BNR confirmă că România va EȘUA: „NU vom fi în stare ca să absorbim banii din PNRR!”

Perspectiva absorbției fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar 2021-2027, prezintă un grad ridicat de incertitudine, au susținut membrii Consiliului de Administrație al BNR în ședința de politică monetară. Un grad ridicat de incertitudine caracterizează însă și perspectiva absorbției fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susținut membrii Consiliului, evocând aprobarea de către CE a Planului național de redresare și reziliență, dar și pașii ce mai trebuie parcurși pentru începerea atragerii sumelor alocate, precum și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României, arată minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 5 octombrie, document publicat vineri.

În discuțiile privind evoluția recentă a dinamicii prețurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației și-a mărit considerabil distanța față de limita de sus a intervalului țintei în primele două luni ale trimestrului III 2021 și a depășit ușor nivelul prognozat, urcând de la 3,94 la sută în iunie, la 4,95 la sută în iulie și la 5,25 la sută în luna august. S-a observat că și noua ascensiune a fost determinată aproape integral de componente exogene ale IPC, impactul major venind de această dată din majorarea consistentă a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice în luna iulie, căruia i s-au alăturat influențele mai modeste ale continuării scumpirii combustibililor, preponderent pe seama altor elemente decât benzina și motorina.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial relativ încetinit – de 1,8 la sută, față de 2,5 la sută în trimestrul I –, dar ceva mai alert decât cel previzionat, ajungând să depășească moderat nivelul său pre-pandemie. S-a observat că evoluția face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată în acest interval în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Totodată, ea a antrenat creșterea dinamicii anuale a PIB la 13,0 la sută în trimestrul II, de la -0,2 la sută în trimestrul I, pe fondul efectului de bază asociat contracției economice severe din perioada similară a anului trecut. Toate componentele majore ale cererii agregate au contribuit la creșterea abruptă a variației anuale a PIB, dar în proporții considerabil diferite. Principalul determinant l-a constituit consumul gospodăriilor populației, care s-a mărit totuși sub așteptări în termeni anuali, și a fost secondat îndeaproape, ca aport, de variația stocurilor. O contribuție pozitivă, deși mult mai modestă, a fost adusă de formarea brută de capital fix, în contextul redinamizării puternice a construcțiilor noi, în special pe segmentul rezidențial, al cărei impact l-a devansat pe cel al scăderii considerabile a variației investițiilor nete în utilaje. În același timp, exportul net și-a diminuat contribuția negativă la dinamica anuală a PIB în trimestrul II, în condițiile în care creșterea deosebit de amplă a variației exporturilor de bunuri și servicii din acest interval, atribuibilă inclusiv unui efect de bază, a surclasat-o pe cea importurilor.

Soldul negativ al balanței comerciale și-a accentuat însă adâncirea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent a continuat să crească foarte alert, mărindu-se pe ansamblul semestrului I 2021 cu peste 85 la sută față de perioada similară a anului trecut. Evoluțiile au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, inclusiv în condițiile scăderii semnificative a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu fluxuri de capital autonom în trimestrul II, de la o valoare totuși substanțial crescută în prima lună a anului. Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, cresc incertitudinile legate de capacitatea unor firme de a rămâne viabile ulterior sistării măsurilor și programelor de sprijin guvernamental, dar mai cu seamă în contextul creșterii deosebit de ample a prețurilor energiei și a altor materii prime și bunuri intermediare, precum și al prelungirii problemelor de aprovizionare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme. Condițiile de pe piața muncii ar putea fi afectate și de extinderea digitalizării și automatizării pe plan intern, precum și de o creștere a apelului angajatorilor la lucrători din străinătate. În schimb, influențe de sens opus asupra salariilor sunt de așteptat din eventuala persistență a problemei inadecvării pregătirii ofertei de forță de muncă la cerințele angajatorilor, mai cu seamă pe segmente înalt specializate și, într-o oarecare măsură, din probabila majorare în viitorul apropiat a salariului minim pe economie, au arătat mai mulți membri ai Consiliului.

În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au observat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au consemnat ajustări ascendente în luna august și mai cu seamă în septembrie – de la minime ale ultimilor aproximativ 4 ani atinse în iunie-iulie –, în contextul controlului strict asupra lichidității exercitat de către banca centrală, dar și al consolidării așteptărilor privind creșterea în viitorul apropiat a ratei dobânzii de politică monetară. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat și-au accentuat parcursul crescător în a doua parte a trimestrului III, mai ales pe scadențele medii și lungi, receptând și influența evoluțiilor de pe piața financiară internațională. Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienților nebancari au continuat să se reducă în intervalul iulie-august 2021, cu unele excepții, influențate fiind și de prelungirea scăderii IRCC. Descreșterea acestuia a încetinit totuși sensibil în trimestrul IV 2021, au subliniat unii membrii ai Consiliului, iar, în primele trei luni din anul următor, indicele va cunoaște probabil, în premieră, o majorare.

Membrii Consiliului au evidențiat și creșterea relativ pronunțată consemnată de cursul de schimb leu/euro la mijlocul lui august, după scăderea acumulată în prima parte a trimestrului III sub influența unor factori sezonieri, precum și tendința moderat ascendentă manifestată de acesta ulterior, inclusiv în condițiile restrângerii diferențialului ratelor dobânzilor pe termen scurt – ca urmare a noilor majorări ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate de către două bănci centrale din regiune –, iar, mai apoi, pe fondul tensionării mediului politic intern. În aceste condiții, s-a arătat, în mod repetat, că incertitudinile sporite privind consolidarea bugetară generate de actualul context politic, alături de dimensiunea dezechilibrului extern și de dinamica inflației, sunt de natură să mărească prima de risc suveran, cu potențiale consecințe adverse asupra ratei de schimb a leului, implicit asupra inflației, încrederii în moneda națională și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, precum și asupra costurilor de finanțare a economiei.

Membrii Consiliului au remarcat, de asemenea, dinamica alertă a creditului acordat sectorului privat, care a urcat mai ferm în teritoriul de două cifre în primele două luni ale trimestrului III 2021, în contextul intensificării fără precedent a activității de creditare în monedă națională în luna iulie, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale, dar și al dinamizării moderate a creditului în valută. Au fost evidențiate volumele record atinse în iulie atât de împrumuturile noi în lei pentru locuințe, cât și de cele pentru consum, precum și creșterea în apropierea maximelor istorice a fluxului creditelor în monedă națională adresat societăților nefinanciare. Pe acest fond, soldul creditului în lei a continuat să-și accelereze creșterea, până la o medie de 17,4 la sută în iulie-august – cea mai înaltă valoare din ultimii 5 ani – de la 15,2 la sută în trimestrul II, iar ponderea lui în total s-a mărit în august la 71,3 la sută.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației va crește probabil mult mai pronunțat pe orizontul scurt de timp decât s-a anticipat în prognoza din luna august, care indica un vârf de 5,6 la sută în decembrie 2021 și un nivel de circa 3,4 la sută începând cu trimestrul III 2022, marginal sub limita de sus a intervalului țintei. Responsabile de înrăutățirea considerabilă a perspectivei apropiate a inflației continuă să fie șocurile adverse puternice pe partea ofertei, îndeosebi cele externe, al căror impact este însă potențat, pe plan intern, de liberalizarea în acest an a pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului. Determinante pentru perspectiva apropiată sunt noile majorări ample anticipate a fi consemnate de prețurile produselor energetice, în principal de prețul gazelor naturale, și, într-o mai mică măsură, de prețul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzină și motorină. Lor li se alătură creșterea suplimentară înregistrată în septembrie de prețul produselor din tutun, precum și dinamica ceva mai înaltă așteptată în cazul prețurilor administrate. Acestea sunt de natură să mărească considerabil dimensiunea și durata deviației pozitive a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, au observat membrii Consiliului, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste semnificative.

Impactul inflaționist al șocurilor pe partea ofertei ar putea fi chiar mai puternic și mai prelungit decât arată evaluările actuale, au atenționat mai mulți membri ai Consiliului, semnalând ascensiunea continuă și/sau abruptă a cotațiilor unor mărfuri energetice și non-energetice, precum și persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, asociate cu costuri crescute de transport, ce afectează vizibil – direct sau indirect – și inflația de bază, inclusiv pe calea prețurilor importurilor. Au fost, de asemenea evocate ponderea mare deținută în coșul IPC de prețurile alimentelor, energiei și combustibililor, precum și gradul potențial de transferare în prețurile de consum a creșterilor de costuri materiale, în condițiile unei cereri încă solide, dar în temperare, alături de previzibila majorare a tarifelor polițelor RCA.

În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupați de riscul ca puseul inflaționist provocat de șocurile pe partea ofertei – implicând urcarea considerabilă și relativ persistentă a ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei –, să deterioreze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze astfel efecte secundare importante, eventual printr-o spirală salarii-prețuri, având în vedere și tendința de scădere a gradului de relaxare a pieței muncii. În aceste condiții, a fost subliniată în mod repetat nevoia ancorării anticipațiilor pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilității băncii centrale. În același timp, s-a convenit că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele directe tranzitorii ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, prin pierderile ample pe care le-ar provoca activității economice și ocupării forței de muncă pe un orizont mai îndelungat de timp.

La nivelul întregului PIB este de așteptat o accelerare ușoară a creșterii acestuia în trimestrul III, datorită performanțelor foarte bune ale agriculturii, implicând, în contextul efectului de bază asociat redresării consistente din perioada similară a anului trecut, o modestă scădere a dinamicii lui anuale în primele trei luni ale semestrului II 2021, au remarcat membrii Consiliului. Totodată, s-a constatat că, potrivit evoluțiilor recente ale indicatorilor relevanți, continuarea creșterii alerte în termeni anuali a economiei în trimestrul III este susținută probabil doar de cererea internă – prioritar de consumul privat și, într-o mai mică măsură, de formarea brută de capital fix. În schimb, din partea exportului net este posibilă o contribuție negativă mărită la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care în luna iulie exporturile de bunuri și servicii și-au redus mult mai pronunțat variația anuală decât importurile, conducând și la accelerarea puternică a creșterii anuale a deficitului comercial. Pe acest fond, pe ansamblul primelor șapte luni ale anului, deficitul de cont curent a continuat să depășească cu peste 70 la sută nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior, au reliefat unii membri ai Consiliului, în pofida prelungirii evoluției relativ mai favorabile a balanțelor veniturilor. Totodată, incertitudini și riscuri crescute generează noul val pandemic, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, evidențiind înrăutățirea accelerată a situației sanitare și nivelul foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, dar și gradul mai redus de severitate al restricțiilor probabil reinstituite, precum și capacitatea crescută de adaptare a firmelor și populației la cerințe de distanțare socială, scrie mediafax.ro.

În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după stoparea în luna mai a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piață secundară și întărirea ulterioară a controlului exercitat de banca centrală asupra lichidității de pe piața monetară. O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizează readucerea și menținerea pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare. S-a considerat, totodată, a fi necesară monitorizarea atentă a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută, de la 1,25 la sută, concomitent cu păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută, de la 0,75 la sută, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,00 la sută, de la 1,75 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

2 comentarii la „BNR confirmă că România va EȘUA: „NU vom fi în stare ca să absorbim banii din PNRR!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *