BILANȚUL lui Stelian Ion la Ministerul Justiției: „Când am preluat mandatul, sistemul judiciar era în prag de BLOCAJ. Am deblocat proiecte și concursuri”

Constănțeanul Stelian Ion, fost ministru al Justiției, și-a prezentat marți bilanțul în fruntea ministerului. Nu exagerăm cu nimic dacă spunem că Stelian Ion a fost declanșatorul ruperii coaliției, demiterea acestuia de către premierul Florin Cîțu a aruncat în aer guvernarea. Marți, Stelian Ion a prezentat bilanțul mandatului la Ministerul Justiției:

„În mandatul de la Ministerul Justiției, am avut câteva repere foarte clare: să promovăm acele propuneri legislative care să facă sistemul judiciar mai eficient, care să accentueze independența și imparțialitatea sistemului judiciar, care să fie mai apropiat de oameni. Au fost 8 luni de zile foarte intense. Am plecat de la Ministerul Justiției cu sentimentul unei zbateri teribile pentru promovarea reformelor în justiție, o zbatere asemănătoare cu lupta pe care am dus-o în anii 2017-2018 împotriva celor care voiau să afecteze activitatea din justiție cu tot felul de propuneri nocive. Acesta a fost sentimentul: un efort constant, dar în direcția opusă, în direcția de promova acele reforme de care sistemul judiciar și statul nostru avea atâta nevoie.În toată această perioadă au fost câteva borne foarte clare de care am ținut cont.

Prima a fost aceea a programului de guvernare, care a fost negociat foarte atent. Un program de guvernare foarte bun la Capitolul Justiție. care a ținut cont de recomandările din cadrul MCV, de avizele Comisiei de la Veneția, de recomandările GRECO. Toate acestea au fost chestiuni nenegociabile. Prima parte a mandatului a fost sub auspicii foarte bune. Am promovat reformele, printr-un memorandum, în mai multe etape.

Până la sfârșitul lunii februarie am spus că vom trimite la Parlament proiectul de desființare a SIIJ și am făcut acest lucru. Pe parcursul procedurii parlamentare, am sesizat Comisia de la Veneția. A fost un demers corect, Comisia de la Veneția validând propunerea Guvernului. Până la sfârșitul lunii aprilie am spus că vom trimite proiectele de reformare a legilor justiției către Parlament. Erau toate premisele să se întâmple acest lucru.

Am trimis spre în procedură de avizare proiectele legilor justiției dar, din păcate, a urmat un blocaj instituțional, dublat de critici din partea președintelui României legate de procedura de numire a procurorilor de rang înalt, care este scrisă negru pe alb în programul de guvernare. Ca principiu: în acest mecanism de numire a procurorilor de rang înalt, între ministrul Justiției și președinte ar trebui să fie un element exterior factorului politic care să garanteze că decizia nu este una exclusiv politică. Puncte importante din legile justiției:Î procedura de numire a procurorilor de rang înalt, trecerea Poliției judiciare în subordinea parchetelor, reforma CSM prin promovarea unei noi modalități de alegere a membrilor.

Întărirea activității DNA și DIICOT prin adoptarea unor hotărâri de guvern prin care se suplimentau posturi din aceste parchete. Toate aceste măsuri trebuie susținute financiar, pentru că altfel rămân doar pe hârtie. În cadrul negocierilor din coaliție, am insistat foarte mult ca, pe lângă sumele suplimentare pentru instanțele judecătorești și pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, să fie alocate sumele și pentru aceste posturi. Vom verifica dacă rectificarea adoptată astăzi de guvern cuprinde și aceste sume.

Am deblocat și am trimis spre avizare proiectul de lege referitor la avertizorii de integritate, după reluarea dezbaterilor cu societatea civilă și a consultărilor publice.

Codul penal și Codul de procedură penală – dintr-o necesitate reală, aceea de punere în acord a acestora cu deciziile CCR, PSD a deturnat cu totul acest demers și transformase proiectele într-unul care favoriza infractorii. Am grăbit procesul de finalizare a acestor proiecte, sunt în dezbatere publică. Pentru Codul penal, consultarea publică s-a încheiat chiar astăzi. Codul penal și Codul de procedură penală trebuie trimise în procedura de avizare și apoi în Parlament.

Concursurile de la INM și de intrare în magistratură au fost deblocate. În octombrie vom avea primele concursuri.

Am suplimentat, prin Hotărâre de Guvern, numărul de posturi de grefieri cu încă 200, astfel încât să ajungem la situația în care să existe un raport de 1,5 grefieri la fiecare judecător.

Am reușit să deblocăm proiectele referitoare la digitalizare. S-a finalizat caietul de sarcini pentru ECRIS V, un proiect cu o miză foarte mare, și a fost transmis în consultare către principalii beneficiari, CSM și parchete. M-a interesat foarte mult să generalizăm dosarul electronic la nivelul întregii țări, să avem un dosar unic la nivelul tuturor instanțelor judecătorești.

În privința infracțiunilor de mediu: DNA-ul pădurilor, am avut un grup de lucru înființat din luna aprilie și ne îndreptam către o soluție și conturasem liniile generale, și anume ca cercetarea infracțiunilor grave de mediu să fie preluată de DNA, pentru că această componentă de corupție este una importantă.

Statutul grefierilor este finalizat, purtam ultimele discuții cu CSM privind asistentul magistratului.

Proiecte de investiții deblocate: Cartierul Justiției, început de ani de zile, era în blocaj în cadrul Primăriei Generale a Capitalei și, împreună cu colegii din USR PLUS, din PNL și cu primarul general, am reușit să îl deblocăm. Este un proiect foarte mare, investiții de aproximativ 400 de milioane de euro, care trebuie continuat.

Am promovat și adoptat mai multe strategii: 1. Strategia de dezvoltare a sistemului național de probațiune. 2. Strategia Națională privind recuperarea prejudiciilor provenite din infracțiuni. Dincolo de identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni și tragerea lor la răspundere, ne dorim să recuperăm prejudiciile, să identificăm și să indisponibilizăm aceste bunuri provenite din infracțiuni. 3. Strategia Națională împotriva criminalității organizate.

Am declanșat procedurile de numire în funcțiile de conducere a parchetelor. Niște conduceri stabile care au mandat deplin și au întreaga putere, sunt credibile și au sprijinul parchetelor respective, pot duce lucrurile mai departe. În aceste 8 luni de zile am organizat mai multe concursuri corecte și transparente pentru: 1. procurori europeni delegați (două proceduri), 2. Direcția Națională de Probațiune a organizat concursuri în urma cărora au fost selectați 158 de consilieri de probațiune. 3. Am selectat membrul național la Eurojust, prin procedură transparentă și corectă. 4. Am selectat magistratului asistent pentru Italia. 5. Am selectat prin concurs directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. 6. Au fost scoase la concurs toate cele 32 de posturi de directori de penitenciare, procedură care a fost însă blocată acum. 7. Am propus persoana pentru funcția de judecător în cadrul Tribunalului Uniunii Europene.Echipa a lucrat continuu, în mod eficient.

La Ministerul Justiției a fost un model de bună colaborare care putea fi extins la nivelul întregului Guvern: o echipă din care au făcut parte și secretari de stat din PNL, din USR PLUS sau fără apartenență politică. O echipă foarte bună cu care am reușit să deblocăm proiecte.Din păcate, blocajele de natură politică au făcut ca până la acest moment să nu avem pe masa Parlamentului legile justiției. După ce Florin Cîțu va pleca, sper la o deblocare a acestei situații.

Pe viitor, într-un guvern fără premierul Florin Cîțu, negocierea politică trebuie axată și pe capitolul Justiție, cum trebuie clarificate toate lucrurile și trebuie stabilit un calendar foarte clar pentru aceste reforme, asumat de către toți miniștrii și de către premier. Reformele trebuie făcute profund, nu de fațadă. USR PLUS va lupta pentru acest lucru”, a transmis Stelian Ion.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

2 comentarii la „BILANȚUL lui Stelian Ion la Ministerul Justiției: „Când am preluat mandatul, sistemul judiciar era în prag de BLOCAJ. Am deblocat proiecte și concursuri”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *