Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni, că în urma consultărilor cu partidele a reieșit o unanimitate legată de dorința de încetare a războiului și o majoritate parlamentară care susține acordarea unui sprijin pentru Ucraina.
„A fost o perioadă complicată, energiile noastre au fost absorbite de situația de politică externă și apărare, situația din Ucraina și dialogului între SUA și aliații europeni. Un subiect important a fost negocierea pentru Ucraina. Așa cum știți, SUA au făcut o pivotare pentru a relua dialogul diplomatic cu Rusia, iar în cadrul acestui dialog au început și discuțiile legate de Ucraina. Cu toții suntem de acord că discuțiile sunt un prim pas pentru o încetare a focului dar mai ales pentru o pace durabilă pe care ne-o dorim cu toții și ar însemna liniște la granițele noastre de Est. În aceste discuții am susținut unele principii. O încetare a focului fără garanții de securitate pe termen lung poate să fie doar un intermezzo pentru un nou început al conflictului și dacă s-ar menține agresivitatea Rusiei și în perioada următoare Ucraina poate să fie doar prima victimă. În ceea ce privește susținerea pentru Ucraina, în consultările care au avut loc ne-am exprimat disponibilitatea de principiu să susținem în continuare această țără, pentru că nu este doar o susținere a victimei împotriva agresorului, de fapt este o susținere pentru securitatea țării noastre. În consultările care au avut loc pe această temă cu partidele politice, avem o unanimitate, toți ne dorim să înceteze războiului, o pace la graniță, dar în afară de abordările diferite există o majoritate parlamentară care susține atât din partea României dar și Europei acordarea unui sprijin pentru Ucraina, un sprijin financiar, un sprijin militar așa cum se va decide cel mai probabil săptămâna viitoare, există o majoritate care susține ca un reprezentant al Europei sa participe la aceste negocieri și este un lucru bun, deci acestea au fost direcțiile principale legate de războiul din Ucraina”, a declarat șeful interimar al statului.
Bolojan s-a consultat miercuri cu partidele şi formaţiunile parlamentare în vederea pregătirii poziţiei ţării noastre la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc pe 6 martie. Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a vorbit, vineri, într-o conferință de presă, despre creșterea bugetului Apărării și despre posibilitatea ca România să trimită trupe în Ucraina, după încheierea unui acord de pace.
„Nu s-a stabilit un mandat imperativ. Cred că România are deja un buget de apărare crescut. poate crește etapizat, 1-2 poate să ajungă la 3%. Această suplimentare va fi scoasă din calculul deficitului. România, având un deficit destul de mare, nu va putea lua în calcul o reducere a cheltuielilor bugetare.Legat de trupe în Ucraina, discuția este prematură. Nu avem o încetare a focului și nici un acord de pace. Pentru această discuție nu a existat o discuție pe fond. Nu are o susținere parlamentară. Eu sper să avem un acord de pace și va avea nevoie de niște garanții. Aceasta va însemna o concentrare de trupe, am putea fi un hub. Sunt analize care se pot face. Ar trebui să analizăm lucrurile la rece, Nu trebuie să lăsăîm loc speculațiilor”, a spus Ilie Bolojan.
Garanțiile de securitate cred că ar putea fi asigurate de țările din Europa și garantate de SUA. Acestea sunt garanții efective. România dacă se va lua o decizie la nivelul UE va trebui să susțină acest lucru, dar nu România asigură garanții de securitate, a mai spus președintele interimar.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, spune că România a beneficiat în egală măsură și de parteneriatul cu SUA și de apartenența la NATO, așa că țara noastră va fi nevoită să crească bugetul alocat Apărării, lucru agreat la nivel european.
„Ne-am dezvoltat, putem să ne dezvoltăm și mai bine pentru că am beneficiat de apartenența la UE ceea ce a însemnat acees la piețe, la circulație și la fonduri europene. Fața multor localități din România s-a schimbat grație acestor fonduri. Indiferent de suișul și coborâșul acestui dialog, noi credem că în continuare lucrurile se vor stabiliza, că NATO va rămâne un scut important de protecție nu doar în UE și cu contribuția SUA. Am asumat, alături de celelalte țări să menținem rolul NATO. Vom face acest lucru prin creșterea cheltuielilor de apărare, fiindcă așa cum știți țările au contribuții diferite. România a avut o creștere an bugetului Apărării, în 2024 ajuns la 2,2% și deci există un acord între forțele politice pentru a susține majorarea cheltuielilor de apărare ma nivelul țărilor europene. Avem discuții cu Ministerul Apărării ca dacă o parte din aceste cheltuieli pot să fie direcționate pe parte de infrastructură de comunicare, vom susține dezvoltarea industriei naționale de Apărare prin preluarea unor entități care astăzi sunt subordonate Ministerului Economiei și există un acord prealabil pentru achiziții integrate cu celelalte țări europene pentru ca partea NATO să crească în această parte de lume”, a anunțat Bolojan.
În acest context, aliați importanți din cadrul organizației, precum Germania, sunt reticenți la schimbare. Preşedintele-ales al Statelor Unite, Donald Trump, susține că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele militare la 5% din PIB, dacă vor să beneficieze de pe urma mecanismului de apărare al alianței. „Statele care au calitatea de membru NATO își permit să aloce mai mult la bugetul de apărare. Nivelul cheltuielilor ar trebui ridicat de la 2 la 5% din PIB. Cine nu plătește, nu va avea garanția că SUA se va implica atunci când vor apărea probleme de securitate”, a transmis Trump.
„Datele pot fi cuantificate”
Președintele Ilie Bolojan a vorbit despre ajutorul acordat Ucrainei și spune că datele pot fi cunatificate și făcute publice în numele transparenței.
„Aceste date pot fi evidențiate. Există două tipuri de ajutoare cele de la UE, inclusiv țara noastră le-a acordat Ucrainei în această perioadă de trei ani. Înțeleg că aceste ajutoare care cea mai mare parte sau mai mult de jumătate sunt granturi, cealaltă parte sunt credite sub forma unor credite depășește 130 de miliarde, dar această parte sunt ajutorele Europei. Iar țara noastră, din ceea ce știu, a ajutat Ucraina cu parte de hub de transport, am permis folosirea porturilor și a infrastructurii noastre pentru partea de export de cereale, am participat la instruirea militarilor ucraineni, am susținut refugiații prin anumite bonificații care au fost date și deci acestea au fost câteva componente importatemte ale sprijinului pe care țara noastră l-a dat. dar cred ca poate fi cunatificat și nu văd niciun fel de problemă ca datele să devină publice pentru că este o chestiune de transparență.” a declarat Ilie Bolojan
SUA nu l-au contactat pentru plecarea fraților Tate
Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a comentat cazul plecării fraților Andrew și Tristan Tate din România. Acesta spune că asupra lui nu au fost făcute presiuni și că în cele două săptămâni de când e șef de stat interimar nu a avut timp să facă ordine în diverse instituții.
„Asupra administrației prezidențiale nu s-au făcut niciun fel de presiuni, nu a fost niciun contact pe această chestiune. Ce ați prezentat legat de acea chestiune de la Munchen lucrurile au fost clarificate de ministrul de interne și de premier. Sunt de două săptămâni președinte, acumulările din multe instituții sunt de mulți ani și e imposibil ca în această perioadă să faci ordine. Toate instituțiile de la parchete la instanțe trebuie să lucreze fără presiune și cât mai bine. Cu atât vom fi mai credibili. Ăsta e răspunsul meu”, a spus Bolojan.
DIICOT anunță că Andrew și Tristan Tate au plecat legat din România. Asta după ce în ultimele săptămâni s-a vorbit de intervenții ale SUA în favoarea ridicării măsurilor judiciare impuse celor doi. Fraţii Tate se află sub control judiciar, dar le-a fost admisă solicitarea privind modificarea obligaţiei impuse de a nu părăsi teritoriul României, precizează DIICOT, în urma informaţiilor potrivit cărora Andrew şi Tristan Tate au părăsit ţara. DIICOT subliniază că toate celelalte obligaţii care decurg din măsura controlului judiciar sunt menţinute, inclusiv cea referitoare la prezentarea în faţa organelor judiciare la fiecare chemare.
„Alegerile sunt o prioritate”
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a declarat în cadrul unei conferințe de presă susținută la Palatul Cotroceni că are ca proritate organizarea corectă a alegerilor prezidențiale și a anunțat un nou început pentru Administrația Prezidențială.
„Am căutat în toată acestă perioadă să aliniez Adminstraței Prezidențiale cu politica guvernului politica ministerului Apărării și a ministerului de externe în așa fel încât să fim convergenți, să nu vorbim pe mai multe voci și să fim complementari atunci când avem contacte externe în așa fel încât România să acționeze unitar nu pentru o persoanăa, nu pentru a fi cineva într-o poză sau altaci pentru țata noastră. Un alt lucru important pe care l-am avut în vedere a fost respectul pentru cetățeni și menținerea unei neutralități ale acestei instituții. Din acest punct de vedere cred că este nevoie de consultări perodice cu partedele politice pentru ca pe proiectele mari, pe lucrurile care transced undei guvernări sau alteia să avem poziții pe cât posibil comuneși sunt convins, așa cum am văzut în întâlnirea pe care am avut-o că există opinii divergente însă atunci când este vorba de interesul național puten să ne adună în jurul acestei misiuni.O prioritate în perioada următoare este organizarea alegerilor prezidențiale pentru că acest lucru nu ne definește doar ca democrație ci creea ză premisele pentru ca toate instituțiile din statul român să devina stavile și pentru un nou început și pentru această intituțiedar și pentru țara noastră. Voi face tot ce este posibil pentru ca aceste alegeri să fie organizate corect, tansparent, să fie niște alegeri libere în așa fel încât, românii, în deplină cunoștiință de cauză, să-și poată exprima votul și să alegă președintele pe care îl doresc.”
Președintele a anunțat deasemenea deschiderea unei părți a Palatului Cotroceni pentru publicul larg.
„Când ai imunitate scăzută, ești predispus la viruși”
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a vorbit, vineri, într-o conferință de presă, despre anularea turului 2 al alegerilor prezidențiale și despre posibilitatea convocării unui CSAT pentru a vedea dacă au apărut noi probe, susținând pe de altă parte că democrația României trebuie să nu mai fie afectată de tot felul de astfel de situații.
„V-aș răspunde cu două chestiuni. Am citit procesul-verbal al CSAT și am semnat împreună cu domnul Diaconescu o solicitare ca să ne informeze privind datele. A venit o informare de la Ministerul Public. Dacă sunt de natură publică, nu văd de ce nu le-am face publice. CCR a anulat turul 2 al alegerilor. S-a făcut într-un cadru constituțional și s-a făcut pe baza datelor care au venit din CSAT. A fost o decizie luată în cadrul constituțional. Eu, personal, nu mi-am dorit-o, dar acest lucru este un fapt împlinit. Toate deciziile Curții trebuie respectate. Trebuie să vedem cum facem ca astfel de situații să nu mai apară. Se poate discuta despre așa-zisele probe. Eu aș putea face un comentariu pe fond legat de starea democrației noastre. Când ai imunitate scăzută, ești predispus la viruși. Orice dezinformare are efecte dezastruoase”, a spus Ilie Bolojan.
„Bine este să fii rezervat, intrarea în dispute nu ne ajută”
Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni, că recomandă reprezentanților României să fie „rezervați” cu declarațiile în această perioadă de negocieri de pace în Ucraina și de tensiuni SUA-Europa, după ce ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a ieșit în spațiul public cu atacuri pe X, la adresa adresa lui Elon Musk, iar premierul Marcel Ciolacu i-a transmis lui Hurezeanu că în cazul în care va continua așa și nu va anunța premierul ce comunică în extern, atunci va pleca acasă.
„Aspectele care țin de guvern le gestionează premierul și coaliția de guvernare. În ce privește partea de comentarii, este o perioadă în care postările și discuțiile vin în valuri, personal cred că fiind o perioadă de tranziție, de reașezare, e bine în general ca atunci când ai o funcție publică să fii rezervat, să fii atent la ceea ce spui, pentru că nu vorbește doar o persoană, ci uneori poți să angajezi, un minister, o țară, un guvern. Deci din punctul meu de vedere, dacă nu poți să faci bine, per ansamblu trebuie să încerci să nu faci rău”, a declarat Bolojan.
Conform acestuia, nu ar fi de ajutor pentru România dacă ar intra acum în „dispute”.
„Trebuie să ne susținem politicile naționale, aceste lucruri se pot susține și prin comunicare, dar aceste trebuie să le susținem pe fond, intrarea în dispute nu știu dacă ne ajută, la modul deschis”, conform președintelui interimar.
Bolojan nu-l uită și nu-l iartă pe Iohannis
Președintele interimar Ilie Bolojan nu a avut și nu are o relație foarte bună cu fostul președinte Klaus Iohannis. Întrebat dacă ia în calcul să candideze la alegerile prezidențiale, Bolojan a lansat un atac la adresa lui Iohannis și a spus că obiectivul intermatului său este să lase Administrația Prezidențială și România într-o stare mai bună decât le-a găsit.
”Coaliția de guvernare are un candidat unic în persoana domnului Crin Antonescu. M-am gândit ca atunci când voi închide acest mandat de interimar, sper să las această instituție într-o stare mai bună decât am găsit-o, poate și țara într-o țară mai bună. Acesta este obiectivul interimatului meu”, a spus Ilie Bolojan.