmplat. Consiliul Legislativ afirmă că problemele vizează atât soluțiile efective, cât și motivarea și fundamentarea acestora.Consiliul observă că expunerea de motive nu conține toate informațiile necesare potrivit Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă. Lipsesc impactul financiar pe termen scurt și lung, concluziile unor studii sau cercetări care să fi stat la baza proiectului, impactul social și impactul asupra drepturilor și libertăților fundamentale. Dacă Guvernul afirmă că proiectul produce economii și rezolvă o problemă de echitate, Consiliul Legislativ observă că nu există o evaluare concretă a economiilor, nici o analiză serioasă a costurilor sociale, juridice și bugetare.
Cea mai importantă vulnerabilitate de fond este raportarea la Decizia CCR nr. 521/2023, prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o lege privind cumulul pensiei cu salariul. Consiliul Legislativ reia considerentele Curții potrivit cărora legiuitorul poate suprima cumulul pensiei cu salariul numai dacă măsura se aplică în mod egal tuturor cetățenilor, iar eventualele diferențe de tratament între categorii profesionale au o rație licită.Mai grav pentru Guvern, Consiliul Legislativ reia pasajul în care CCR a stabilit că interzicerea cumulului și obligarea persoanei să opteze între pensie și continuarea activității afectează, prin limitare, atât dreptul la pensie prevăzut de articolul 47 alin. (2) din Constituție, cât și dreptul la muncă prevăzut de articolul 41. Curtea a mai reținut că excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public echivalează cu îngrădirea dreptului la muncă. Chiar dacă noua formulă nu spune suspendarea pensiei, ci reducerea cuantumului pensiei cu 85%, mecanismul rămâne, în esență, unul de constrângere. Dacă vrei să muncești în continuare la stat, accepți pierderea celei mai mari părți din pensie, iar dacă vrei pensia integrală, pleci din sistemul public. O reducere cu 85% poate fi privită nu ca o ajustare marginală, ci ca o cvasi-suspendare. Din perspectiva efectului practic asupra beneficiarului, diferența dintre suspendarea integrală și păstrarea a doar 15% din pensie poate fi prea mică pentru a salva soluția în fața CCR.
Un alt argument de neconstituționalitate derivă din faptul că proiectul pune două drepturi fundamentale în raport de excludere reciprocă. Consiliul Legislativ citează considerentul CCR potrivit căruia un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, pentru că s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.Cu alte cuvinte, o persoană care a dobândit legal dreptul la pensie nu poate fi pusă să renunțe practic la acest drept pentru a-și exercita dreptul la muncă. Invers, nu poate fi constrânsă să renunțe la muncă pentru a-și păstra pensia. Această logică este deosebit de importantă în cazul persoanelor deja pensionate și deja reangajate sau menținute în activitate potrivit legii în vigoare. Dacă angajatorul și-a dat deja acordul pentru continuarea activității, persoana vizată poate susține că are o așteptare legitimă de a lucra cel puțin până la expirarea perioadei pentru care acordul a fost exprimat.
Aplicarea imediată a noii reguli poate fi atacată, astfel, nu doar prin prisma dreptului la muncă și a dreptului la pensie, ci și prin principiul securității juridice. Consiliul Legislativ semnalează repetat probleme de egalitate de tratament. În primul rând, articolul VII instituie tratamente diferite între categorii de personal din sectorul public. Soluțiile propuse introduc derogări sau modificări implicite de la Codul muncii, Codul administrativ, Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii și norme speciale aplicabile anumitor profesii, generând tratamente mai favorabile sau mai puțin favorabile între categorii din sectorul bugetar.În al doilea rând, proiectul tratează diferit pensiile contributive și pensiile de serviciu ori militare. Beneficiarii de pensii contributive par să fie într-o situație mai favorabilă decât beneficiarii de pensii de serviciu sau militare, deși diferența de tratament trebuie justificată riguros. Consiliul Legislativ atrage atenția că pensiile de serviciu și pensiile militare de stat nu sunt simple privilegii. Ele sunt reglementate legal ca forme de compensație pentru interdictii, incompatibilități profesionale, imposibilitatea obținerii unor venituri suplimentare sau condiții speciale de muncă ce afectează sănătatea și speranța de viață.În al treilea rând, proiectul creează excepții pentru anumite categorii, inclusiv aleșii locali, persoane cu mandate constituționale și cadre didactice din anumite instituții. Consiliul Legislativ nu spune că toate aceste excepții sunt imposibile, dar cere ca ele să fie motivate ipoteză cu ipoteză. Fără o justificare obiectivă și rezonabilă, excepțiile pot fi privite ca privilegii.
O vulnerabilitate tehnică, dar cu efect constituțional, privește situația funcționarilor publici. Consiliul Legislativ arată că din textul articolului VII nu se înțelege dacă funcționarii publici sunt exceptați de la aplicarea regulii, caz în care ar putea cumula integral pensia cu salariul, sau dacă li se instituie o interdicție totală de continuare a raportului de serviciu ori de cumul al salariului cu orice fracțiune de pensie.Această neclaritate este importantă deoarece legile trebuie să fie clare, precise și previzibile. Dacă destinatarul normei nu poate știi ce obligații are și ce consecințe juridice produce textul, problema nu mai este doar de redactare, ci de constituționalitate prin raportare la articolul 1 alin. (5) din Constituție. Consiliul Legislativ spune explicit că, în ambele interpretări posibile, soluția încalcă principiul egalității de tratament, neexistând o justificare obiectivă pentru promovarea ei.
Pe lângă argumentele dezvoltate de Consiliul Legislativ, proiectul poate fi criticat și prin raportare la dreptul de proprietate. Pensia aflată în plată are o dimensiune patrimonială. În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, drepturile de pensie recunoscute de lege pot intra în sfera protecției articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, care protejează bunurile. Problema este proporționalitatea. O reducere de 85% aplicată unei pensii aflate deja în plată poate fi prezentată, într-o eventuală sesizare, ca o ingerință excesivă, mai ales dacă Guvernul nu demonstrează impactul bugetar real, necesitatea măsurii și inexistența unor soluții mai puțin intruzive.
Un alt punct vulnerabil este lipsa unei justificări pentru procentul de 85%. Guvernul susține că urmărește echitatea și economiile bugetare, dar din avizul Consiliului Legislativ rezultă că nu există o demonstrație financiară concretă pentru acest prag.Într-un control de constituționalitate, simpla invocare a economiilor bugetare nu este suficientă. Guvernul trebuie să arate ce problemă rezolvă, ce economie produce, de ce măsura se aplică acestor categorii și nu altora, de ce procentul este de 85% și de ce nu există alternative mai puțin restrictive.Aici poate apărea un argument puternic pe articolul 53 din Constituție, care reglementează restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. Dacă măsura afectează dreptul la muncă și dreptul la pensie, trebuie analizat dacă urmărește un scop legitim, dacă este necesară într-o societate democratică, dacă este proporțională cu situația care a determinat-o și dacă se aplică nediscriminatoriu.
Proiectul nu se limitează la cumulul pensie-salariu. El suspendă temporar și unele mecanisme de transfer și detașare în administrație. Consiliul Legislativ avertizează că interzicerea mobilității prin transfer poate constitui o îngrădire nejustificată a dreptului fundamental la muncă, mai ales într-o perioadă în care Guvernul anticipează restructurări și posibile încetări ale raporturilor de muncă sau de serviciu.Dacă statul pregătește reorganizări, desființări de posturi sau reduceri de personal, blocarea transferurilor poate împiedica persoanele afectate să-și găsească un alt loc în sistemul public.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google