Spread the love

Blocul Național Sindical este din nou în conflict cu asociațiile reprezentative ale patronatelor, în privința Legii dialogului social 62/2011. Sindicaliștii susțin că această lege a fost făcută cadou patronatelor în urmă cu zece ani și arată că, în prezent, pot să modifice un contract individual de muncă, fără consultare cu angajații.

Patronatele susțin că legea este în avantajul angajaților. De fapt, este invers, atâta timp cât ele pot să ia decizii unilaterale privind modificarea programului de muncă, a detașărilor ș.a.m.d. în toate domeniile de activitate”, a spus președintele BNS Constanța, Cristian Toma.

În prezent, un proiect legislativ, în prag de aprobare, care ar produce un echilibru în acest sens este atacat de patronate și… de aici ciocnirea dintre BNS și patronate:

Actualul proiect de lege avizat favorabil de Comisia pentru Muncă și transmis Plenului Camerei Deputaților pentru aprobare, nu face decât să reinstituie o stare de echilibru între angajatori și angajați prin reprezentanții lor. Avizul Comisiei pentru Muncă a fost dat după mai bine de 2 ani de dezbateri. Patronatele, ca și sindicatele au avut astfel ocazia să-și prezinte punctele de vedere și să le susțină cu argumente. Sigur că în final decizia trebuie să fie una asumată politic, însă această decizie vine după ascultarea argumentelor tuturor părților. Patronatele acuză membrii Comisiei de Muncă de o abordare pe care ei o practică pe scară largă la nivel de companie, și pe care o invocă ca un drept. Această abordare se numește consultare. Li se pare nedrept și incorect că sunt ascultați fără ca Parlamentul să-și asume punctul lor de vedere, dar li se pare extrem de normal ca la nivel de întreprindere sau sector să consulte organizațiile sindicale sau reprezentanții salariaților iar în final decizia să le aparțină. Timp de 10 ani patronatele au înțeles să exploateze intensiv toate ”oportunitățile” oferite de Legea 62/2011 pentru a ocoli și în final a distruge negocierile colective la nivel de companie dar în special la nivel de sector. Au făcut tot ce s-a putut pentru a fărâmița dialogul social, pentru a elimina organizațiile sindicale din întreprinderi prin înlocuirea acestora cu pseudo-structuri de dialog controlate de angajatori, așa-ziși reprezentanți ai salariaților. Efectele sunt vizibile atunci când ne uităm la indicatorii sociali. Am consolidat un model de creștere economic de tip junglă, supraviețuiește fiecare cum poate, plasa de siguranță specifică unei economii europene moderne e atât de jos încât se poate spune că sprijină doar supraviețuirea. Cei săraci au devenit și mai săraci, cei bogați au devenit și mai bogați. Apelul la dialog social transmis de organizațiile patronale se traduce de fapt printr-un avertisment dat clasei politice. (…)  Păstrarea negocierilor colective exclusiv la nivel de întreprindere, înlocuirea organizațiilor sindicale cu reprezentanții salariaților și o bună poziționare în relația cu Guvernul și Parlamentul sunt singurele aspecte de interes pentru organizațiile patronale. Proiectul de lege nu poate să dezbine dialogul social, așa cum clamează patronatele în comunicatul lor, pentru că acesta pur și simplu nu există!!!! Ni se pare o ipocrizie declarația patronatelor, dintr-o dată preocupate de stabilitatea locurilor de muncă și de soarta celor ce au devenit șomeri în plină perioadă de pandemie. Locurile de muncă nu sunt obiecte care se pierd și se regăsesc. Locurile de muncă se pierd ca urmare a deciziilor unui angajator. Responsabili pentru pierderea locurilor de muncă sunt angajatorii și reprezentanții lor, respectiv organizațiile patronale. Le reamintim organizațiilor patronale 3 cifre semnificative pentru preocuparea lor de a păstra locurile de muncă: – 703.341 de locuri de muncă au fost pierdute în perioada 15.06 – 11.09.2020, – 344.673 din aceste locuri de muncă pierdute erau ocupate de persoane ce nu mai aveau un alt loc de muncă, aceste persoane sunt astăzi șomeri și au nevoie de sprijin să supraviețuiască și de asistență pentru a-și găsi un loc de muncă. – peste 180 mii de lucrători au avut în perioada de urgență contractele de muncă suspendate, cu venituri 0, în condițiile în care aveau acces la sprijin din partea statului pentru șomaj tehnic”, au precizat reprezentanții BNS.

CITEȘTE ȘI:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *