Tribunalul Ilfov a admis joi, 18 iunie, o ordonanță președințială și a suspendat efectele deciziilor luate de Biroul Politic Național al PNL în criza generată de desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, potrivit unor surse judiciare.
Este vorba despre deciziile prin care conducerea PNL, controlată de Ilie Bolojan, a stabilit că parlamentarii liberali trebuie să nu voteze Guvernul Veștea și că aleșii care ar susține Cabinetul sau ar accepta funcții în Executiv își pierd calitatea de membri ai partidului.Decizia instanței are caracter provizoriu, fiind pronunțată în procedura ordonanței președințiale, dar produce un efect politic imediat: suspendă, până la soluționarea litigiului, efectele hotărârilor interne prin care BPN încerca să blocheze votul parlamentarilor PNL la învestirea Guvernului Veștea.
Potrivit unor surse politice, contestatarii lui Ilie Bolojan au atacat în instanță Deciziile BPN nr. 22 și 25/2026, adoptate în ședința din 15 iunie. Acestea vizau mandatul impus grupurilor parlamentare ale PNL de a nu vota Guvernul Veștea și sancțiunile pentru parlamentarii care ar încălca linia stabilită de conducerea partidului.
„Am cerut astăzi instanței suspendarea de urgență a Deciziilor BPN nr. 22 și 25/2026, prin care ni se dictează cum să votăm la învestirea Guvernului și suntem amenințați cu excluderea dacă votăm după conștiință”, au transmis surse politice din tabăra contestatarilor.
Aceleași surse susțin că, pe lângă ordonanța președințială, a fost introdusă și o acțiune pe fond, în răspundere civilă delictuală. Prin aceasta, 18 parlamentari liberali cer PNL acoperirea unui prejudiciu moral de 250.000 de lei pentru fiecare, adică aproape 4,5 milioane de lei în total.
Principalul argument invocat de contestatari este că deciziile BPN ar institui un mandat imperativ, interzis expres de Constituție.Articolul 69 alin. (2) din Constituție prevede că „orice mandat imperativ este nul”. În interpretarea contestatarilor, o decizie de partid care obligă parlamentarul să voteze într-un anumit fel sau să nu voteze, sub amenințarea pierderii calității de membru, intră exact în zona interzisă de legea fundamentală.
„Ordin plus sancțiune înseamnă mandat imperativ”, susțin surse politice apropiate demersului judiciar.Aceștia invocă și Decizia CCR nr. 445/2022, prin care Curtea Constituțională a subliniat că parlamentarul își exercită mandatul potrivit propriei conștiințe și nu poate fi transformat într-un simplu executant al unei voințe de partid.
BPN al PNL decisese că parlamentarii liberali trebuie să fie prezenți la ședința de învestire, dar să nu voteze Guvernul Veștea. Formula anunțată public de Ilie Bolojan a fost „prezent, nu votez”.Contestatarii spun însă că această variantă nu există în cazul votului secret cu bile, procedura aplicabilă în Parlament la învestirea Guvernului. În mod practic, parlamentarii ar avea doar opțiunea votului „pentru” sau „contra”, exercitat în secret.
Surse politice din tabăra anti-Bolojan susțin că decizia BPN îi punea pe parlamentari într-o situație imposibilă: fie să lipsească de la lucrări, încălcând obligația legală de prezență, fie să își afișeze public poziția, afectând tocmai caracterul secret al votului.„Formula «prezent, nu votez» nu există la votul secret cu bile. Ni se cerea, practic, să încălcăm legea sau să anulăm secretul votului”, au transmis sursele citate.
Un alt argument invocat în instanță este legat de competența organului care a adoptat deciziile. Contestatarii susțin că Biroul Politic Național nu putea decide automat pierderea calității de membru pentru parlamentarii care votează Guvernul Veștea sau pentru liberalii care acceptă funcții în Executiv.Potrivit acestora, în cazul unor membri aleși, procedura de sancționare ar presupune o propunere formulată de Biroul Executiv și o decizie a Consiliului Național, nu o hotărâre directă a BPN.
În plus, contestatarii acuză că sancțiunea era una automată, fără audiere, fără drept la apărare și fără posibilitatea reală de contestare.„S-a sărit peste toate garanțiile statutare. Nu poți decide excluderea unui parlamentar printr-un automatism politic, fără procedură, fără apărare și fără verificarea concretă a presupusei abateri”, au explicat surse politice.
Decizia instanței vine în plină criză internă în PNL, după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de prim-ministru, fără ca acesta să aibă susținerea conducerii oficiale a partidului.BPN al PNL a decis, după o ședință tensionată, că partidul nu susține instalarea Guvernului Veștea. Ilie Bolojan a anunțat atunci că parlamentarii liberali care vor vota Cabinetul sau vor accepta funcții într-un astfel de Guvern își vor pierde calitatea de membri ai PNL.
Tabăra contestatarilor consideră însă că deciziile conducerii PNL au avut ca scop blocarea libertății de vot a parlamentarilor și intimidarea celor care ar putea susține instalarea noului Executiv.„A ni se interzice să votăm nu este doar o constrângere asupra noastră – este o lovitură dată autorității pe care ne-a încredințat-o poporul. Nimeni, niciun for de partid, nu are dreptul să confiște votul unui ales al națiunii”, au transmis surse politice din grupul contestatar.
Contestatarii leagă litigiul din instanță și de demersurile conducerii Bolojan privind modificarea Statutului PNL. Aceștia susțin că, în paralel cu deciziile privind votul la învestirea Guvernului Veștea, conducerea partidului ar încerca să impună un nou statut cu termene accelerate, sancțiuni cu efect imediat, reducerea dreptului de contestare și posibilitatea demiterii rapide a liderilor de filiale.„Decizii diferite, dar un singur scop: să închidă gura tuturor celor care au altă opinie. Astăzi prin amenințarea excluderii la vot, mâine prin reguli statutare făcute pentru epurare”, susțin surse politice din tabăra contestatarilor.
Printre reclamanții indicați în acțiune se află nume grele din PNL, inclusiv foști miniștri și lideri ai partidului: Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Ionuț Stroe și Adrian Veștea.Pe lista reclamanților mai apar Mihai Culeafă, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Răzvan Sorin Prisca, George Scarlat, Sebastian Rusu și Eduard Tatian Mititelu.Pârât în dosar este Partidul Național Liberal.
PNL sfidează decizia instanței de suspendare a deciziilor BPN
Partidul Național Liberal anunță că va ataca în termenul legal hotărârea Tribunalului Ilfov prin care au fost suspendate efectele a două decizii recente ale Biroului Politic Național al PNL, referitoare la conduita parlamentarilor liberali în cazul votului pentru un eventual Guvern Veștea și la acceptarea unor funcții într-un astfel de Executiv.
Într-un comunicat transmis joi, 18 iunie, PNL susține că hotărârea instanței nu afectează opțiunile politice ale partidului și că formațiunea își menține deciziile adoptate în ultimele zile. Liberalii afirmă că hotărârea Tribunalului Ilfov nu schimbă poziția politică a partidului față de Guvernul Veștea.
„PNL informează că hotărârea Tribunalului Ilfov de azi nu afectează în niciun fel activitatea și opțiunile politice ale partidului – nici decizia de a NU vota un eventual guvern Veștea, nici organizarea Congresului Extraordinar, nici respingerea colaborării politice cu PSD”, se arată în comunicatul transmis de Biroul de Presă al PNL.
Partidul mai precizează că își va continua activitatea politică „fără impedimente”, pe baza propriilor decizii. În prima reacție oficială după hotărârea instanței, PNL susține că Tribunalul Ilfov nu ar fi avut competență teritorială să soluționeze cererea depusă de contestatarii din partid.Potrivit liberalilor, competența ar fi revenit Tribunalului București, întrucât sediul central al Partidului Național Liberal se află în municipiul București.
„Precizăm în același timp că Tribunalul Ilfov nu avea competența teritorială pentru a se pronunța cu privire la o astfel de cerere, competența teritorială revenind Tribunalului București”, transmite PNL.
PNL critică și modul în care a fost soluționată cererea celor 16 reclamanți, susținând că partidul nu ar fi fost informat și că dosarul nu ar fi fost afișat în timp util pe portalul instanței.
„Notăm că cererea depusă de cei 16 reclamanți a fost soluționată fără niciun fel de transparență, fără informarea PNL, fără afișarea pe portalul instanței în timp util și fără verificarea competenței instanței”, afirmă liberalii.
În finalul comunicatului, PNL solicită actorilor politici să se abțină de la folosirea justiției în conflictele politice interne sau interpartinice.
„PNL nu cedează și nu-și schimbă deciziile politice în urma unor astfel de manevre”, transmite Biroul de Presă al partidului. Reacția vine după ce Tribunalul Ilfov a suspendat, prin ordonanță președințială, efectele a două decizii ale BPN al PNL adoptate în contextul crizei provocate de desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru. Deciziile vizau conduita parlamentarilor liberali la votul de învestire și eventualele sancțiuni pentru membrii PNL care ar susține Guvernul Veștea sau ar accepta funcții în Cabinet.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google