În timp ce prețurile la carburanți continuă să crească și apasă tot mai greu asupra populației și economiei, coaliția de guvernare a mai bifat o ședință fără să livreze o măsură clară și imediată. Deși tema a fost din nou discutată la nivel politic, rezultatul concret lipsește, iar Executivul se refugiază, încă o dată, în formule de tipul „se analizează”, „se lucrează” și „urmează să se decidă”.
Conform surselor politice, în cadrul coaliției s-a ajuns la un acord politic pentru scăderea graduală a accizei la carburant, măsură care ar putea conduce la o reducere a prețurilor. Numai că, în acest moment, nu există nici procentul exact al scăderii, nici calendarul aplicării, nici garanția că această intenție va fi transformată rapid într-o decizie efectivă. Cu alte cuvinte, guvernul vorbește despre soluții, dar nu oferă încă una.
După o nouă întâlnire a liderilor coaliției, s-a decis formarea sau reactivarea unui grup de lucru, mandatat să vină cu propuneri până la ședința de Guvern de joi. Din acest grup fac parte viceprim-miniștrii Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Energiei Bogdan Ivan și ministrul Economiei Irineu Dărău. Faptul că, în plină presiune a scumpirilor, guvernul răspunde prin încă un grup de lucru arată mai degrabă o amânare birocratică decât o intervenție fermă.
Mesajul transmis public este că liderii coaliției au analizat impactul creșterii prețurilor la carburanți asupra populației și economiei și au discutat măsuri pentru limitarea efectelor crizei. În realitate, oamenii nu resimt analizele, ci prețurile de la pompă. Iar economia nu este protejată prin comunicate, ci prin decizii aplicate la timp. Executivul condus de Ilie Bolojan ia în calcul o reducere etapizată a accizei la carburanți, într-un efort de a tempera creșterea accelerată a prețurilor la pompă. Această reducere ar urma să fie doar începutul, întrucât autoritățile analizează scenarii suplimentare, în funcție de evoluția pieței petroliere. Potrivit variantelor discutate la nivel guvernamental, o eventuală scumpire a petrolului ar putea declanșa noi măsuri. Astfel, dacă prețul barilului ar crește cu 5%, acciza ar putea fi redusă suplimentar cu încă 5%.
Practic, guvernul ia în calcul un mecanism flexibil, adaptat evoluțiilor internaționale, pentru a limita impactul asupra consumatorilor. În prezent, nivelul accizelor standard este următorul:
benzină fără plumb: 3,0598 lei/litru
motorină: 2,8043 lei/litru
O reducere de 10% ar putea duce la o ieftinire de aproximativ 30 de bani pe litru. Într-un scenariu mai amplu, în care acciza ar fi diminuată cu 40%, scăderea ar putea ajunge la circa 1,2 lei/litru. Decizia vine pe fondul scumpirilor accelerate ale carburanților, influențate de tensiunile din Orientul Mijlociu, în special de conflictul din Iran.
În paralel, coaliția a decis prelungirea cu încă trei luni a plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. Măsura vizează produse de panificație și cereale, lactate și ouă, carne și produse din carne, legume și fructe proaspete, precum și alte produse esențiale, între care uleiul, zahărul și magiunul. Lista rămâne amplă, însă și aici guvernul merge tot pe logica prelungirii unei formule vechi, fără să atace în profunzime cauzele care alimentează scumpirile. Problema de fond rămâne aceeași: într-un moment în care carburanții influențează direct costurile de transport, distribuție și, în lanț, prețurile din întreaga economie, guvernul nu vine cu o măsură imediată, ci cu promisiunea că va mai analiza. Asta după ce subiectul a mai fost discutat și în alte rânduri, fără ca populația să vadă o ieftinire reală la pompă.
Măsura menită să țină sub control costul alimentelor esențiale va continua și în perioada următoare. Coaliția de guvernare a decis luni să prelungească, pentru încă trei luni, plafonarea adaosului comercial la produsele de bază, potrivit unui comunicat transmis de Partidul Național Liberal. Decizia vine în contextul în care măsura urma să expire la finalul lunii martie, iar autoritățile susțin că este necesară pentru a limita impactul scumpirilor asupra populației. Schema de plafonare, introdusă încă din 2023, vizează o serie de alimente de bază consumate zilnic de român.
Măsura plafonării adaosului comercial la produsele de bază a fost introdusă într-un moment în care inflația alimentară atingea niveluri ridicate, iar costurile de trai creșteau accelerat. Autoritățile au urmărit, prin această intervenție, să limiteze creșterile nejustificate de prețuri pe lanțul comercial, în special în marile rețele de retail. În practică, plafonarea nu stabilește un preț fix pentru produse, ci limitează marja de profit aplicată de comercianți și distribuitori. Astfel, diferențele dintre prețul de achiziție și cel de vânzare sunt controlate, ceea ce contribuie la menținerea unor prețuri mai accesibile pentru consumatori. Economiștii atrag însă atenția că această măsură are efecte mixte, pe de o parte, ajută populația pe termen scurt, dar pe de altă parte poate pune presiune pe producători și furnizori, mai ales în contextul creșterii costurilor de producție. În acest sens, autoritățile au fost nevoite să ajusteze periodic lista produselor și durata aplicării măsurii.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google