Bola (F.D.), după decizia CCR privind SRI în cercetările penael: „Ce s-a ȋntâmplat cu informaţiile privind viaţa personală obţinute ȋn zecile de mii de ore de ȋnregistrări? Ştie cineva?”
Curtea Constituţională a decis, miercuri, că modificarea Codului de procedură penală este parţial neconstituţională şi anume prevederea care se referă la posibilitatea folosirii înregistrărilor serviciilor, ca mijloace de probă în procesul penal. A fost o întreagă dezbatere și s-a depus mult efort politic pe acest subiect reîncălzit, de acceptare a SRI în procesele penale. Astfel, spionii sunt puși din nou la colț și interceptările nu vor mai fi folosite în anumite cauze penale. Sesizarea la CCR a fost depusă de parlamentarii Forței Drepte, printre care și deputatul constănțean Bogdan Bola, care răsuflă ușurat după decizia judecătorilor Curții:
„Deşi din ce ȋn ce mai rar ȋn ultima vreme, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate ȋnaintată de către deputaţii Forța Dreptei, ȋn data de 12 aprilie, faţă de modificările aduse Codului de Procedură Penală. CCR a validat justeţea punctului de vedere pe care l-au avut parlamentarii Forţa Dreptei cu privirea la definirea abuzului în serviciu, fără prag valoric. Astfel, toate argumentele mincinoase ale parlamentarilor din coaliţia PSD-PNL prin care au ȋncercat impunerea unui prag valoric pentru a dezincrimina parţial această faptă penală au fost spulberate. De asemenea, CCR confirmă că modificările aduse Codului de procedură penală contestate de Forţa Dreptei sunt antidemocratice. Sporirea puterii serviciilor secrete prin reintroducerea lor ȋn instrumentarea dosarelor penale şi utilizarea interceptărilor obţinute pe bază de mandat de “siguranţă naţională” a fost frânată de #CCR. Curtea a constatat că legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce ţin de legalitatea înregistrărilor – mijloc de probă în procesul penal – rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului. Practic, aceste mandate de ascultare, cea mai intruzivă formă de supraveghere din România, aveau 0 control din partea judecătorilor şi 0 informaţii despre rezultatul final al cazurilor. Din mii de mandate de ascultare şi zeci de mii de ore de interceptare, nimeni nu poate spune cu exactitate câte dosare s-au finalizat cu vreo condamnare. Au fost descoperiţi atentatori la siguranţa naţională ori s-au făcut doar dosare informative, ca pe vremea fostei securităţi, cu detalii private din viaţa celor ascultaţi? CCR a constatat că legiuitorul are obligaţia de a reglementa o procedură aplicabilă conservării sau distrugerii înregistrărilor. Pentru că astăzi, acea procedură nu există. Ce s-a ȋntâmplat cu informaţiile privind viaţa personală obţinute ȋn zecile de mii de ore de ȋnregistrări? Ştie cineva?”, a transmis deputatul Bola.
Ultimele articole
