Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate marţi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. BNR estima în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru finalul acestui an şi de 6,7% pentru 2023. Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei IPC se plafonează pe parcursul trimestrului III, iar din trimestrul IV se înscrie pe o traiectorie descendentă, sub ipoteza detensionării graduale a pieţelor en gros de energie şi a celor ale produselor agroalimentare, precum şi a disipării treptate a sincopelor în lanţurile globale de valoarea adăugată, dar şi ca urmare a unor efecte de bază, după corecţiile puternic ascendente ale preţului energiei din 2021, înainte de implementarea schemelor de sprijin ale consumatorilor casnici.
Potrivit prezentării, BNR se aşteaptă la o întrerupere temporară a tendinţei dezinflaţioniste în trimestrul II din 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale. La orizontul prognozei, iunie 2024, nivelul proiectat este de 2,3%, în interiorul intervalul ţintei de inflaţie, pe fondul manifestării unui efect de bază substanţial. Rata inflației se va plafona în acest trimestru, a anunțat marți guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
„Rata inflației se va plafona în acest trimestru. E posibil ca în august să vedem unele creșteri, dar treptat-treptat, tendința e de scădere”, a spus Isărescu.
Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a urcat luni la 8,14%, de la 8,12% vineri, arată datele publicate de BNR. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat marți că băncile „au sărit calul” și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. „Au supra-reacționat”, a punctat Isărescu.
„ROBOR-ul se mișcă aproape de rata dobânzii de politică monetară. De mai bine de 4-5 luni s-a decuplat. Băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. Au supra-reacționat. A fost clară tendința băncilor și a traderilor să privească pesimist viitorul. (…) Le transmit băncilor să fie mai atente la semnalele date de Banca Națională”, a spus Isărescu.
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală. Vineri, Banca Națională a crescut dobânda-cheie cu încă 75 de puncte de bază, de la 4,75% la 5,50%.
„Dacă nu intervenea schema de plafonare, am fi avut o inflație de 20%”
Dacă nu intervenea schema de plafonare, am fi avut o inflație de 20%, a spus marți guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.
„Inflația este un fenomen global, nu e prezent doar în România. Cea mai scăzută inflație din Europa depășește 5%. România e pe locul al 7-lea va nivel al inflației. În România inflația s-a datorat energiei, utilităților, dar și bunurilor alimentar. Dacă nu intervenea schema de plafonare, am fi avut o inflație de 20%. În Ungaria inflația e mai mică pentru că și schema de plafonare a fost mai generoasă”, a spus Mugur Isărescu.
Consiliul de administraţie al BNR a aprobat vineri Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2022, care arată că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei uşor sub punctul central al ţintei. Războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei rămân însă o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, mai arată conducerea BNR. Preţurile de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 au crescut cu 0,8%, iar rata anuală a inflaţiei în luna iunie a fost 15,1%, faţă de iunie 2021, arată datele publicate în iulie de Institutul Naţional de Statistică (INS).
La precedentul raport, din luna mai, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că din iulie 2021 s-a înregistrat o creştere extrem de rapidă a preţurilor, menţionând că în spatele acestei creşteri se află cele legate de costurile de producţie, în special a costurilor cu energia.
„România nu mai este pe locul 1 la inflaţie în Uniunea Europeană, avem vreo 7-8 ţări înaintea noastră, inclusiv ţări din zona euro”, a arătat el. Isărescu a precizat că România are o economie deschisă, iar creşterile de preţuri se resimt. „Dacă vrei să protejezi cu subvenţii trebuie să ai o situaţie fiscală solidă. Nu este cazul României. Avem o problemă fiscală de ani buni, fiscal bugetară, şi nu avem de unde să mai reducem impozite sau să acordăm ajutoare şi sprijinul acestora, schemele de compensare s-au făcut cu anumite costuri”, a adăugat el.
Tot atunci, a afirmat că că agitaţia este caracteristică perioadelor de criză, dar consideră că autorităţile trebuie să transmită mai calm. „Am înţeles şi eu mesajul, mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu. E un sfat bun pentru că şi acest canal psiho-social al anticipaţiilor, discuţiile care nu se mai termină cu inflaţia şi exagerările sunt specifice, dar nu fac bine”, a declarat el.
Afirmaţia sa a generat replica preşedintelui Klaus Iohannis: „Da, mă rog, probabil acolo sunt mai mulţi tei în parc şi se bea mai mult”.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că în urmă cu o lună şi jumătate se spunea că nu vom mai avea finanţare externă sau internă şi că Ministerul de Finanţe nu va mai avea bani de pensii, iar acum Guvernul s-a împrumutat cinci miliarde. El a precizat că cine se întreabă de ce Executivul s-a împrumutat să se uite la posibilitatea de a reduce deficitul fiscal.
Mugur Isărescu a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, cum vede situaţia în care Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu încă un miliard de euro la o dobândă de peste 8 la sută pe an şi că România are cele mai mari dobânzi la împrumuturi din regiune, chiar mai mari decât Ungaria, care are o „situaţie financiară urâtă”.
„Comparativ cu Ungaria am avut dobânzi mai mari şi de o lună şi jumătate dobânzile noastre sunt în sus şi în jos, faţă de Ungaria cam la acelaşi nivel. Din punctul nostru de vedere, într-adevăr, au fost dobânzile cele mai mari pentru că am avut deficitele cele mai mari. Dumneavoastră spuneţi că Ungaria are o situaţie mai urâtă? Să îmi explicaţi care este situaţia mai urâtă, au şi ei probleme mari, dar deficitele gemene, cum le spunem, deficitul fiscal şi deficitul de cont curent la noi au fost de doi ani de zile foarte mari. Suntem singura ţară din Uniunea Europeană declarată cu deficite excesive şi cu nevoia de a lua măsuri şi observaţi cât de greu este să luăm aceste măsuri. Nu este bine nici să majorăm veniturile, nici să tăiem cheltuielile”, a afirmat Isărescu.
El a menţionat că reducerea deficitului fiscal este o problemă cu care se confruntă Guvernul.
„Reducerea deficitului fiscal este o problemă dificilă cu care se confruntă România, Guvernul şi bineînţeles că suntem pentru o reducere sustenabilă care să nu creeze recesiune. O recesiune în România ar agrava situaţia fiscală. Deci nu suntem acum campioni. Suntem campioni împreună cu Ungaria şi sperăm că treptat, cu această prognoză, să ajungem cum am fost şi cu inflaţia, am fost campioni la inflaţie şi nu am ajuns codaşi la inflaţie, am ajuns pe un 7-8, aşa şi la ratele de dobândă. Esenţială însă este reducerea deficitului fiscal”, a transmis guvernatorul BNR.
El a explicat că Guvernul se împrumută deoarece deficitul este mare.
„Apropo, este remarcabil, nu ştiu dacă nu v-a surprins maniera în care s-a reuşit, în urmă cu o lună, o lună şi jumătate se spunea că nu o să mai avem finanţare externă sau internă şi că Ministerul de Finanţe nu o să aibă bani de plătit pensii. Remarcaţi că a luat 5 miliarde. Suma este mare. Pentru cei care vorbesc despre de ce s-a împrumutat Guvernul îi invit să se uite în primul rând la posibilitatea de a reduce deficitul fiscal. Deci, Guvernul se împrumută pentru că deficitul este mare şi pentru că apar dificultăţi mari în a reduce deficitul fiscal”, a precizat Mugur Isărescu.
„România a avut și inflație de 200-300%. Nu ne jucăm!”
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, consideră că se poate mai rău de atât în cazul scumpirilor, precizând că România a avut şi inflaţie de 200 – 300%. El a afirmat că „nu ne jucăm cu inflaţia, este o boală foarte periculoasă”. Isărescu a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, dacă, în cazul scumpirilor, se poate să fie mai rău decât este în prezent.
„Da, există mai rău de atât, să nu se îndeplinească această prognoză. Bineînţeles că există. (…) România a avut şi inflaţie de 200 – 300%, deci mai rău poate să fie, bineînţeles. Nu ne jucăm cu inflaţia, este o boală foarte periculoasă. Noi zicem că o aducem sub control”, a afirmat Guvernatorul BNR. Întrebat dacă va veni cea mai grea iarnă din istorie pentru români, Mugur Isărescu a răspuns: „Depinde. Nu avem o viziune neagră asupra viitorului. Avem resurse. Guvernul a dat toate asigurările că stocurile de gaz sunt undeva în apropierea nivelului necesar. Noi ne facem datoria aici să dăm inflaţia în jos şi cu ajutorul dumneavoastră, contează foarte mult şi atmosfera, şi Guvernul îşi va face datoria. Conlucrăm cu Guvernul şi vrem să conlucrăm şi cu dumneavoastră să mărim încrederea în economie şi în viitorul acestei ţări, să trecem şi peste iarna asta. Deocamdată trebuie să trecem peste toamnă”.
„Eu sunt mai pesimist. E un exercițiu dificil”
România ar putea înregistra în acest an o creştere economică de 2-3%, posibil chiar mai mare, a declarat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.
„Nu avem o privire nici pe departe neagră privind perspectiva situaţiei, ci o privire spunem noi uşor pozitivă şi realistă. Încercăm, de asemenea, împreună cu Guvernul, să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune. Dacă PIB-ul în trimestrul II este cvasi-stagnant faţă de trimestrul I nu înseamnă că economia este în stagnare. Câtuşi de puţin. În trimestrul I a crescut cu 5, aproape 6%. Dacă este cvasi-stagnant, trimestrul II faţă de I înseamnă că faţă de anul trecut este cu 5% mai mult. Deci nici pe departe mesajul nostru nu a fost de stagnare a creşterii economice. Nu facem prognoze de creştere economică. Aici este directorul de la Modelare, că vrea să mă certe pentru că de regulă pe modelul nostru nu dăm cifrele privind creşterea economică, dar în orice caz nu avem, nu vorbim despre stagnarea creşterii în acest an. Probabil că pe undeva 2-3%, spun eu care sunt mai pesimist, dar s-ar putea să fie chiar mai mult. Dacă această tendinţă şi în trimestrul III va fi tot stagnare faţă de trimestrul I care a fost 5,7% sau 6%. Deci încercăm împreună cu Guvernul să dăm inflaţia în jos fără că creăm recesiune şi fără să afectăm prea mult piaţa forţei de muncă. Este un exerciţiu dificil. Trebuie să fim foarte atenţi cum navigăm şi cum calibrăm politica monetară„, a spus Mugur Isărescu.
Întrebat în conferinţă de jurnalişti dacă indicele IRCC ar putea trece de 5%, aşa cum au estimat analiştii economici, acesta a menţionat că cine a făcut calculul cu 5% „l-a făcut bine”. De asemenea, guvernatorul băncii centrale a fost întrebat despre creşterea ratelor la creditele plătite de români şi a menţionat că instituţia este în empatie totală cu aceştia pentru că nu este uşor să plăteşti sume mai mari, dar mesajul pe care banca îl dă de peste un an este că perioada dobânzilor mici a trecut.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google