Avertismentul unui fost primar constănțean PSD, către… colegii de partid: „Aveți GRIJĂ! Verificați adânc, s-ar putea să aveți aceeași surpriză!”

Comuna Bărăganu datează încă din anul 1800, sub denumirea de Osmanfaca, formată la vremea respectivă din satul Ibichioi, în prezent Lanurile și satul Mamencea, fostul sat Straja, desființat în urma construirii Canalului Dunăre – Marea Neagră. Comuna a funcționat de sine stătătoare până în 1968, când autoritățile comuniste, în baza unei reorganizări teritoriale administrative, au decis ca Bărăganu să intre în componența comunei Cumpăna, iar satul Mereni a intrat în componența comunei Mereni. Primele lucrări la Canal s-au soldat cu un eșec, așa că au fost reluate de Nicolae Ceaușescu și, cu acest prilej, din 1980, lucrările au întrerupt legătura localității Bărăganu cu Cumpăna, astfel că a trecut ca parte componentă a comunei Mereni.

După Revoluție, a avut loc o nouă reorganizare administrativă, iar Decretul Lege al Frontului Salvării Naționale, nr. 38/1990, stabilea faptul că unitățile administrativ teritoriale revin la forma de dinainte de 1968. Abia în 2002, deputatul de atunci PSD de Constanța, Tudor Baltă, iniția în Parlament proiectul de lege în acest sens, fiind aprobat și devenit Legea 359/2002. În expunerea de motive, Baltă arăta atunci că „actuala comună Mereni nu este afectată de desprinderea celor două sate care compun viitoarea comună Bărăganu, rămânând cu 2.219 locuitori și un potențial economic care să asigure echilibrul bugetar, are în dotare un dispensar, post de poliție, rețea de drumuri de 11,5 km, școli, magazine, sediu primărie”.

Pentru ca desprinderea să fie definitivă, pe 23 iunie 2002 a avut loc un referendum, fiind declarat valabil prin participarea la vot a 77,7% dintre cetățenii înscriși pe liste, iar 81,6% s-au pronunțat pentru înființarea comunei Bărăganu. Astfel, se reînființa Bărăganu, comună de grad III, cu satul Lanurile în componență. Comuna Mereni a validat rezultatul referendumului prin HCL 20/2002.

Bătaie pe terenuri. Și pe lege!

Totul a decurs normal până când s-a constatat că Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța (OCPI) a falsificat o serie de acte, așa cum consideră fostuul primar Titu Neague, prin care 130 de hectare de islaz, din componența satului Lanurile (arte componentă a comunei Bărăganu) – dintr-un total de 400 ha, au fost trecute în proprietatea comunei Mereni. Din acest moment, a început o lungă și epuizantă luptă între cele două comune.

În 2006 a avut loc prima procedură de delimitare a hotarelor dintre cele două administrații locale, iar primarul de atunci al comunei Bărăganu a renunțat la cele 130 ha. După această delimitare, viitorul primar al comunei Bărăganu, Titu Neague, a considerat că procedura a fost ilegală, întrucât acele terenuri trebuiau să fie incluse în proprietatea comunei, așa cum se arăta și în hotărârea Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, avizată de Instituția Prefectului Constanța, din același an! Astfel, în baza legii de reînființare a comunei Bărăganu, dar și a Legii 214/11.2011, a emis HCL 60/2011 prin care terenurile disputate au fost incluse în inventarul comunei.

„Noi am trecut în inventarul comunei acele terenuri, iar primăria Mereni a făcut inventarul abia în 2014, care a inclus terenul în proprietatea sa. Instanța de judecată a anulat HCL al Mereni și chiar și prefectul de atunci, Radu Volcinschi, a atacat hotărârea de la Mereni și a câștigat. Chiriac (primar al comunei Mereni, Gheorghe Chiriac în perioada 2010 – 2016 – n.r.) mi-a spus încă din 2011 că nu știe cine ocupă terenurile și că nu știe dacă el ca primar are drept de proprietate acolo. Așa că în 2012 a intabulat cele 330 ha și OCPI a dat aviz pozitiv în acest sens”, a spus fostul primar al comunei Bărăganu, Titu Neague, pentru TOMIS NEWS.

Se mută granița, apar dosarele penale!

După aceste victorii, Titu Neague s-a trezit cu o mulțime de probleme pe cap. Prima dintre ele, în 2010, comuna Mereni, chiar dacă Chiriac se făcea că este neștiutor, a mutat granița dintre cele două comune spre dezavantajul comunei Bărăganu, incluzând terenurile disputate în proprietatea comunei Mereni. Atunci s-a făcut o nouă comisie și s-a semnat un proces verbal, fără nici o hotărâre de consiliu local, nici din partea comunei Bărăganu, nici din partea comunei Mereni. Este decizia care a stat la baza mai multor hotărâri de instanță defavorabile comunei Bărăganu. La vremea respectivă, prefect era Claudiu Palaz, care nu a semnat decizia comisiei.

Pentru că a fost insistent cu dreptul de proprietate asupra celor 400 ha de teren, primarul din Bărăganu, Titu Neague, a fost trimis în judecată de procurorii Tribunalului Constanța, în 2013, fiind acuzat de fals intelectual. În 2015, Judecătoria Mangalia l-a condamnat pe Neague a pedeapsa de doi ani închisoare cu suspendare, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la distrugere. Totodată, magistrații l-au achitat pe Neague pentru infracţiunile de instigare la tulburare de posesie, fals intelectual și uz de fals, pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârşite cu vinovăţia prevăzută de lege. 

Primul proces cu care Neague s-a confruntat a fost în 2012, un dosar penal pentru distrugere. Procurorul Teodor Niță a clasat dosarul penal, însă sesizarea din civil a mers mai departe și a avut loc condamnarea menționată. Soluționarea de clasare a lui Niță a venit la două săptămâni după sentința civilă, așa că a fost… degeaba.

În aceeași perioadă în care Titu Neague primea condamnări, raportul expertului-consilier pentru reclamantul comuna Mereni arăta la Judecătoria Mangalia, în dosarul nr. 581/254/2014, faptul că „Drumul lui Lenin în anul 1957, parcelele A41 și A45, corespunde actualelor parcele A477 și A478 (terenurile disputate și solicitate de comuna Bărăganu – n.r.) cu o configurație ușor și nesemnificativ modificată față de cea prezentă, au făcut parte din patrimoniul funciar al GAC, deci din unitatea administrativ-teritorială Bărăganu, respectiv din satul Lanurile”.

În ciuda raportului expertului consilier, Judecătoria Mangalia a dispus, pe 12 aprilie 2019, admiterea cererii de chemare în judecată a comunei Mereni împotriva comunei Bărăganu și a dispus anularea deciziei Comisiei județene din 2006, atribuită și de Instituția Prefectului Constanța.

„Stabilește granița între UAT Mereni și UAT Bărăganu conform delimitării convenite de ambele unități teritorial-administrative prin procesul verbal nr. 5936/10.09.2010”, se arată, printre altele, în decizia instanței.

„Instanța de la Mangalia nu a ținut cont de faptul că, în 2013, o altă instanță civilă a admis faptul că procesul verbal din 2010 nu este act administrativ și că Mereni nu a demonstrat că are acte de proprietate, nici inventariere, pe care a făcut-o abia în 2014. Eu am pierdut procesul, dar ni s-a anulat doar intabularea, nu și actul de proprietate”, a mai spus Titu Neague, pentru TOMIS NEWS.

În ciuda faptului că primăria Mereni a avut câștig de cauză în multe instanțe, nu a mai declarat terenurile disputate încă din 2015 la APIA! Dincolo de victoriile din instanță, primăria Mereni începe să dea înapoi în privința dreptului de proprietate. În primul rând, pentru că după 2008 viceprimarul de atunci al localității, Iulian Olteanu, a sifonat fonduri europene pentru exploatarea acelor terenuri și, pentru că nu a putut să demonstreze dreptul de proprietate, în 2016, a fost condamnat la doi ani cu suspendare. În al doilea rând, actualul primar al comunei Mereni, Silviu Gârea, de profesie jurist, este conștient de neregulile juridice și, potrivit actualei administrații din Mereni, „dă semne că nu mai insistă și dă înapoi. În ciuda reticenței afișată de primăria Mereni, Titu Neague a mai avut un dosar, instrumentat de DNA Constanța, în care era acuzat de modul în care a inventariat terenurile.

Între timp, lucrurile s-au mai limpezit, în ciuda faptului că Neague nu a mai candidat pentru postul de primar, din cauza numeroaselor dosare instrumentate. Vineri, însă, a transmis o serie de clarificări:

Modul brutal in care , dreptul la proprietate al Consiliului Local Baraganu era călcat in picioare , ma detrminat să intru in politică. Am intabulat in proprietatea CONSILULUI suprafața de 400 ha. izlaz , dobândit prin legea 18 /91. Am instințat forța coercitivă a statului , in sensul că această suprafață , prin acte false era in folosul primarilor Baraganu și Mereni. Aceștea prin interpuși, timp de 8 ani (2007 – 2014 ) au obținut foloase și fonduri Europene in modul cel mai fraudulos posibil.In același timp am constatat că o altă suprafață de 200 ha izlaz, prin incălcarea flagrantă a legii, a fost retrocedată catre terți .La aceste ilegalităti au participat :- comisia de fond funciar Mereni- OCPI C -ȚA – Comisia Județeană de Fond Funciar C-ța – – Prefectura prin prefect (GUVERNUL) emitentul titlurilor de Proprietate – evident , primarii celor doua comune cât si directorul tehnic al prefecturii care verifică legalitatea titlurilor de proprietate .- secretarele celor trei instituții Ulterior acțiunii de intabulare , fabricând in fals documente care să dovedească contrariul, instituțiile sus menționate au reușit să mă incrimineze. In 2016 am fost extras din primăriă Baraganu și condamnat. Fiind un primar PSD , cine credeți că au fabricat documentele și , dus in eroare procurori și judecatori ??? – nu ! nu a-ți ghicit , -nu procurori , nu judecatori! EXACT AȘA UN PREFECT P.S.D ( fără să implic partidul in integralitatea sa ) și instituțiile subordonate acesteia ! AVOCAȚII , DEPUTAȚI ȘI SENATORI PSD CE- AU FĂCUT ??!! Modul politic in care s-au batut pentru drepturile C.L.BARAGANU ?? In curând .ATENTIE MARE PRIMARI PSD !!Verificați mai adânc si posibill să aveți aceiași surpriză!”, a transmis Titu Neague.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *