Premierul Ilie Bolojan a prezentat, vineri, un pachet amplu de reforme pentru administrația publică locală, menit să crească eficiența, să reducă birocrația și să responsabilizeze autoritățile în gestionarea resurselor. Pachetul, aflat încă în dezbatere publică, ar urma să fie finalizat până la sfârșitul lunii iulie.
„Administrația locală este foarte importantă, pentru că țara nu se schimbă doar din București. Se schimbă din fiecare județ, din fiecare reședință de județ și din toate orașele și comunele țării noastre”, a subliniat premierul Bolojan în debutul prezentării.
Pachetul propus vizează trei direcții strategice:
Creșterea eficienței și a responsabilității în administrația publică locală;
Consolidarea capacității administrative a autorităților locale pentru a genera dezvoltare;
Simplificarea și digitalizarea proceselor administrative, în paralel cu o descentralizare reală a deciziilor.
Una dintre măsurile-cheie este introducerea unui plafon național al numărului de angajați în funcție de dimensiunea localităților. Pentru primării, criteriul de referință va fi numărul de locuitori, iar pentru consiliile județene vor fi luați în calcul factori suplimentari precum existența unui spital județean, numărul de autorizații de construire sau structura administrativă a județului.
„Avem primării similare ca mărime care funcționează cu personal diferit, unele cu mai puțini angajați și fără disfuncționalități. Vrem să eliminăm aceste discrepanțe”, a spus premierul.
În localitățile unde personalul este supradimensionat, va fi necesară reducerea acestuia, în timp ce autoritățile locale care funcționează deja cu un număr redus vor avea mai multă flexibilitate în stabilirea organigramelor.
Guvernul propune și modificarea normei privind polițiștii locali, prin creșterea pragului de referință de la 1.000 la un număr mai mare de locuitori per polițist, cu o decizie finală ce va rezulta din consultările cu autoritățile locale.
„Avem orașe în care un polițist deservește 2.000 de locuitori și orașe similare cu dublu personal, fără beneficii evidente. Vom eficientiza activitatea poliției locale prin dispecerate comune cu Poliția Națională și clarificarea atribuțiilor”, a explicat Bolojan.
Pentru localitățile care nu își pot acoperi din venituri proprii nici măcar cheltuielile de personal (aproximativ 25% din total, în special comune), Guvernul va introduce o grilă de salarizare unică la nivel național. Aceasta nu va putea fi depășită, dar va putea fi ajustată în jos în funcție de situația financiară locală.
„Este firesc ca acolo unde Guvernul acoperă mare parte din cheltuieli, să existe un control mai strict asupra modului în care sunt alocate fondurile publice”, a argumentat premierul.
Un alt principiu introdus de reformă este alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de performanța locală, cum ar fi gradul de colectare al impozitelor. Prevederea există deja în Codul Finanțelor Publice Locale, dar a fost amânată anual din considerente politice și administrative.
„Reforma va asigura capacitatea de a colecta eficient veniturile proprii și va recompensa performanța. Cine își face treaba, primește sprijin. Cine nu, va avea mai puține fonduri”, a declarat Bolojan.
Guvernul propune, de asemenea, posibilitatea ca funcționarii publici să deservească mai multe primării, în special în mediul rural. Această flexibilitate va permite reducerea costurilor și menținerea unor servicii esențiale în comunele mici.
„Un contabil, un jurist sau un bibliotecar poate deservi două-trei primării. Avem primării care nu mai au biblioteci, iar soluția este colaborarea intercomunală pentru a păstra serviciile funcționale”, a mai spus premierul.
Pachetul de măsuri va fi discutat începând de săptămâna viitoare cu reprezentanții administrațiilor locale, iar forma finală va fi adoptată până la sfârșitul lunii iulie.
„Angel Saligny”, revizuit
Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri o schimbare de strategie în alocarea fondurilor publice pentru investiții, cu accent pe finalizarea proiectelor europene și reevaluarea programului Angel Saligny. Decizia vine în contextul unei presiuni crescânde asupra bugetului de stat și a unei necesități urgente de a absorbi cât mai eficient fondurile europene disponibile.
„Suntem în situația în care nu mai putem asigura toate finanțările pentru proiectele din bugetul de stat. Trebuie să ne concentrăm pe proiectele europene, cu prioritate PNRR, apoi fondurile de coeziune”, a declarat premierul.
Premierul a explicat că o analiză recent încheiată a sistemului de investiții publice a arătat clar că România nu-și mai poate permite să continue finanțarea simultană a tuturor proiectelor derulate din bugetul de stat. Astfel, resursele se vor concentra asupra proiectelor europene, unde riscul de pierdere a fondurilor nerambursabile este ridicat, mai ales în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen-limită la finalul anului 2026.
În ceea ce privește programul Anghel Saligny, destinat investițiilor locale în infrastructura rutieră și de utilități, Guvernul a decis o reevaluare temporară a proiectelor finanțate:
„Vor continua să fie finanțate doar proiectele aflate într-un stadiu avansat de execuție. Celelalte vor fi suspendate de la finanțare, cel puțin în lunile următoare”, a precizat premierul. Această măsură, considerată de Bolojan ca fiind una „de responsabilitate bugetară”, va permite o redistribuire eficientă a resurselor, evitând blocajele și riscul de a pierde fonduri europene necheltuite.
Până la sfârșitul anului, Guvernul va elabora o schemă de prioritizare clară a investițiilor, în funcție de trei factori: domeniul în care se încadrează proiectul; importanța strategică a investiției; gradul de maturitate și pregătire tehnico-economică.
Această triere va constitui baza pentru finanțările de anul viitor, în ideea de a susține doar acele proiecte care pot fi duse la capăt și care generează un impact clar pentru comunități sau pentru dezvoltarea regională.
Programul Angel Saligny, cu o valoare totală de peste 50 de miliarde de lei, a fost lansat pentru a sprijini primăriile din mediul rural și mic urban să recupereze decalajele de infrastructură. Însă în lipsa unui control strict, programul a ajuns să susțină mii de proiecte de valori și priorități foarte diferite, ceea ce a generat ineficiențe și suprasolicitare a bugetului de stat.
Bolojan anunță că încă nu știe dacă își angajează răspunderea pe Pachetul 2: Euro poate bubui la 5,5 lei
Ilie Bolojan, premierul României, spune că nu știe dacă își va mai angaja răspunderea și pe pachetul 2 cu măsuri de austeritate. Noile măsuri vizează concedieri în sistemul bugetar, în sectorul polițiștilor locali, dar și modificări ale amenzilor sau apariția unui certificat fiscal.
„În săptămâna următoare și cealaltă, până la finele lunii iulie, când toate aceste proiecte vor fi prezentate. Vom prezenta toate pachetele, se va lua o decizie în coaliție cu privire la modul în care aceste pachete vor fi adoptate”.
„Consider că dacă adoptăm toate pachetele și rămânem serioși în implementare există o posibilitate bună ca România să treacă mai ușor prin această perioadă deficilă. Nu fac predicții pentru că sunt un om responsabil. Am spus că pentru a putea trece de această perioadă dificilă, cu cât facem lucrurile mai bine și suntem mai riguroși, cu atât limităm efectele care ar putea apărea, o creșetere a inflației mai mult decât trebuie să fie”.
Una dintre măsurile incluse în pachetul de măsuri privind reforma administrației publice locale vizează partajarea funcționarilor între primării și reducerea cabinetelor aleșilor locali, anunță vineri premierul Ilie Bolojan.
„Norma poate fi împărțită între două, trei primării. Gândiți-vă că și în sectorul privat, contabili sau IT-iști deservesc mai multe companii. La fel ar trebui să fie și în administrația publică locală”, declară Bolojan, subliniind nevoia de colaborare între primăriile de mici dimensiuni.
El dă exemplul funcțiilor de contabil sau secretar, care pot lucra în regim de jumătate de normă în mai multe primării. „Un secretar, dacă nu are un volum mare de hotărâri, poate acoperi fără probleme două primării. La fel și în zona de urbanism, nu ai nevoie de o normă întreagă acolo unde nu sunt suficiente autorizații sau certificate de eliberat”, spune premierul.
„Unele primării au firme proprii de curățenie și utilaje. În loc ca o comună vecină să plătească un preț mare pentru un serviciu de tuns șanțuri, de exemplu, poate folosi echipamentele celeilalte primării, cu costuri mult mai mici”, mai declară el.
Premierul adaugă că „un alt punct important vizează reducerea aparatului din jurul aleșilor locali și demnitarilor”. „La un primar de comună avem doi oameni în cabinet, la viceprimar, unul, la președintele de Consiliu Județean, patru. Numărul total la nivel național depășește 10.000. Cred că putem reduce acest aparat”, spune Bolojan.
El susține că același principiu trebuie aplicat și la nivel central, unde consilierii demnitarilor ar trebui și ei reduși pentru eficiență administrativă. „Putem funcționa mai bine, cu servicii mai bune pentru comunități, dar cu mai puțini bani. Asta înseamnă responsabilitate și modernizare”, explică el.
În ceea ce privește investițiile publice, Bolojan anunță o analiză recent finalizată privind finanțarea proiectelor locale: „Suntem în situația în care nu mai putem asigura finanțări pentru toate proiectele din bugetul de stat. Trebuie să ne concentrăm pe cele cu finanțare europeană, PNRR în primul rând, apoi fondurile de coeziune.”
Proiectele din programul „Anghel Saligny” vor fi evaluate în funcție de stadiul lor, mai spune premierul. „Vom finanța doar proiectele cu un grad avansat de maturitate. Cele care nu sunt pregătite vor fi amânate, iar până la sfârșitul anului vom definitiva prioritizarea pentru anul viitor”, declară Bolojan.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google