Avioane, arme, ochelari pentru vederea de noapte: Noul arsenal american de război al talibanilor, care invită CHINA în țară. Talibanii răpesc minore case. „Nu au neveste și nu contează dacă fetele au 13 sau 14 ani”
China a jucat un rol constructiv în promovarea păcii şi a reconcilierii în Afganistan şi este binevenită să contribuie la reconstrucţia ţării, a declarat pentru mass-media de stat chineze purtătorul de cuvânt al talibanilor Suhail Shaheen, informează vineri Reuters. Insurgenţii au preluat controlul asupra ţării la sfârşitul săptămânii, ceea ce a determinat mii de civili şi aliaţi militari afgani să îşi dorească să părăsească Afganistanul, de teama unor acţiuni represive din partea talibanilor. Mulţi afgani se tem de revenirea la o interpretare extrem de strictă a legii islamice, impusă de precedentul regim taliban până în urmă cu 20 de ani. În relaţia cu talibanii, o Chină din ce în ce mai puternică ar putea să profite de faptul că, spre deosebire de Rusia şi Statele Unite, nu a luptat în Afganistan.
„China este o ţară mare, cu o economie şi o capacitate uriaşe – cred că poate juca un rol foarte mare în reconstrucţia şi reabilitarea Afganistanului„, a declarat Suhail Shaheen pentru postul de televiziune CGTN, într-un interviu difuzat joi seara. În cadrul întâlnirii pe care ministrul chinez de externe Wang Yi a avut-o, luna trecută, cu o delegaţie talibană în Tianjin, un oraş portuar din nordul Chinei, şeful diplomaţiei chineze a declarat că speră ca Afganistanul să adopte o politică islamistă moderată. China consideră extremismul religios drept o forţă destabilizatoare, în special când vine vorba de regiunea sa vestică, Xinjiang, şi este îngrijorată de mult timp că teritoriul controlat de talibani ar putea fi folosit pentru a adăposti forţe separatiste.
FMI blochează accesul Afganistanului la resursele instituției
Fondul Monetar Internațional a blocat accesul Afganistanului la finanțare, astfel ca banii să nu ajungă la talibani. Pe de altă parte, finanțele suverane ale țării, în ansamblul lor, sunt puse, totuși, la adăpost. Talibanii ar avea acces doar la 0,1 până la 0,2 la sută din rezervele financiare totale. Și atunci, din ce se finanțează? La FMI, în cadrul noii emisiuni de drepturi speciale de trageri, Kabulul avea disponibile 440 de milioane de dolari în noi rezerve monetare, iar tragerea era programată pentru luni. FMI a luat miercuri decizia de a bloca accesul Afganistanului. A făcut-o la presiunea Trezoreriei Statelor Unite, care vrea să se asigure că nu vor ajunge bani la dispoziția fundamentaliștilor. În același timp, activele externe ale Afganistanului sunt înghețate.
Rezervele internaționale ale Băncii Centrale a țării sunt păstrate peste hotare și acestea însumează circa 9 miliarde de dolari. Activele, în special lichidităţi şi aur, se află în conturile Fed-ului american, la Banca Reglementelor Internaţionale și alte entități occidentale. Afganistanul deținea lingouri de aur în valoare de 1,32 de miliarde de dolari la Rezerva Federală din New York. În plus, avea investiții în valoare de 6,1 miliarde de dolari prin intermediul Băncii pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Rezervei Federale din New York și Băncii Reglementelor Internaționale. Afganistanul se bazează mult și pe remitențe, bani trimiși de cei care muncesc peste hotare. Însă și Western Union a anunţat suspendarea de luni a transferurilor de bani către Afganistan. Potrivit datelor Băncii Mondiale, remitențele către Afganistan au ajuns anul trecut la aproape 790 de milioane de dolari. În 2020, produsul intern brut al ţării a fost estimat la 19,8 miliarde de dolari. Ajutoarele internaţionale sunt însă cruciale pentru ţară. Anul trecut au reprezentat 43% din PIB. Practic, odată cu reinstaurarea regimului fundamentalist, ajutoarele nu vor mai veni, iar o parte foarte mare din PIB va dispărea. Ar putea părea că islamiștii proaspăt instalați la putere la Kabul sunt lăsați fără resurse financiare, dar în fapt, militanții talibani din Afganistan au devenit mai bogați și mai puternici de când regimul lor islamic fundamentalist a fost răsturnat de la putere de forțele americane, în 2001.
În anul fiscal care s-a încheiat în martie 2020, talibanii ar fi avut profituri de 1,6 miliarde de dolari. În comparație, guvernul afgan a făcut 5,55 miliarde de dolari în aceeași perioadă. În cazul talibanilor, este o creștere de la 1 miliard de dolari și s-ar datora mollahului Yaqoob, fiul fostului lider spiritual al talibanilor, mollahul Mohammad Omar. Yaqoob a preluat supervizarea operațiunilor financiare ale grupării jihadiste după moartea tatălui său. Dezvăluiri despre sursele de venit ale talibanilor au apărut în toamna anului trecut într-un raport confidențial al NATO, obținut ulterior de Radio Europa Liberă. Hanif Sufizada, analist de politică economică la Centrul pentru Studii Afgane de la University of Nebraska Omaha, a publicat în 8 decembrie 2020 un articol în The Conversation în care detalia sursele de finanțare ale talibanilor.
Între 2015 și 2020, adică timp de cinci ani, din Afganistan a provenit cam 84% din producția globală de opiu, potrivit raportului Națiunilor Unite privind situația drogurilor în lume în 2020. O mare parte din profiturile ilicite obținute din droguri ajung la talibani, care gestionează opiul în zonele aflate sub controlul lor. Aproape 90 la sută din heroina de pe piața mondială ar proveni numai de pe valea râului Helmand, care până de curând a fost principalul fief al talibanilor, în sudul Afganistanului. Gruparea talibană impune o taxă de 10% pe fiecare verigă din lanțul de producție a drogurilor, potrivit unui raport din 2008 al Afghanistan Research and Evaluation Unit, o organizație de cercetare independentă din Kabul. Lanțul de producție include fermierii afgani care cultivă macul, principalul ingredient al opiului, laboratoarele care îl transformă în drog și comercianții care scot produsul final din țară. Pe de altă parte, extragerea minereului de fier, a marmurei, a cuprului, aurului, zincului și a altor metale și minerale rare din zona muntoasă a Afganistanului este o afacere din ce în ce mai profitabilă pentru talibani. Atât micii operatori, cât și marile companii miniere afgane plătesc un fel de „taxă” militanților talibani pentru ca aceștia să le permită să își mențină afacerile în funcțiune. Cei care nu plătesc sunt amenințați cu moartea. Talibanii ar câștiga astfel 400 de milioane de dolari pe an de pe urma mineritului. NATO are o estimare chiar mai mare, la 464 de milioane de dolari – în orice caz, în creștere de la doar 35 de milioane de dolari în 2016. China și Emiratele Arabe Unite ar fi principalii cumpărători ai acestor materiale brute. Asemenea unui guvern, talibanii taxează oamenii și industriile din teritoriile aflate sub controlul lor. Ei emit chiar și chitanțe oficiale de plată a „impozitelor”. Printre industriile „impozitate” se numără operațiunile miniere, mass-media, telecomunicațiile și proiectele de dezvoltare finanțate din ajutor internațional. Șoferii sunt, de asemenea, taxați pentru utilizarea drumurilor din regiunile controlate de talibani, iar comercianții plătesc talibanilor pentru dreptul de a face afaceri. Gruparea impunea, de asemenea, o formă tradițional islamică de impozitare, numită „ushr” – care reprezintă o taxă de 10% pe recolta unui fermier – și „zakat”, o taxă de 2,5% pe avere. De când se află mollahul Yaqoob la conducere, veniturile din aceste taxe – echivalente unor operațiuni de extorcare – aduc talibanilor aproximativ 160 de milioane de dolari anual.
Talibanii primesc contribuții financiare secrete de la donatori privați și instituții internaționale din întreaga lume. Multe dintre donațiile talibanilor provin de la organizații caritabile și trusturi private situate în țările din Golful Persic, o regiune care, din punct de vedere istoric, simpatizează cu insurgența religioasă a grupului. Aceste donații se ridică la aproximativ 150-200 de milioane de dolari anual, potrivit Centrului pentru cercetare și studii politice afgane din SUA. Multe dintre aceste organizații caritabile se află pe lista Departamentului Trezoreriei din SUA cu grupările care finanțează terorismul. Pe de altă parte, sunt și cetățeni privați din Arabia Saudită, Pakistan, Iran și unele națiuni din Golful Persic care ajută, de asemenea, la finanțarea talibanilor, contribuind cu alte 60 de milioane de dolari anual la finanțarea rețelei Haqqani, afiliată talibanilor, potrivit agențiilor americane de combatere a terorismului. În parte pentru a spăla banii murdari, talibanii importă și exportă diverse bunuri de consum curent, potrivit Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite. Printre companiile afiliate cunoscute se numără multinaționala Noorzai Brothers Limited, care importă piese auto și vinde vehicule reasamblate și piese de schimb pentru automobile. S-a estimat că venitul net al talibanilor din exporturi este de aproximativ 240 de milioane de dolari pe an.
Talibanii dețin și proprietăți imobiliare în Afganistan, Pakistan și posibil și în alte țări. Raportul NATO estima că veniturile anuale din proprietăți imobiliare se ridică la aproximativ 80 de milioane de dolari. Potrivit unui reportaj BBC, un raport clasificat al CIA estima în 2008 că talibanii au primit 106 milioane de dolari din surse străine, în special din statele din Golf. Dar în prezent, se crede că înseși guvernele Rusiei, Iranului, Pakistanului și Arabiei Saudite îi finanțează pe talibani, potrivit a numeroase surse americane și internaționale. Experții spun că aceste fonduri ar putea ajunge până la 500 de milioane de dolari pe an, dar este dificil să se stabilească o cifră exactă pentru acest flux de venituri. În orice caz, anul trecut, The New York Times dezvăluia că o unitate specială a serviciilor militare de informații ale Rusiei ar fi oferit în secret recompense unor militanți având legături cu talibanii pentru a ucide membri ai forțelor coaliției din Afganistan, inclusiv soldați americani. S-ar fi întâmplat chiar în timp ce Washingtonul purta negocieri de pace pentru a pune capăt sângerosului și îndelungatului război din această țară. Oficialii citați de NYT au spus că în spatele acțiunii de „stimulare financiară” a talibanilor ar fi fost Unitatea 29155, subordonată serviciului de informații al armatei ruse (GRU), despre care s-a spus că ar avea legătură și cu otrăvirea, în martie 2018, la Salisbury, a lui Serghei Skripal, el însuși fost agent GRU, care a lucrat însă și pentru serviciile de informații britanice. Așa se face că timp de aproape 20 de ani, banii talibanilor au finanțat haosul, distrugerile și moartea din Afganistan. Iar pentru a lupta împotriva insurgenței, fostul guvern afgan sprijinit de Occident a cheltuit foarte mult pe dotările pentru război, adesea în detrimentul serviciilor publice de bază și al dezvoltării economice, pentru ca în final, să renunțe la putere fără luptă în fața ofensivei talibanilor.
ONU confirmă că talibanii şi-au intensificat căutarea afganilor care au colaborat cu SUA Talibanii şi-au intensificat căutarea persoanelor care au lucrat cu forţele americane şi NATO, se menţionează într-un document confidenţial al Naţiunilor Unite, în pofida promisiunii insurgenţilor că nu vor încerca să se răzbune pe oponenţii lor, relatează France Presse. Raportul, redactat de către un grup de experţi ONU în evaluarea riscurilor şi consultat de AFP, afirmă că talibanii dispun de „liste de priorităţi” cu persoane pe care vor să le aresteze. Cei mai expuşi riscului sunt persoanele care au avut posturi de răspundere în cadrul forţelor armate afgane, în cadrul poliţiei, unităţilor de informaţii, conform acestui document. Talibanii au efectuat „vizite ţintite din uşă în uşă” la domiciliile persoanelor pe care vor să le aresteze, precum şi la locuinţele membrilor familiilor acestora, precizează raportul. Conform acestuia, insurgenţii filtrează persoanele care doresc să ajungă pe aeroportul din Kabul şi au instituit puncte de control în marile oraşe, inclusiv în capitală şi la Jalalabad. Datat miercuri, acest raport a fost redactat de Centrul norvegian de analize globale, o organizaţie care furnizează rapoarte serviciilor de informaţii şi agenţiilor ONU.
„Ei vizează familiile celor care refuză să se predea şi urmăresc şi pedepsesc familiile acestora potrivit Sharia”, a declarat pentru AFP directorul grupului respectiv, Christian Nellemann. „Ne aşteptăm ca persoanele care au lucrat pentru forţele americane şi NATO şi aliaţii lor, precum şi membrii familiilor lor să fie ameninţaţi cu tortura şi executarea”, a adăugat el. „Aceasta va pune şi mai mult în pericol serviciile de informaţii occidentale, reţelele, metodele şi capacitatea lor de a contracara atât talibanii, Statul Islamic, cât şi alte ameninţări teroriste în viitor”, apreciază Christian Nellemann. Potrivit raportului, insurgenţii „recrutează rapid” noi informatori pentru a colabora cu regimul taliban şi îşi extind listele cu ţinte, contactând moschei şi intermediari.
Talibanii au lansat o vastă operaţiune de seducţie mediatică de la revenirea lor la putere duminică, promiţând în special amnistie totală pentru toţi cei care au lucrat pentru guvernul afgan ales. Dar afganii, în special femeile şi minorităţile religioase, păstrează vie amintirea brutalităţii regimului fundamentalist instituit în perioada când s-a aflat la putere între 1996 şi 2001, când persoane au fost biciuite şi lapidate până la moarte, mai ales în cazuri de adulter, conform AFP. Avioane, arme, ochelari pentru vederea de noapte: Noul arsenal american de război al talibanilor În urmă cu o lună, Ministerul afgan al Apărării a publicat pe reţelele de socializare fotografii cu şapte elicoptere noi livrate de Statele Unite la Kabul, iar câteva zilei mai târziu secretarul american al Apărării a declarat că acest tip de sprijin va continua. În câteva săptămâni însă, talibanii au preluat sub controlul lor cea mai mare parte din Afganistan, odată cu armele şi echipamentele lăsate în urmă de forţele afgane, relatează Reuters. Insurgenţii talibani au putut fi văzuţi într-un video inspectând şiruri lungi de vehicule şi arme de foc noi, echipamente de comunicaţii şi chiar şi drone militare.
„Tot ceea ce nu a fost distrus aparţine acum talibanilor”, a declarat un oficial american în condiţii de anonimat. Actuali şi foşti oficiali americani spun că există îngrijorarea că armele ar putea fi folosite pentru a ucide civili, ar putea fi confiscate de alte grupări militante precum Statul Islamic, pentru a ataca interesele SUA în regiune, sau chiar ar putea fi predate unor adversari, inclusiv Chinei şi Rusiei. Administraţia preşedintelui Joe Biden este atât de îngrijorată de problema armelor încât are în vedere o serie de opţiuni de urmat. Oficiali americani au declarat că nu poate fi exclusă lansarea unor atacuri aeriene împotriva echipamentelor mai mari, cum ar fi elicopterele, dar că există îngrijorarea că acest lucru i-ar ostiliza pe talibani într-un moment în care obiectivul principal al Statelor Unite este evacuarea oamenilor. Un alt oficial a spus că, deşi nu există încă date definitive, evaluarea actuală a informaţiilor este că talibanii ar putea controla mai mult de 2.000 de vehicule blindate, inclusiv Humvee din SUA, şi până la 40 de avioane, inclusiv UH-60 Black Hawk, elicoptere de atac şi drone militare ScanEagle. „Am văzut deja luptători talibani înarmaţi cu arme fabricate de SUA pe care le-au confiscat de la forţele afgane. Acest lucru reprezintă o ameninţare semnificativă pentru Statele Unite şi aliaţii noştri”, a declarat reprezentantul Michael McCaul, republican de top în Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor din SUA, într-un e-mail transmis Reuters.
Viteza cu care talibanii au preluat controlul în Afganistan aminteşte de militanţii Statului Islamic care au luat arme furnizate de SUA de la forţele irakiene care au opus puţină rezistenţă în 2014. Între 2002 şi 2017, Statele Unite au oferit armatei afgane arme, rachete, ochelari de vedere nocturnă şi chiar mici drone pentru colectarea informaţiilor, în valoare de aproximativ 28 de miliarde de dolari. Dar avioane precum elicopterele Blackhawk au fost cel mai vizibil semn al asistenţei militare americane şi ar fi trebuit să fie cel mai mare avantaj al armatei afgane faţă de talibani. Între 2003 şi 2016, Statele Unite au furnizat forţelor afgane 208 de avioane, potrivit Biroului de Responsabilitate al Guvernului SUA (GAO). În ultima săptămână, multe dintre aceste aeronave au fost cele mai utile pentru piloţii afgani pentru a scăpa de talibani. Unul dintre oficialii americani a spus că între 40 şi 50 de avioane au zburat în Uzbekistan conduse de piloţii afgani care au cautat refugiu. Chiar înainte de a prelua puterea la Kabul în weekend, talibanii începuseră o campanie de asasinare a piloţilor. Unele avioane erau în Statele Unite pentru întreţinere şi vor rămâne acolo. Cele aflaţi în drum spre forţele afgane vor fi folosite în schimb de armata SUA pentru a ajuta la evacuarea din Kabul. Actuali şi foşti oficiali spun că, deşi sunt îngrijoraţi de faptul că talibanii au acces la elicoptere, aeronavele necesită întreţinere frecventă şi multe sunt complicate pentru a zbura fără o pregătire extinsă.
„În mod ironic, faptul că echipamentul nostru se defectează atât de des va salva vieţi aici”, a spus un al treilea oficial. Generalul armatei americane Joseph Votel, în retragere, care a supravegheat operaţiunile militare americane în Afganistan în calitate de şef al Comandamentului central al SUA din 2016 până în 2019, a declarat că majoritatea componentelor hardware de ultimă generaţie capturate de talibani, inclusiv aeronavele, nu sunt echipate cu tehnologie sensibilă din SUA.
„În unele cazuri, unele dintre acestea vor semăna mai degrabă cu trofee”, a spus Votel. Există o îngrijorare mai imediată cu privire la unele dintre armele şi echipamentele mai uşor de utilizat, cum ar fi ochelarii de vedere nocturnă. Din 2003, Statele Unite au furnizat forţelor afgane cel puţin 600.000 de arme de infanterie, inclusiv puşti de asalt M16, 162.000 de echipamente de comunicaţii şi 16.000 de dispozitive pentru ochelari de vedere nocturnă. „Capacitatea de a opera noaptea va putea cu adevărat să schimbe jocul”, a declarat pentru Reuters un consilier al Congresului. Votel şi alţii au spus că arme mici confiscate de insurgenţi, cum ar fi mitraliere, mortiere, precum şi piese de artilerie, inclusiv obuziere, ar putea oferi talibanilor un avantaj împotriva oricărei rezistenţe care ar putea să apară în regiuni cu istoric anti-taliban, precum Valea Panjshir, la nord-est de Kabul.
Oficialii americani au declarat că se aşteaptă ca majoritatea armelor să fie folosite chiar de talibani, dar este prea devreme pentru a spune ce intenţionează să facă aceştia – inclusiv care vor dori să împartă echipamentul cu state rivale precum China. Andrew Small, expert în politică externă chineză la German Marshall Fund din Statele Unite, a declarat că talibanii ar putea acorda Beijingului accesul la orice armă americană pe care ar putea să o controleze acum. Unul dintre oficialii americani a spus că este puţin probabil ca China să câştige mult, deoarece Beijingul are probabil deja acces la arme şi echipamente. Situaţia, spun experţii, arată că Statele Unite au nevoie de un mod mai bun de a monitoriza echipamentele pe care le oferă aliaţilor. Ar fi putut face mult mai mult pentru a se asigura că aceste bunuri furnizate forţelor afgane au fost atent monitorizate şi inventariate, a declarat Justine Fleischner, de la Conflict Armament Research din Marea Britanie. Adevărata față a talibanilor.
Au început vânătoarea „din ușă în ușă”
Talibanii au „masacrat” și au torturat în iulie, mai mulți membri ai minorității Hazara din Afganistan, se arată într-un raport publicat joi de Amnesty International. În document au fost prezentate faptele îngrozitoare ale talibanilor, organizația spunând că acestea sunt un indicator oribil al modului în care ei acționează în ciuda imaginii pe care au vrut să o transmită în conferința de presă de acum câteva zile. Totodată, un document al ONU arată că talibanii au început „vânătoarea” celor care au lucrat și au colaborat cu forțele NATO și SUA și merg „din ușă și ușă” căutându-i și amenințându-le familiile. În raportul Amnesty International se arată că nouă bărbați aparținând comunității Hazara, al treilea grup etnic ca mărime din Afganistan, au fost omorâți între 4 și 6 iulie în provincia Ghazni, scrie BBC. Membrii comunității Hazara s-au confruntat permanent cu discriminare și persecuție în Afganistan și Pakistan.
Organizația pentru drepturile omului a vorbit cu mai mulți martori și au analizat dovezile fotografice după asasinate. Oamenii au spus că atunci când luptele dintre talibani și forțele guvernamentale s-au intensificat au fugit în munți, iar la un moment dat câțiva s-au întors în Mundarakht după alimente. Talibanii le jefuiseră însă casele și îi așteptau. Pe alții îi atacaseră în timp ce erau în drum spre casele lor. În total, șase bărbați au fost împușcați, unii în cap, iar trei au fost torturați până la moarte. Un martor a povestit că i-a întrebat pe talibani de ce sunt atât de brutali, iar unul i-ar fi răspuns că în timpul unui război, „toată lumea moare„.
„Nu contează dacă aveți sau nu arme. Este timpul războiului”, i-ar fi spus talibanul. Aceste brutalități și crimele săvârșite cu sânge rece sunt o aducere aminte a istoriei trecute a guvernării talibane și „un indicator oribil a ceea ce înseamnă guvernarea lor„, a transmis secretarul general al organizației, Agnès Callamard. „Aceste crime sunt dovada faptului că minoritățile etnice și religioase sunt într-un pericol ridicat sub conducerea talibanilor în Afganistan.”, a adaugat el. El a spus că serviciile de telefonie mobilă au fost întrerupte în multe dintre zonele care au fost ocupate de talibani, astfel încât informațiile despre crimele comise nu au ajuns să fie cunoscute până acum.
Amnesty International a cerut ONU să investigheze aceste crime și să-i protejeze pe cei aflați în pericol. Talibanii sunt cunoscuți pentru guvernarea brutală a Afganistanului până în 2001, ei interzicând drepturile femeilor și minorităților etnice. Într-o conferință de presă organizată după preluarea Kabul, talibanii au spus că nu se vor răzbuna împotriva celor care au lucrat cu forțele NATO și SUA, garantând că nimeni nu va fi interogat sau urmărit, că presa va fi liberă, iar femeile vor fi respectate în limitele legii sharia.
„Talibanii arestează și/sau amenință că îi vor ucide sau că le vor aresta membrii de familie dacă nu se predau”, se arată în documentul citat de BBC. Analiza arată că sunt vizați în special afganii cu funcții în unitățile militare, de poliție sau din unitățile de investigații. „Talibanii fac liste cu acești indivizi înainte de preluarea definitivă a tuturor marilor orașe”, se mai arată în analiză. Documentul precizează că militanții au verificat persoanele în timp ce permiteau evacuarea personalului străin de pe aeroportul din Kabul. Conform raportului, talibanii recrutează noi rețele de informatori pentru a colabora cu noul regim. Talibani aflaţi în căutarea unui jurnalist ce lucrează pentru Deutsche Welle (DW) au împuşcat mortal un membru al familei sale şi au rănit un altul în Afganistan, a anunţat vineri dimineaţa postul de radio german pe site-ul său, Identitatea jurnalistului vizat, care a ajuns deja în Germania, nu a fost precizată. Mai mulţi membri ai familiei sale au reuşit să fugă, în timp ce talibanii percheziţionau locuinţe învecinate.
„Asasinarea de către talibani, ieri (joi), a unui apropiat al unuia dintre editorii noştri este absolut tragică şi ilustrează pericolul imens în care se află toţi angajaţii noştri şi familiile lor în Afganistan”, a comentat Peter Limbourg, directorul general al DW, într-un comunicat,. „Este evident că talibanii recurg acum la operaţiuni organizate pentru căutare de jurnalişti, atât la Kabul, cât şi în provincii. Trebuie să acţionăm urgent!”, a adăugat el. Potrivit site-ului DW, talibanii au verificat locuintele a cel puţin trei jurnalişti ai săi. Site-ul subliniază de asemenea că Nematullah Hemat, de la postul privat de televiziune Ghargasht TV, ar fi fost răpit de talibani şi, făcând referire la surse guvernamentale, că directorul postului de radio Paltia Ghag a fost ucis.
Zeci de mii de americani și afgani care au colaborat cu forțele SUA rămân blocați la Kabul, iar ajungerea lor în siguranță la aeroport e o misiune tot mai dificilă din cauza blocajelor din Kabul și a numeroaselor puncte de control, scrie The Guardian. De altfel, ambasada americană din capitala afgană a avertizat că este posibil să nu poată asigura transportul în siguranță la aeroport al americanilor blocați încă în țară, în ciuda asigurărilor date de Pentagon că talibanii vor permite evacuarea în siguranță. Afganii care au colaborat cu occidentalii se tem pentru viața lor. Înainte ca Afganistanul să ajungă sub controlul talibanilor, peste 300 de interpreți afgani și rudele lor au fost uciși de militanți din cauza legăturilor lor cu SUA. Sute de afgani cărora nu le-au fost emise documente sau autorizații pentru evacuare s-au adunat în afara aeroportului Kabul, ceea ce a accentuat haosul deja existent și a dus la situația în care chiar și cei care aveau vize și permisiuni de zbor nu au mai putut trece.
Casa Albă a comunicat, vineri, că aproximativ 9.000 de persoane au fost evacuate începând cu 14 august. Anterior, purtătorul de cuvânt al departamentului de stat american, Ned Price, a declarat că 6.000 de persoane au primit permisiunea pentru evacuare joi și că sunt așteptate să urce în avioanele militare în următoarele ore. Aceasta ar însemna o creștere majoră față de ultimele zile, dar încă nu la capacitatea de evacuare de până la 9.000 de oameni pe zi, despre care SUA au spus că este posibilă cu avioanele militare disponibile. Doar aproximativ 2.000 de pasageri au fost transportați de SUA în fiecare din ultimele două zile, din cauza haosului și a obstacolelor din jurul aeroportului. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că se caută soluții pentru a se accelera acest proces. Nu există o cifră exactă a numărului de persoane – americani, afgani sau alții – care au nevoie să fie scoși din Afganistan, dar se estimează este vorba despre 11.000 – 15.000 de cetățeni americani și cu dublă cetățenie SUA și afgană, precum și de zeci de mii de afgani.
Femeile afgane îi înfruntă pe talibani: „Nu vom renunța la dreptul nostru la educație, la dreptul la muncă și la dreptul nostru la participare politică”
Femeile care au lucrat în agenții guvernamentale și neguvernamentale au organizat o adunare pentru a-și exprima îngrijorarea cu privire la viitor și la modul în care femeile vor fi reprezentate în orice guvern viitor. Acest lucru se întâmplă în timp ce talibanii au spus că au început să discute despre formarea unui nou guvern, informează Tolonews.
„Oamenii, guvernul și orice oficial care urmează să formeze un stat în viitor nu poate ignora femeile din Afganistan. Nu vom renunța la dreptul nostru la educație, la dreptul la muncă și la dreptul nostru la participare politică și socială”, a spus Fariha Esar, un activist pentru drepturile omului. „Femeile afgane au luptat și au atins aceste drepturi și aceste valori”, a spus Rahima Radmanesh, activistă pentru drepturile femeii. Cei care protestează spun că talibanii nu pot ignora progresul femeilor și luptele lor din ultimii 20 de ani. „Am muncit din greu de douăzeci de ani și nu ne vom întoarce”, a declarat activista pentru drepturile omului Shukria Mashaal. „Nu vrem un guvern impus. Trebuie să se bazeze pe voința cetățenilor afgani ”, a declarat un activist pentru drepturile omului.
Talibanii au spus anterior că vor acorda femeilor drepturi în cadrul legislației islamice, iar femeile pot lucra în același cadru în societate, dar nu au furnizat o definiție a acestui cadru islamic.
Talibanii, filmați când răpesc minore dintr-o casă
În Afganistan, talibanii au fost filmați în timp ce intră în case pentru a răpi fete, multe dintre ele minore. Un afgan refugiat în România în urmă cu mai mulți ani a povestit pentru Digi24 drama prin care trec prietenii lui rămași în țară și a arătat imagini filmate într-un oraș din nordul Afganistanului și obținute de el.
„Sunt talibanii care intră, femeile vorbesc. Una zice că tatăl e jos și a doua zice: Dar nu are unde să fugă.Sunt mulți așa. Toți soldații talibani nu au neveste și acuma toată țara e liberă pentru ei. Nu contează dacă (fata – n.r.) are 13 ani, 14 ani! E mare dezastru!”, a povestit bărbatul.
Americanii se gândesc să-i atace pe talibani
În urmă cu o lună, Ministerul afgan al Apărării a publicat pe reţelele de socializare fotografii cu şapte elicoptere noi livrate de Statele Unite la Kabul, iar câteva zilei mai târziu secretarul american al Apărării a declarat că acest tip de sprijin va continua. În câteva săptămâni însă, talibanii au preluat sub controlul lor cea mai mare parte din Afganistan, odată cu armele şi echipamentele lăsate în urmă de forţele afgane, relatează Reuters. Insurgenţii talibani au putut fi văzuţi într-un video inspectând şiruri lungi de vehicule şi arme de foc noi, echipamente de comunicaţii şi chiar şi drone militare.
„Tot ceea ce nu a fost distrus aparţine acum talibanilor”, a declarat un oficial american în condiţii de anonimat. Actuali şi foşti oficiali americani spun că există îngrijorarea că armele ar putea fi folosite pentru a ucide civili, ar putea fi confiscate de alte grupări militante precum Statul Islamic, pentru a ataca interesele SUA în regiune, sau chiar ar putea fi predate unor adversari, inclusiv Chinei şi Rusiei. Evaluarea actuală a informaţiilor este că talibanii ar putea controla mai mult de 2.000 de vehicule blindate, inclusiv Humvee din SUA, şi până la 40 de avioane, inclusiv UH-60 Black Hawk, elicoptere de atac şi drone militare ScanEagle.
„Am văzut deja luptători talibani înarmaţi cu arme fabricate de SUA pe care le-au confiscat de la forţele afgane. Acest lucru reprezintă o ameninţare semnificativă pentru Statele Unite şi aliaţii noştri”, a declarat reprezentantul Michael McCaul, republican de top în Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor din SUA, într-un e-mail transmis Reuters. Viteza cu care talibanii au preluat controlul în Afganistan aminteşte de militanţii Statului Islamic care au luat arme furnizate de SUA de la forţele irakiene care au opus puţină rezistenţă în 2014. Între 2002 şi 2017, Statele Unite au oferit armatei afgane arme, rachete, ochelari de vedere nocturnă şi chiar mici drone pentru colectarea informaţiilor, în valoare de aproximativ 28 de miliarde de dolari. Dar avioane precum elicopterele Blackhawk au fost cel mai vizibil semn al asistenţei militare americane şi ar fi trebuit să fie cel mai mare avantaj al armatei afgane faţă de talibani. Între 2003 şi 2016, Statele Unite au furnizat forţelor afgane 208 de avioane, potrivit Biroului de Responsabilitate al Guvernului SUA (GAO).
În ultima săptămână, multe dintre aceste aeronave au fost cele mai utile pentru piloţii afgani pentru a scăpa de talibani. Unul dintre oficialii americani a spus că între 40 şi 50 de avioane au zburat în Uzbekistan conduse de piloţii afgani care au cautat refugiu. Chiar înainte de a prelua puterea la Kabul în weekend, talibanii începuseră o campanie de asasinare a piloţilor. Unele avioane erau în Statele Unite pentru întreţinere şi vor rămâne acolo. Cele aflaţi în drum spre forţele afgane vor fi folosite în schimb de armata SUA pentru a ajuta la evacuarea din Kabul. Există o îngrijorare mai imediată cu privire la unele dintre armele şi echipamentele mai uşor de utilizat, cum ar fi ochelarii de vedere nocturnă. Din 2003, Statele Unite au furnizat forţelor afgane cel puţin 600.000 de arme de infanterie, inclusiv puşti de asalt M16, 162.000 de echipamente de comunicaţii şi 16.000 de dispozitive pentru ochelari de vedere nocturnă.
„Capacitatea de a opera noaptea va putea cu adevărat să schimbe jocul”, a declarat pentru Reuters un consilier al Congresului. Oficialii americani au declarat că se aşteaptă ca majoritatea armelor să fie folosite chiar de talibani, dar este prea devreme pentru a spune ce intenţionează să facă aceştia – inclusiv care vor dori să împartă echipamentul cu state rivale precum China. Situaţia, spun experţii, arată că Statele Unite au nevoie de un mod mai bun de a monitoriza echipamentele pe care le oferă aliaţilor. Ar fi putut face mult mai mult pentru a se asigura că aceste bunuri furnizate forţelor afgane au fost atent monitorizate şi inventariate, a declarat Justine Fleischner, de la Conflict Armament Research din Marea Britanie.
Americanii ȘTIAU încă de luna trecută că talibanii vor prelua puterea: Telegramă secretă semnată de 24 de diplomați
24 de diplomaţi americani din Afganistan au trimis luna trecută o telegramă în care îl avertizau pe secretarul de stat Antony Blinken în legătură cu riscul căderii capitalei Kabul în mâna talibanilor în timp ce trupele americane se retrăgeau, transmite vineri Reuters citând informaţiile apărute joi în publicaţia The Wall Street Journal. Ziarul scrie că o telegramă confidenţială a fost trimisă pe 13 iulie prin aşa-numitul „Dissent Channel” – mesagerie ce poate fi utilizată de angajaţi ai Departamentului de Stat şi prin care se pot transmite critici constructive la adresa politicii guvernamentale.
Documentul oferea recomandări cu privire la modalităţile de atenuare a crizei şi de accelerare a evacuării. Administraţia americană a fost criticată pentru că a lăsat eforturile de evacuare din Afganistan a cetăţenilor americani şi a aliaţilor săi afgani până după preluarea puterii de către talibani. Oficialii americani au refuzat să confirme detaliile apărute în presă sau să facă public conţinutul telegramei.
„Cred că telegrama reflectă ceea ce am spus tot timpul, adică faptul că nimeni nu a prezis cu exactitate că guvernul şi armata din Afganistan urmau să se prăbuşească în doar câteva zile”, a declarat pentru CNN adjunctul consilierului pentru securitate naţională al Casei Albe, Jonathan Finer. O sursă familiarizată cu situaţia a declarat că Departamentul de Stat a luat în considerare preocupările celor care au elaborat telegrama, inclusiv prin condamnarea atrocităţilor talibanilor înaintea cuceririi capitalei Kabul de către insurgenţi, duminică.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat că opiniile comunicate secretarului de stat Antony Blinken de către diplomaţi au fost incluse în abordarea politică şi în planificarea acţiunilor. „Apreciem dezacordul intern constructiv. Este patriotic. Este protejat. Şi ne face să fim mai eficienţi”, a adăugat Price.
România salvează afgani la Kabul
Premierul României Florin Cîțu a anunțat că țara noastră o să salveze mai mulți afgani, care se tem de talibani. Vorbim aici în primul rând de acei afgani care au colaborat și sprijinit Armata Română în războiul din Afganistan.
„Azi dimineață la Kabul am mai extras 4 persoane: un român și trei de altă cetățenie. Sântem în contact permanent cu încă 14 persoane, care au ajuns la aeroport și pregătim acum procedura de aducere a lor. Am luat legătura și cu bursierii afgani care veneau în România: cu 9 dintre ei am luat legătura. Câțiva dintre ei și-au exprimat dorința de a veni în România și facem toate demersurile pentru a fi aduși în țară. Pentru personalul care a lucrat cu Ministerul Apărării Naționale în Afganistan se fac toate demersurile. E o procedură în derulare. În ceea ce privește o eventuală cotă de refugiați aceste discuții vor avea loc la nivelul Uniunii Europene”, a spus Florin Cîțu.
PE ACELAȘI SUBIECT:
Ultimele articole
