Biden trimite 1.000 de militari din Germania în România. SUA și NATO cedează la pretențiile Rusiei: NU vor fi amplasate rachete Tomahawk

Președintele Joe Biden a aprobat oficial desfășurări suplimentare de trupe americane în Europa de Est, iar Pentagonul este așteptat să anunțe miercuri că trupele se vor desfășura „în următoarele zile”, au declarat oficiali americani pentru CNN. Desfășurările de trupe sunt o dovadă de sprijin față de aliații NATO care se simt amenințați de mișcările militare ale Rusiei în apropierea Ucrainei, au spus oficialii consultați de CNN. Se așteaptă ca Pentagonul să anunțe că mii de trupe americane suplimentare se vor desfășura în locații din Europa. Desfășurările vor include aproximativ 2.000 de soldați americani în Polonia și alte câteva mii în țările din sud-estul NATO, inclusiv România, au spus sursele.

SUA au pus 8.500 de soldați în SUA în alertă intensă pentru eventualitatea în care este convocată o Forță de răspuns a NATO și este nevoie rapid de forțe americane. Dar SUA și NATO au zeci de mii de alte trupe deja în Europa pe care să le folosească pentru orice desfășurare suplimentară către aliații est-europeni; unele dintre trupele care vor fi dislocate în curând sunt deja staționate în Europa, au spus sursele, în timp ce altele vor veni din cele din SUA care sunt deja în alertă intensă. Trupele vor opera pe o bază bilaterală cu țările gazdă, întrucât NATO nu a activat încă o forță de răspuns multinațională.

CNN a raportat săptămâna trecută că SUA și câțiva aliați au fost în discuții pentru a desfășura alte mii de trupe în țările NATO din Europa de Est înainte de orice potențială invazie rusă a Ucrainei, ca dovadă de sprijin în fața agresiunii în curs a Moscovei. Președintele Iohannis nu a fost invitat la aceste discuții.

Biden a mai spus vinerea trecută că va muta forțele „în termen scurt”, deoarece Rusia a continuat să-și consolideze forțele în apropierea Ucrainei, stârnind temeri referitoare la o nouă invazie, chiar dacă eforturile diplomatice de a reduce tensiunile au continuat.

Statele Unite şi NATO sunt dispuse să discute cu Rusia măsuri reciproce de prevenire a incidentelor militare în spaţiul aerian şi pe mare şi să asigure Moscova că în (bazele pentru scuturile antirachetă din – n. red.) România şi Polonia nu sunt amplasate rachete Tomahawk, relevă documente confidenţiale cu răspunsurile scrise ale SUA şi NATO la cererile de securitate formulate de Moscova, documente publicate de ziarul spaniol El Pais, relatează Reuters și EFE. El Pais a publicat miercuri fotografii cu aceste documente, fără să precizeze cum le-a obţinut.

Conform acestor texte, Washingtonul este de asemenea dispus să discute o promisiune de a nu desfăşura lansatoare terestre de rachete sau forţe combatante în Ucraina, cu condiţia unui angajament reciproc de acelaşi fel din partea Rusiei. SUA şi NATO îi mai propun preşedintelui rus Vladimir Putin negocierea unor acorduri de dezarmare şi măsuri de sporire a încrederii în diferite foruri internaţionale, precum OSCE, Consiliul NATO-Rusia sau Dialogul asupra Stabilităţii Strategice SUA-Rusia.

Washingtonul mai subliniază în răspunsul transmis Moscovei că „poziţia guvernului SUA este că se vor putea obţine progrese în aceste chestiuni (dezarmare şi măsuri de sporire a încrederii) numai într-un climat de dezescaladare a acţiunilor ameninţătoare ale Rusiei către Ucraina”, solicitând Rusiei să-şi retragă trupele de la graniţa ucraineană.

Cât despre o eventuală nouă extindere a NATO, în documente este menţionat că Washingtonul „continuă să sprijine ferm politica uşilor deschise a NATO”.

Kremlinul a refuzat să comenteze apariţia acestor documente. „Noi nu am publicat nimic şi nu doresc să comentez”, a declarat la conferinţa cotidiană de presă purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Acesta le-a sugerat jurnaliştilor să ceară din partea cotidianul El Pais sau autorităţilor spaniole explicaţii despre modul cum au fost obţinute.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană, cerând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, cu accent asupra Ucrainei, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi retragerea trupelor NATO din ţările Europei de Est care au aderat la această alianţă începând din 1997. Era deja cunoscut că, în cursul discuţiilor avute cu Rusia asupra acestor propuneri şi în răspunsurile scrise transmise Moscovei, Statele Unite au respins aceste cereri, evocând în schimb posibile măsuri de sporire a încrederii, precum inspectarea de către Rusia a scuturilor antirachetă amplasate de SUA în Polonia şi România.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că este „clar că preocupările de principiu ale Rusiei au fost ignorate” de către SUA şi NATO. El a reafirmat în acest context că, din punctul de vedere al Moscovei, lansatoarele anti-rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *