Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că Guvernul intră în etapa de relansare economică, după finalizarea măsurilor de ajustare bugetară aplicate la începutul anului:
„Suntem în acest început de an la finalul unor măsuri de ajustare bugetare, care au însemnat o perioadă dificilă pentru mulți români, care au însemnat o contracție economică, dar închidem aceste măsuri și începând din aceste săptămâni vom lucra la măsuri care să ducă la relansare economică pentru un stat mai eficient, o economie pe baze sănătoase, servicii publice mai bune, mai multe oportunități pentru oameni, corectăm nedreptățile și creăm condiții de dezvoltare”, a declarat premierul.
Șeful Executivului a precizat că Guvernul lucrează în această perioadă la mai multe priorități, începând cu bugetul pentru anul în curs:
„Pentru asta în această perioadă lucrăm la câteva priorități și am să vă fac o scurtă trecere în revistă. În primul rând, lucrăm la pregătirea bugetului pe anul acesta. Țintele stabilite de MF și de CE sunt de aproximativ 6,2% ținta de deficit și ne propunem să ducem inflația la 4% la finalul anului. Săptămâna viitoare finalizăm discuțiile pe buget, iar în jur de 20 februarie îl trimitem la Parlament”, a spus el.
Premierul a subliniat că principalele provocări vizează încadrarea în deficit și absorbția fondurilor europene, în contextul închiderii PNRR: „Principalele provocări ale bugetului țin de încadrarea în deficit, absorbția fondurilor europene. Anul acesta va fi un an de vârf al fondurilor europene, pentru că se închide PNRR unde avem de absolvit 10 miliarde de euro până în august 2026”, a explicat premierul.
Ilie Bolojan a anunțat că pachetul de reformă a administrației publice a intrat în procedura de avizare și ar putea fi adoptat săptămâna viitoare: „În paralel, lucrăm la pachetul de reformă a administrației. Acest proiect, amânat, a intrat în circuitul de avizare. Ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare. Recomandarea Ministerului Justiției e să angajăm răspunderea Guvernului pentru reforma în administrație.”
Pachetul va fi completat cu un proiect privind interzicerea cumulului dintre pensie și salariu.„Acest pachet va fi completat de proiectul privind interdicția cumulului pensie – salariu”, a completat el.
Premierul a mai anunțat lansarea unui al doilea pachet de măsuri, dedicat relansării economice, care va fi prezentat în primă lectură în ședința de Guvern. „Al doilea pachet e cel de relansare economică, mâine va fi în primă lectură la ședința de guvern. După ședință va fi prezentat public de ministrul Finanțelor, iar vineri va fi prezentat în Consiliul Tripartit”, a declarat premierul.
Potrivit lui Bolojan, pachetul include stimulente pentru companii și investiții strategice: „Pachetul conține credite fiscale pentru companii, sprijin pentru investițiile mari, pentru zonele cu deficite comerciale, pentru stimularea exporturile, scheme de garanții prin Banca de Investiții.”
Premierul a insistat asupra nevoii de stabilitate și predictibilitate fiscală: „Trebuie să avem predictibilitate în măsurile fiscale, să avem stabilitate politică, să avansăm în absorbția de fonduri europene.”
Ilie Bolojan a anunțat și trei proiecte de ordonanță pentru simplificarea procedurilor administrative: „Avem pregătite, și veți vedea de luni, trei proiecte de ordonanță privind simplificarea în domenii care ar susține companiile pentru autorizare: debirocratizare, simplificarea obținerii avizelor de mediu – termene scurtate substanțial”, a declarat premierul. În prezent, termenele sunt considerate prea lungi, a explicat premierul. „Pentru o decizie de încadrare azi avem termen de 90 de zile, în propunerea legislativă va fi de 60 de zile”, a spus premierul.
Un alt proiect vizează autorizațiile de securitate la incendiu emise de ISU: „Un proiect MAI e legat de simplificarea autorizațiilor de incendiu de la ISU – scurtare termene, standardizare, astfel ca avizul să fie obținut în 15 zile și autorizația în 30 de zile. Azi, în București, uneori autorizațiile durează 30 de zile”, a explicat premierul.
Totodată, Guvernul pregătește modificări privind investițiile străine directe.„Alt proiect e legat de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CISD), pragul va fi ridicat la 5 milioane de euro de la 2 milioane de euro”, a conchis premierul.
„Legislația actuală ne permite să creștem impozitele, dar nu să le scădem”
Premierul Ilie Bolojan a declarat faptul că Guvernul ia în calcul modificarea legislației privind impozitele pe proprietate și pe mijloacele de transport, astfel încât administrațiile locale să poată reduce nivelul taxelor atunci când acestea depășesc pragul minim stabilit prin lege.
Șeful Executivului a precizat că subiectul a fost discutat recent cu Kelemen Hunor, inițiatorul propunerii, și că problema impozitării proprietăților este una complexă, cu aplicabilitate largă. România și-a asumat, potrivit premierului, alinierea impozitelor pe proprietate la prețul de piață al locuințelor, fiecare localitate având libertatea de a stabili un anumit procent peste nivelul minim impus prin lege.
„Suntem într-o formulă intermediară. Guvernul a stabilit un nivel minim pentru impozitare, de exemplu în cazul mașinilor, dar unele primării au ales să aplice taxe mai mari. Problema este că legislația actuală le permite să crească peste minim, dar nu le permite să revină ulterior la acest prag”, a explicat Ilie Bolojan.
Premierul consideră că această situație limitează autonomia locală și susține că administrațiile ar trebui să aibă dreptul atât să majoreze, cât și să reducă impozitele, în funcție de politicile locale.În acest sens, Guvernul analizează posibilitatea unei corecții legislative care să permită primăriilor să scadă nivelul taxelor până la minimul legal, acolo unde acesta a fost depășit.
„Ar fi important ca aceste modificări să fie făcute într-un termen cât mai scurt, înainte de aprobarea bugetelor locale, pentru ca autoritățile să poată lua decizii corecte și predictibile”, declară premierul.
Ilie Bolojan a amintit că anul fiscal curent a fost unul atipic, întrucât adoptarea impozitelor a avut loc cu întârziere, din cauza contestării legislației la Curtea Constituțională. Această situație a generat confuzii în primele luni ale anului, când unele primării au comunicat date eronate, din cauza bazelor de date neactualizate.
Se termină cu plafonarea la gaze
Plafonarea prețului gazelor pentru consumatorii casnici se apropie de final, iar Guvernul pregătește o schimbare majoră de direcție. Premierul Ilie Bolojan a avertizat, într-o conferință de presă, că România intră într-o „perioadă delicată”, odată cu ieșirea din schema de plafonare, și a vorbit deschis despre riscurile inflaționiste, liberalizarea treptată și miza strategică a gazelor din Marea Neagră.
Schema de plafonare a prețului gazului pentru consumatorii casnici se încheie la finalul lunii martie, iar România intră într-o etapă delicată, cu facturi calculate la prețul pieței. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut public riscurile momentului și a anunțat o strategie de tranziție, menită să evite un șoc inflaționist major pentru populație. Într-o conferință de presă cu miză politică și economică ridicată, șeful Guvernului a vorbit deschis despre renunțarea la plafonare, presiunea pe marii producători de energie și planurile pentru gazele din Marea Neagră.
Ilie Bolojan a admis că plafonarea nu mai poate fi menținută la nesfârșit, însă avertizează că eliminarea ei trebuie făcută cu mare atenție. „Trebuie să facem pași pentru eliminarea plafonării, dar și să protejăm cetățenii României de un puseu de inflație posibil, care ar putea apărea pe fondul creșterii necontrolate a prețului la gaze”, a declarat premierul.
Mesajul este clar: liberalizarea totală, fără măsuri de protecție, ar putea avea efecte sociale și economice greu de controlat. Bolojan leagă calendarul liberalizării de un moment strategic: intrarea pe piață a resurselor de gaze din Marea Neagră și apariția unei supraproducții.
„În 2027 România va avea un avantaj important – resursele din Marea Neagră, ceea ce va duce la scăderea prețului. Anul 2027 ar fi mult mai potrivit pentru liberalizarea completă”, a explicat premierul.
Până atunci, Guvernul ia în calcul o perioadă de tranziție, cu prețuri administrate pentru populație. Potrivit șefului Executivului, între 1 aprilie 2026 și sfârșitul lunii martie 2027 ar urma să funcționeze un sistem intermediar.
„Propunem o perioadă tranzitorie, cu un preț neplafonat, ci administrat pentru consumatorii casnici. Prețul va fi reglementat pe tot lanțul și va rămâne stabil pe parcursul anului”, a spus Bolojan.
Pentru consumatorii non-casnici, regulile se schimbă radical. „Pentru celelalte activități nu va mai exista plafon. Astfel evităm situațiile din schemele anterioare, când unii traderi au crescut prețurile, iar statul a fost nevoit să plătească diferențele – restanțe pe care le avem și astăzi”, a avertizat premierul.
În același context, Ilie Bolojan a vorbit și despre vulnerabilitățile sistemului energetic și despre necesitatea creșterii capacității de stocare. „Punem presiune pe Hidroelectrica pentru creșterea capacității de stocare. Fiecare megawatt stocat înseamnă costuri mai mici și un echilibru mai bun al sistemului energetic”, a afirmat acesta.
Guvernul mizează pe finalizarea marilor proiecte energetice și pe gaz ca element-cheie de stabilitate după închiderea centralelor pe cărbune. Ieșirea publică a premierului vine într-un moment sensibil, cu schema de plafonare pe final și cu presiuni uriașe pe prețuri. Mesajul Guvernului este unul dublu: plafonarea dispare, dar statul promite control și protecție temporară.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google