Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a anunțat joi seară că intenționează să convoace o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în perioada următoare, însă aceasta nu va avea pe ordinea subiectul alegerilor prezidențiale desfășurate anul trecut.
„După întâlnirea care va avea loc pe partea militară, consider că este necesară convocarea unui CSAT. Oricum, urmează să aibă loc o ședință ordinară în primul trimestru al acestui an, pentru a evalua dacă există implicații care intră în sfera de competență a Consiliului. Convocarea se va concentra exclusiv pe aspecte legate de securitate și apărare”, a declarat Bolojan.
Întrebat despre solicitările venite din partea mai multor oficiali, inclusiv a premierului Marcel Ciolacu, privind discutarea în CSAT a unor aspecte legate de scrutinul prezidențial, președintele interimar a fost categoric: „Până în acest moment, nu dispunem de niciun element suplimentar care să justifice o astfel de convocare pe subiectul menționat”.
„Trebuie să ne asigurăm că alegerile din mai vor fi corecte și transparente. Având un război în Ucraina, unde România și alți aliați au susținut Ucraina, este evident că apar și războaiele de tip hibrid, care duc la descurajarea populației. Problema noastră este să găsim soluții pentru a nu exista tensiuni sociale. Sper că vom fi într-o situație mai bună, să fim mai bine pregătiți și să nu mai avem astfel de situații”, a spus Ilie Bolojan despre alegerile din luna mai.
„Coaliția are un candidat stabilit”
Întrebat despre posibila sa candidatură la alegerile prezidențiale, Ilie Bolojan spune că va respecta protocolul coaliției guvernamentale, pe care l-a semnat și care prevede deja un candidat stabilit.
„Răspunsul meu este cel care l-am dat și la conferința de presă care s-a organizat la Cotroceni. Coaliția guvernamentală are un protocol pe care și eu l-am semnat, are un candidat stabilit și deci voi respecta acest protocol”, a declarat oficialul.
Acesta a adăugat că discuțiile curente fac parte din contextul preelectoral normal.
„Discuțiile care au loc în aceste zile sunt cele care țin de perioada de precampanie, de depuneri de candidaturi, dar luați-le ca niște discuții care țin de contextul preelectoral”, a precizat Bolojan.
Elena Lasconi, președinta USR, spunea mai devreme că se va retrage din cursa prezidențială dacă Ilie Bolojan va decide să candideze, menționând că va face campanie pentru acesta „ca pentru mine”. Lasconi a făcut apel la înțelepciunea candidaților actuali, cerând retragerea lui Crin Antonescu.
Țările UE au decis să continue să trimită arme în Ucraina
Ungaria a fost singura țară din cele 27 de state membre UE care nu a votat în favoarea declarației privind sprijinul continuu pentru Ucraina, spune Ilie Bolojan, la finalul reuniunii extraordinare a Consiliului European (EUCO).
„Această a doua parte a fost adoptată de 26 de țări, cu excepția Ungariei,” a precizat Bolojan, referindu-se la documentul care reconfirmă angajamentul european față de Ucraina.
Potrivit declarațiilor sale, după discuția cu președintele Volodimir Zelenski, în care acesta a prezentat situația actuală din Ucraina, liderii europeni au reconfirmat sprijinul continuu pentru Kiev, considerând esențial ca Ucraina să se afle într-o „poziție de negociere bună” pentru viitoarele discuții de pace.
„S-a reconfirmat sprijinul pentru această țară din partea Europei, în așa fel încât să fie într-o poziție de negociere bună pentru ca la încheierea unui armistițiu și la încetarea focului să se ajungă în etapa următoare la un acord de pace”, a explicat Bolojan.
Referitor la aspectele tehnice privind deciziile legate de apărarea europeană, Bolojan a menționat că acestea „urmează să fie definitivate în următoarele ședințe ale Consiliului European” din această lună și luna viitoare, urmând a fi finalizate la summit-ul NATO din iunie.
„Majoritatea liderilor europeni argumentează pentru continuarea războiului, Ucraina trebuie să continue războiul în aşa fel încât Europa să-şi asume nu numai povara de până acum, ci să îşi asume şi povara financiară şi militară plătită până acum de America”, a declarat la Bruxelles premierul maghiar Viktor Orbán.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a anunțat că e exclusă dublarea cheltuielilor pentru apărare, însă va exista o tendință de creștere a acestora. Declarația merge în sensul dorinței președintelui SUA, Donald Trump, ca statele NATO să-și mărească fondurile alocate pentru apărare.
„Cheltuielile pentru apărare nu se vor dubla. România (n.r.: cu privire la cheltuielile pentru apărare) stă mai bine decât media țărilor UE. Noi am avut ponderea cheltuielilor de peste 2,2% din PIB; în timp ce media UE a fost 1,9%. E însă exclusă dublarea cheltuielilor, dar o să fie o tendință de cresștere. O creștere suportabilă! Dar ce trebuie discutat: cât timp avem pace la graniță, cât timp avem pace sigură, lucrurile sunt bune. Partea de securitate cât timp există ea nu se percepe. Sunt cheltuieli pentru siguranța țării noastre.
Ucraina poate să fie doar prima victimă, dacă vocația neoimperială a Rusiei continuă. Rusia este o amenințare pentru țările UE, toți cei care suntem pe acest front. Noi înțelegem mai acut aceste chestiuni”, a spus Ilie Bolojan.
Potrivit şefului statului român, liderii ţărilor Uniunii Europene au propus ca pentru toate statele UE să existe posibilitatea clauzei de salvgardare astfel încât balanţele statelor să nu fie afectate de cheltuielile suplimentare pentru Apărare. De asemenea, liderii UE au stabilit şi întărirea Flancului estic de la Marea Baltică la Marea Neagră, a adăugat preşedintele interimar, scrie Agerpres.
Președintele american Donald Trump ia în considerare reducerea angajamentelor SUA față de aliații NATO, informează postul NBC News, citând surse în acest sens (trei actuali și foști oficiali americani de rang înalt și un oficial al Congresului american).
Potrivit postului TV, schimbarea de politică în cauză include un refuz parțial de a respecta articolul 5 din carta NATO, care obligă să ofere asistență militară aliaților atacați. Statele Unite, conform ideilor lui Trump, nu ar trebui să protejeze țările alianței care nu cheltuiesc suficient pentru apărare. Ca răspuns la o solicitare oficială de a comenta, Consiliul Național de Securitate al SUA a declarat că „președintele Trump este angajat față de NATO și Articolul 5”.
Trump i-a criticat în mod repetat pe aliații europeni din NATO pentru ceea ce el consideră a fi cheltuieli insuficiente pentru apărare și i-a amenințat, printre altele, cu o potențială retragere a SUA din alianță dacă aceste cheltuieli nu sunt majorate.
„NATO trebuie să plătească mai mult”, a spus Trump în ianuarie, după preluarea mandatului. „Este ridicol pentru că îi afectează mult mai mult.”
În conformitate cu acordurile actuale, cheltuielile militare ale țărilor NATO ar trebui să depășească 2% din PIB. Începând cu 2024, doar 23 din cele 32 de țări ale alianței ating acest indicator. Polonia are cele mai mari cheltuieli (4,1%), în timp ce Statele Unite cheltuiesc 3,4% din PIB pentru apărare.
Anul 2023 a prins România cu cheltuieli efective de doar 1,6% din PIB (cel mai scăzut nivel din 2017). A urmat 2024, cu o creștere semnificativă de 2,26% din PIB. Pentru 2025 România are în vedere alocarea a 2,24% din PIB pentru apărare.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google