Spread the love

Președintele României, Klaus Iohannis a prezentat joi, 19 decembrie, bilanțul primului său mandat la Palatul Cotroceni, enumerând realizările sale, care vizează următoarele domenii: apărare, politica externă, politică internă, domeniul educației, economie, sănătate, relația cu românii din afara țării, susținerea Republicii Moldova pentru integrarea europeană și promovarea culturii, culminând cu capitolul Spre România normală.

În acest bilanț stufos de 833 de pagini, Constanța ocupă un loc aparte, prin prisma accesului la Marea Neagră, o zonă tensionată din punct de vedere geopolitic. Acuzând blocajele PSD din ultimii ani în domeniul apărării, Iohannis a arătat faptul că a avut ca obiective „promovarea intereselor naționale de securitate și apărare în contextul Summiturilor NATO, în relație cu Uniunea Europeană și partenerii strategici ai României”:

„Pentru a da mai multă consistență măsurilor prevăzute în Planul de implementare a măsurilor de consolidare a profilului României în NATO, Președintele României a aprobat ca, în cadrul GISIR, să fie elaborată „Strategia Națională de Securitate pentru Regiunea Mării Negre”, precum și „Planul de implementare a acesteia pentru perioada 2019‐2024”. Aceste documente sunt necesare pentru a armoniza și a aborda unitar, coerent și sinergic elementele de poziție națională, direcțiile de efort ale instituțiilor publice și proiectele naționale în cadrul NATO și UE, la nivel regional, precum și în plan bilateral. De asemenea, contextul generat de procesul de reflecție din cadrul NATO privind consolidarea securității la Marea Neagră necesită o permanentă armonizare a pozițiilor și eforturilor naționale pentru a susține eficient obiectivele României. Țara noastră rămâne implicată activ în eforturile Alianței Nord‐Atlantice în combaterea războiului hibrid, apărare cibernetică, creșterea rezilienței și adaptarea politică, militară și instituțională a NATO. (…) Președintele României a fost preocupat în mod constant și consecvent de cu‐ noașterea situației și găsirea celor mai adecvate soluții pentru optimizarea gestionării domeniului securității naționale. A vizitat unități militare reprezentative, cum sunt bazele militare de la Mihail Kogălniceanu sau din Afganistan, a participat la activități în cadrul principalelor exerciții militare multinaționale organizate în România și s‐a informat în permanență despre modul în care sunt puse în practică hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării care vizează starea de operativitate a Armatei, dotarea acesteia cu noi categorii de tehnică militară, stabilirea și execuția bugetului pentru instituțiile din domeniul securității naționale”.

CITEȘTE ȘI:

Măsurile adoptate la nivel Aliat au avut o importanță pentru consolidarea securității, iar prin deciziile Summit-urilor din ultimii ani s-au obținut:

„Întărirea prezenței aliate în România și în regiunea Mării Negre prin stabilirea unei prezențe înaintate adaptate, creșterea prezenței maritime a NATO și consolidarea apărării aeriene a României; o recunoaștere întărită a importanței strategice a Mării Negre pentru securitatea transatlantică; consolidarea Flancului Estic al NATO și asigurarea unei viziuni și acțiuni concrete cu privire la acesta, inclusiv organizarea primei reuniuni a Consiliului Nord‐Atlantic dedicate securității la Marea Neagră”.

Președintele Iohannis insistă pe ideea consolidării profilului strategic al României în cadrul NATO prin „asumarea de către România a unui rol activ în procesul desfășurat la nivelul NATO de consolidare a apărării și descurajării pe Flancul Estic al Alianței, cu implicarea directă în proiectarea și implementarea măsurilor de asigurare a unei prezențe aliate înaintate adaptate în România și Regiunea Mării Negre”.

Iohannis a acordat înaltul său patronaj desfășurării Seminarului – „Securitatea în Regiunea Mării Negre – provocări comune, viitor sustenabil”, organizat de Universitatea Harvard și Academia Națională de Informații din București. În anul 2016, a participat la deschiderea acestui eveniment, la Palatul Co‐ troceni, și a susținut o alocuțiune, iar în perioada 2017-2019 au fost transmise mesaje ale Președintelui României participanților la seminar.

În iulie 2017, Iohannis a vizitat baza militară de la Mihail Kogălniceanu, context în care s‐a întâlnit cu Președintele Comitetului Militar NATO, precum și cu piloții români și britanici dislocați în bază. De asemenea, în octombrie 2017 a vizitat împreună cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Brigada Multinațională Sud-Est de la Craiova, devenită deplin operațională, unitate care denotă „gradul înalt de preocupare și implicare a țării noastre pentru creșterea nivelului de securitate în regiunea Mării Negre”.

În 2018 și 2019, Iohannis a deschis, la Palatul Cotroceni, lucrările Conferințelor organizate de Center for European Policy Analysis – CEPA – „Redefinirea contextului de securitate în Europa de Est – o abordare de la București” și, respectiv „Întărirea Flancului Estic al NATO: Provocări și strategii pentru coerența măsurilor din regiunea Mării Baltice și a celor din regiunea Mării Negre”, găzduite de Administrația Prezidențială.

„Cu aprobarea Parlamentului României, va fi posibilă derularea programelor esențiale de înzestrare a Armatei României, cum ar fi: transportorul blindat pentru trupe TAB‐8×8, avionul multirol al Forțelor Aeriene, sistemul de rachete sol‐ aer cu bătaie mare ‐ Patriot, corveta multifuncțională, vânătorul de mine, elicopterul de transport personal de conducere, stat major și MEDEVAC, sistemele de comandă,, Exercițiul NATO „Sea Shield 2019” control, comunicații, calculatoare și informații și autoturismele de teren blindate și neblindate de tip ușor 4×4” – se mai arată în bilanț.

CITEȘTE ȘI:

În percepția lui Klaus Iohannis, înființarea și operaționalizarea Prezenței Înaintate Aliate Adaptate în România și Regiunea Mării Negre presupune un set consistent de măsuri pentru întărirea apărării în domeniile terestru, aerian și maritim în zona sudică a Flancului Estic al NATO, din care țara noastră face parte:

„Implementarea acestor măsuri se reflectă în creșterea prezenței NATO în țara noastră și în Marea Neagră, precum și în intensificarea exercițiilor și a activităților comune multinaționale în România și în regiune. Demersul reprezintă rezultatul eforturilor naționale în cadrul NATO și în plan bilateral cu alți aliați, conduse de către Președintele României, pentru echilibrarea măsurilor pe întregul Flanc Estic al NATO, respectiv între partea nordică și cea sudică, în concordanță cu particularitățile situației de securitate din fiecare regiune. Subiectul a reprezentat o constantă a dialogului la nivel înalt al Președintelui României cu reprezentanții conducerii politice, militare și politico‐militare a NATO (Secretarul general al NATO, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate în Europa/SACEUR, Adjunctul Secretarului general al NATO, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare/SACT), precum și cu omologii și înalți oficiali aliați”.

Iohannis arată că a promovat constant „decizii aliate în sprijinul întării posturii NATO pe Flancul Estic în general și, în regiunea Mării Negre, în particular”. În acest sens, a menținut în atenție „involuțiile de securitate din regiune în cadrul întâlnirilor la nivel înalt cu omologi aliați și Secretarul general al NATO”:

„Evaluarea NATO privind situația de securitate din regiunea Mării Negre și a implicațiilor sale pentru Alianță a constituit un pas important spre recunoașterea și probarea importanței strategice a regiunii Mării Negre la Summitul din anul 2018”.

ROMÂNIA ȘI POLONIA: „Cei mai activi actori pe dimensiunea securitate și apărare din regiune

Președintele Klaus Iohannis și Președintele Andrzej Duda au pus bazele Formatului București – B9, un format de consultări în beneficiul securității pe Flancul Estic al NATO:

„Summiturile B9 coprezidate de către cei doi șefi de stat au consacrat leadership-ul României pe dimensiunea securitară în Regiunea Mării Negre și, respectiv, al Poloniei în regiunea baltică. Cele două țări au evaluări similare privind nevoia de securitate în Flancul Estic și sunt, în consecință, cei mai activi actori pe dimensiunea securitate și apărare din regiune. De asemenea, atât România, cât și Polonia sunt parteneri strategici ai SUA activ implicații în promovarea unui angajament ferm și substanțial american în securitatea europeană. Astfel, relații bilaterale foarte bune la cel mai înalt nivel dintre România și Polonia în domeniul securității și apărării au condus la participarea încrucișată cu forțe la structurile NATO din cele două țări, respectiv a militarilor români la grupul de luptă din Polonia, condus de SUA, și a militarilor polonezi la Brigada Multinațională Sud‐Est de la Craiova. Rolul proactiv asumat de cele două țări pe Flancul Estic a favorizat menținerea în atenție a evoluțiilor de securitate din regiune și consolidarea posturii de descurajare și a apărare a NATO pe Flancul Estic, inclusiv prin prezența înaintată în România și Regiunea Mării Negre, pe dimensiunea sudică, și în Polonia și statele baltice, pe dimensiunea nordică”.

CITEȘTE ȘI:

Un eveniment marcant îl reprezintă și organizarea la București, în septembrie 2018, a celui de‐al treilea Summit al Inițiativei celor Trei Mări. Inițiativa dedicată dezvoltării economice a regiunii, prin conectivitate la nivelul infrastructurii, pe axa Nord‐Sud, a reprezentat primul eveniment regional care a ocazionat o participare lărgită a mediului de afaceri alături de lideri și reprezentanți ai 12 state, respectiv ai Comisiei Europene, Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, Băncii Europene de Investiții și Băncii Mondiale. În cadrul evenimentului, a fost adoptată o Declarație comună, care stipulează principiile fundamentale care stau la baza Inițiativei celor Trei Mări și obiectivele concrete vizate de această platformă și atinse la Summit, a fost organizată prima ediție a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări și au fost puse bazele creării unui Fond de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări.

CITEȘTE ȘI:

Strategia Națională de Securitate pentru Regiunea Mării Negre pentru perioada 2019-2024

Președintele Iohannis a aprobat ca în cadrul Grupului Interinstituțional Strategic privind Prezența Aliată Înaintată în România (GISIR) să fie elaborată „Strategia Națională de Securitate pentru Regiunea Mării Negre”, precum și „Planul de implementare a acesteia pentru perioada 2019-2024”:

„Aceste documente sunt necesare pentru a armoniza și a aborda unitar, coerent și coordonat elementele de poziție națională, direcțiile de efort ale instituțiilor publice și proiectele naționale în cadrul NATO și UE, la nivel regional, precum și în plan bilateral. De asemenea, contextul generat de procesul de reflecție din cadrul NATO privind consolidarea securității la Marea Neagră necesită o permanentă armonizare a pozițiilor și eforturilor naționale pentru a susține eficient obiectivele României. Strategia Națională de Securitate pentru Regiunea Mării Negre analizează contextul de securitate în Regiunea Mării Negre, identifică obiectivele României, definește riscurile și amenințările, precum și dimensiunile strategice de acțiune specifice. Planul de implementare a Strategiei Naționale de Securitate pentru Regiunea Mării Negre, pentru perioada 2019-2024 stabilește obiective, responsabi‐ lități și termene concrete pentru cele cinci direcții de acțiune, având rolul de a consolida profilul României de contributor și pilon de securitate în regiunea Mării Negre. Aceste două documente au fost aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării la 16 iulie 2019. Președintele României a fost informat periodic în legătură cu rezultatele procesului de implementare ale acestor două planuri”.

În aprilie 2019, Iohannis a participat la marcarea încheierii Exercițiului NATO multinațional și întrunit „Sea Shield 2019”, care s‐a derulat în Marea Neagră, cu participarea a 1.400 de militari români și 800 de militari aliați, context în care a vizitat Fregata „Regele Ferdinand”, precum și ambarcațiunile din Canada și Olanda, participante la exercițiu.

CITEȘTE ȘI:

În perioada 2014‐2019, Klaus Iohannis a efectuat 27 de vizite bilaterale în afara țării, a primit vizita a 53 de șefi de stat sau de guvern străini/înalți oficiali, a participat la 28 de acțiuni multilaterale sau alte evenimente în străinătate, a avut 46 de întrevederi bilaterale în marja acțiunilor multilaterale și a avut peste 160 de primiri de delegații străine în România și participări la alte evenimente de politică externă organizate în țară. În aceeași perioadă, Iohannis a avut 36 de participări la reuniunile Consiliului European, 11 participări la alte Summituri ale Uniunii Europene, 24 de întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor europene și 16 participări la alte acțiuni din sfera afacerilor europene.

În perioada 2015‐2019, la Adminsitrația Prezidențială au fost primite peste 130.000 petiții adresate Președintelui României, cărora li s‐a răspuns în funcție de specificul fiecăreia. Numărul total de cetățeni primiți în audiență la Palatul Cotroceni a fost de peste 7.500.

Bilanțul președintelui Klaus Iohannis este disponibil integral AICI!

CITEȘTE ȘI:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *