Preşedintele Joe Biden a făcut un ultim apel, în ajunul alegerilor parţiale de marţi, pentru ca democraţii să protejeze democraţia prin înfrângerea republicanilor lui Donald Trump, în cadrul unor alegeri care, potrivit sondajelor, ar putea răsturna puterea la Washington, transmite AFP. Cu republicanii bine plasaţi pentru a câştiga cel puţin controlul parţial al Congresului şi cu Trump făcând aluzie la o revenire la Casa Albă în 2024 la propriul miting la sfârşitul zilei de luni, democraţii s-au pregătit pentru ce e mai rău.
Chiar dacă republicanii vor câştiga doar Camera Reprezentanţilor, acest lucru ar da peste cap agenda legislativă a lui Biden pentru ultimii doi ani ai primului său mandat şi ar putea duce la o slăbire a sprijinului SUA pentru rezistenţa Ucrainei împotriva Rusiei.Biden face apel la americani să „protejeze democraţia” în ajunul alegerilor parţiale din SUA „Vieţile noastre vor fi modelate de ceea ce se va întâmpla”, le-a spus preşedintele american Biden alegătorilor.
„Puterea este în mâinile voastre”, le-a spus el democraţilor. „Aşa că votaţi, ieşiţi la vot”. Un aflux de susţinători de extremă-dreapta ai lui Trump în Congres ar accelera, de asemenea, schimbarea care a avut loc în interiorul Partidului Republican de când fostul magnat al imobiliarelor a uimit lumea învingând-o pe Hillary Clinton la preşedinţie în 2016.
În ciuda faptului că se confruntă cu anchete penale pentru că a luat documente strict secrete de la Casa Albă şi a încercat să anuleze alegerile din 2020, Trump foloseşte acum alegerile parţiale pentru a-şi consolida statutul de lider republican de facto şi de prezumtiv candidat prezidenţial. Într-un discurs tipic întunecat şi incoerent adresat fanilor din Dayton, Ohio, Trump a spus: „Dacă susţineţi declinul şi căderea Americii, atunci trebuie, trebuie neapărat să votaţi pentru stânga radicală, pentru nebuni”.
Sondajele de opinie arată că republicanii vor obține majoritatea în cel puțin una dintre cele două camere ale Congresului SUA. Democrații speră să păstreze Senatul, acolo unde în prezent diferența este făcută de votul de departajare al vicepreședintei Kamala Harris, însă șansele lor nu sunt prea mari. Aproximativ 168 de milioane de americani au drept de vot la alegerile pentru a determina al 118-lea Congres al Statelor Unite, într-un scrutin care ar putea avea un impact major asupra agendei legislative a lui Joe Biden. Dintre aceștia, în jur de 41 de milioane de alegători au votat anticipat în 47 de state.
Analiștii estimează că există 8,3 milioane de tineri alegători nou-eligibili pentru alegerile intermediare din 2022. De obicei, alegerile intermediare stârnesc mai puțin interes decât scrutinul pentru Casa Albă, însă miza este una mare întotdeauna.
La acest scrutin sunt puse în joc toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților, ai cărei membri sunt aleși o dată la doi ani, și 35 de mandate de senator – cele 34 de poziții scoase la bătaie în mod obișnuit și un scrutin special pentru înlocuirea republicanului Jim Inhofe, care se va retrage în ianuarie 2023. Fiecare stat american are doi senatori, cu mandate de șase ani, iar reprezentarea în Camera Reprezentanților este proporțională cu dimensiunea populației, dar nu mai mică de un reprezentant per stat. Spre exemplu, California, cel mai populat stat american, are 52 de reprezentanți în Cameră, în timp ce Wyoming, cel mai puțin populat stat, are doar unul, dar ambele au câte doi senatori. Înaintea votului, democrații controlează ambele camere ale Congresului SUA, însă majoritățile lor sunt extrem de fragile, în special la Senat, acolo unde au 48 de mandate, iar independenții Angus King și Bernie Sanders votează cu ei și asigură o proporție 50-50 între democrați și republicani, diferența fiind făcută de votul de departajare al vicepreședintei democrate Kamala Harris.
Potrivit sondajelor, republicanii sunt favoriți să obțină majoritatea în Camera Reprezentanților, iar Senatul încă se joacă – probabil, controlul în Camera superioară a Congresului SUA va depinde de rezultatul curselor extrem de strânse din Pennsylvania, Georgia și Nevada.
Trump pregătește un anunț important, chiar la reședința din Mar-a-Lago, locul de unde procurorii i-au ridicat documentele
Fostul preşedinte Donald Trump, care cochetează cu ideea candidaturii pentru un nou mandat de preşedinte al Statelor Unite, a promis luni seară că va face un anunţ foarte important săptămâna viitoare, informează marţi AFP.
„Voi face un anunţ foarte important marţi, 15 noiembrie, la Mar-a-Lago”, reşedinţa sa din statul Florida, a anunţat miliardarul republican în timpul unui miting de campanie în Ohio, în ajunul alegerilor de la jumătatea mandatului, un scrutin decisiv pentru viitorul său politic, dar şi al actualului locatar de la Casa Albă, Joe Biden.
Până în ultimul moment, Donald Trump a lăsat să plutească incertitudinea asupra unui posibil anunţ al candidaturii sale luni seară. A dat însă asigurări că nu vrea să umbrească vizibilitatea candidaţilor republicani pe care îi susţine în aceste alegeri. În faţa unei mulţimi de susţinători cu şepci roşii, culoarea republicanilor, fostul preşedinte în vârstă de 76 de ani a descris luni seară în culori extrem de sumbre America sub administraţia Joe Biden: O ţară în care creşterea preţurilor „sugrumă gospodăriile”, unde „criminalitatea violentă este scăpată de sub control” şi în care extrema stângă „ne îndoctrineze copiii”.
„Există o singură soluţie pentru a pune capăt acestei nebunii”, a pledat miliardarul republican. „Dacă doriţi să puneţi capăt distrugerii ţării noastre şi să salvaţi visul american trebuie să votaţi pentru republicani mâine”, a spus Donald Trump.
Voturile hispanicilor sunt cheia alegerilor parțiale din SUA
Hispanicii, cea mai mare minoritate din Statele Unite, nu-și mai mențin loialitatea tradițională față de democrați și încep să se îndrepte spre republicani la alegeri. Niciodată până acum o minoritate, oricât de mare este printre cele mai mici, nu a fost atât de puternică în Statele Unite. Cel puțin nu până în prezent. Comunitatea latino-americană a devenit cea mai mare minoritate din țară, peste cele ale afro-americanilor și asiatico-americanilor și, în consecință, votul lor este din ce în ce mai decisiv la urne, relatează La Razon citat de Rador.
Din cei peste 330 de milioane de locuitori ai Statelor Unite, aproximativ 62 de milioane sunt de origine latină. Cu alte cuvinte, latinii reprezintă deja 19% din populația totală, conform recensământului din 2020, devenind grupul demografic cu cea mai rapidă creștere din țară. Numai în ultimul deceniu, din 2010 până în 2020, populația hispanică a crescut de la 50 la 62 de milioane. Deși latinii care trăiesc în Statele Unite nu corespund unui profil anume sau sunt concentrați în anumite zone, adevărul este că există comunități care au reușit să devină majorități mari influente în anumite state. Este cazul mexicanilor din California, Texas, New Mexico sau Arizona; al cubanezilor din Florida; al portoricanilor și dominicanilor din New York sau al salvadorienilor și guatemalezilor din Washington și zona sa metropolitană.
„Rolul principal al hispanicilor este din ce în ce mai important în diferite domenii ale societății americane şi, desigur, și din punct de vedere electoral”, spune Daniel Ureña, președintele Hispanic Council, un think tank dedicat studierii dinamicii dezvoltării hispanicilor în SUA.
Totuși, nu toți aceştia își pot exercita dreptul de vot. „Ei devin din ce în ce mai conștienți că pot vota, dar sunt încă într-un procent mai mic în comparație cu alte comunități. Este o chestiune de educație, de comunicare pentru a conştientiza că votul lor poate fi decisiv în definirea viitorului politic al Statelor Unite”, subliniază Ureña.
Electoratul latino-american, mai tânăr decât media națională și în continuă mișcare, reprezintă 14,3% din recensământul electoral al Statelor Unite, o cifră mult mai mare decât cele 9,2% din 2008. În consecință, votul comunității hispanice este deja decisiv într-o duzină de state din țară și influența acesteia va continua să crească semnificativ în următorii ani. În acest context, nu este surprinzător faptul că astăzi, mai mult ca niciodată, republicanii și democrații caută „votul hispanic„, expresie folosită pentru a se referi la cei peste 34 de milioane de latino-americani care sunt cetățeni eligibili să voteze la alegeri, la fel ca şi la cele de jumătate de mandat din 8 noiembrie. Deși, dacă este ceva de luat în considerare într-o țară pe cât de mare, pe atât de diversă și pluralistă, este că nu există un singur profil de alegători, nici al celor de origine hispanică. „Uneori, în ultimii ani, s-a făcut greșeala de a vorbi despre votul latino-american ca despre un concept monolitic. Dar, an de an, alegeri după alegeri, hispanicii au arătat că sunt o comunitate foarte pluralistă, diversă și tânără, care se reinventează continuu”.
Aproape 26% dintre toți latinii eligibili să voteze sunt în California, ceea ce îi face un factor de influență major în procesele electorale din acest stat. „Statului de aur” i se adaugă Texasul, cu 6,2 milioane de latini eligibili să voteze; Florida, cu 3,4 milioane; New York, cu 2,1 milioane; și Arizona, cu 1,3 milioane. Împreună, aceste state au aproximativ două treimi, 66%, din toți hispanicii eligibili.
„Dacă în mod tradițional au fost în mare parte democrați, această tendință se schimbă acum și tot mai mulți hispanici votează mai mult pentru republicani. Am văzut-o la alegerile prezidențiale din 2020: Donald Trump și-a crescut cu câteva puncte procentul de sprijin în rândul hispanicilor, în timp ce Biden a obținut mai mult sau mai puțin același” procent, explică Ureña, adăugând: „Sondajele ne spun că diferențele se reduc”.
Acest lucru este confirmat de cele mai recente date. Dacă în 2018 a existat o diferență de 40 de puncte în favoarea democraților, potrivit sondajului realizat de „Washington Post-IPSOS”, acea distanță a fost redusă la 27 de puncte în 2022, adică republicanii au redus diferența cu 13 puncte procentuale în doar patru ani. În mod tradițional liberal, astăzi, votul latinilor este deschis la noi opțiuni la urne, având în vedere presiunea economiei, impactul pandemiei, accesul la sănătate, politicile de imigrație, controlul armelor și avortul.
Ce explică exact această schimbare foarte recentă a tendinței? „Există mulți factori”, spune Ureña, „dar republicanii participă mai eficient și se conectează mai bine în contactul lor cu alegătorii hispanici. Un aspect cu care ambele formațiuni politice sunt de acord îl reprezintă preocuparea cu privire la inflație, economia după pandemie, iar republicanii ştiu să îl folosească mai bine”.
O parte din aceste eforturi s-au concentrat pe limbă. Conștientă de faptul că peste 50 de milioane de oameni vorbesc spaniola în Statele Unite, utilizarea limbii de către elita politică a țării a devenit un instrument de comunicare de bază pentru cucerirea electoratului. De aceea, este din ce în ce mai obișnuit să-i auzi pe senatori și congresmeni, guvernatori, primari sau autorități din toată țara răspunzând la întrebările jurnaliștilor, postând mesaje pe rețelele lor de socializare sau participând la anunțuri în media audiovizuală în limba spaniolă. „Tendință pe care o vom vedea în continuare la nivel local, statal și federal”, subliniază Ureña.
Și, în pofida faptului că democrații au reușit să se conecteze de la început atât cu mesajele lor, cât și cu politicile lor, precum imigrația sau sănătatea, „societatea hispanică, care a crescut recent la nivel de antreprenoriat, a fost întotdeauna mai tradiționalistă. Avortul, valorile familiei sau cultura hispanică sunt chestiuni mai îndepărtate de unele dintre propunerile apărate de democrați pe agenda lor în ultimii ani”, adaugă Ureña despre analiza sa asupra utilizării limbii spaniole în Congresul SUA.
Influența acestei comunități minoritare din țară, hispanicii, precum și utilizarea limbii lor, spaniola, vor crește. Estimările indică anul 2060 ca anul în care va fi atins un reper istoric: o treime din populația Statelor Unite va fi de origine hispanică.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google