Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. BNR estima în august 2022 o inflaţie de 13,9% pentru finalul anului şi de 7,5% pentru 2023. De asemenea, banca centrală anticipa în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru sfârşitul acestui an şi de 6,7% pentru anul viitor.
Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să urmeze o traiectorie uşor ascendentă până la sfârşitul anului viitor, iar ulterior să se corecteze în ipoteza disipării graduale atât a şocurilor de ofertă, cât şi a presiunilor din partea cererii agregate. În scenariul de bază, tendinţa descendentă va fi întreruptă temporar în trimestrul III 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la bunurile energetice, cu impact la nivelul ratei anuale a inflaţiei IPC timp de 4 trimestre. Ulterior, la finele trimestrului III 2024, convergenţa către ţinta de inflaţie este prevăzută a fi una rapidă, având ca resort principal efecte de bază extrem de favorabile.
În prezentare se menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 sugerează, la prima vedere, un nivel al indicatorului la finele anului 2023 cu circa 4,1 puncte procentuale sub nivelul indicat de scenariul de bază şi, în plus, o traiectorie neîntrerupt descendent.
La cât a ajuns datoria externă a României
Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-septembrie 2022 cu 4,82 miliarde de euro, la 141,4 miliarde euro, din care datoria administraţiei publice s-a ridicat la 55,2 mld. euro, în scădere cu 3,5 mld. euro faţă de nivelul atins la 31 decembrie 2021.
„Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 8,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influenţa variaţiei cursului de schimb de 1,2 miliarde euro, precum şi de influenţa negativă de aproximativ 13 miliarde euro, rezultată din scăderea preţurilor acestor instrumente şi de alte operaţiuni pe piaţa secundară”, notează raportul BNR, publicat luni.
Din volumul total, datoria externă este de 96,8 miliarde euro, iar creditele intragrup reprezintă 44,5 miliarde euro. Datele BNR arată că datoria externă pe termen lung a însumat 94,1 miliarde euro la 30 septembrie (66,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,5% faţă de 31 decembrie 2021, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 47,2 miliarde euro (33,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 21,1% faţă de 31 decembrie 2021.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,3% în perioada ianuarie – septembrie 2022, comparativ cu 17% în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 septembrie 2022 a fost de 4,2 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2022 a fost de 72,7%, comparativ cu 79,4% la 31 decembrie 2021.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google