Piața energetică globală se confruntă cu presiuni tot mai mari, iar prognozele economice indică o perioadă plină de provocări, cu efecte directe asupra consumatorilor și ale căror consecințe pot fi resimțite acut și în România. Experții din Statele Unite ale Americii avertizează că urmează o creștere fulminantă a prețurilor petrolului pe piețele internaționale, o evoluție ale cărei efecte secundare se vor reflecta rapid și direct în costul carburanților de la pompă, având ulterior un impact de lanț asupra ratei inflației. Această tentativă de scumpire vine pe fondul unei sensibilități crescute a piețelor de profil la șocuri externe și la eventuale blocaje pe lanțurile globale de aprovizionare.
În contextul acestor estimări îngrijorătoare ale specialiștilor americani, situația României devine extrem de vulnerabilă, chiar dacă datele Eurostat arată o poziționare relativ favorabilă a țării noastre în comparație cu restul Europei. În anul 2024, România a importat 77% din necesarul său de țiței, diferența fiind acoperită prin producția internă de extracție. Cu această rată de dependență de 77%, România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană în topul statelor cu cea mai redusă dependență de importurile de petrol, fiind devansată doar de Danemarca, unde nivelul a fost de 58,1%. Spre comparație, în clasamentul european urmează Ungaria cu o dependență de 83,5%, Italia cu 89,8%, Germania cu 96,9% și Franța, ale cărei importuri acoperă 99,8% din necesar.
La nivelul întregului bloc comunitar, gradul mediu de dependență energetică externă a fost de 96,6%, într-un an în care statele membre UE au achiziționat din exterior 471,3 milioane de tone de țiței, în timp ce producția proprie din interiorul Uniunii a însumat doar 15,5 milioane de tone. În acest peisaj, Țările de Jos au raportat cele mai mari cantități de petrol și derivate intrate pe piață, respectiv 138,3 milioane de tone, îndeplinind rolul de principal hub energetic, rafinărie și centru de distribuție continental. Clasamentul marilor importatori este completat de Germania cu 117,8 milioane de tone, Spania cu 85,8 milioane, Franța cu 82,4 milioane și Italia cu 73,3 milioane de tone. Metodologia Eurostat măsoară prin acest indicator cota din cererea energetică acoperită efectiv din achiziții externe și nu doar volumul brut de tonaj importat, ceea ce explică diferențele dintre statele cu producție proprie și cele complet dependente de piața externă.
Mecanismul de transmitere a scumpirilor pe piața locală este accentuat de dependența structurală a economiei românești de resurse din afara spațiului comunitar. Principalul furnizor extern de țiței pentru România rămâne Kazahstanul, ceea ce expune piața internă la riscuri geopolitice și de transport. Conform estimărilor transmise de Institutul Național de Statistică, pentru anul 2025 s-au conturat importuri de aproximativ 8,9 milioane de tone de petrol dintr-un consum total prognozat la circa 11,4 milioane de tone. Datele INS pentru perioada ianuarie-aprilie 2026 arată că importurile au continuat să reprezinte o pondere substanțială, acoperind aproximativ 72,8% din totalul resurselor de țiței disponibile în țară.
Instabilitatea pieței a fost deja resimțită în primele patru luni ale anului 2026, perioadă în care cotația petrolului de tip Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril în urma atacurilor repetate asupra navelor comerciale din zona strategică a Strâmtorii Ormuz, înregistrând o creștere masivă de 65,7% față de nivelurile înregistrate la sfârșitul anului 2025. Având în vedere că aproape două treimi din tot petrolul consumat la nivelul Uniunii Europene este destinat sectorului transporturilor, fluctuațiile mari ale cotațiilor internaționale se revarsă direct în prețurile de la pompă, afectând transportul rutier, industria aviației și conducând la o scumpire generalizată a distribuției tuturor bunurilor de consum. Prin urmare, deși România se află teoretic într-o poziție mai bună decât alte mari economii europene datorită extracției locale, piața internă rămâne extrem de vulnerabilă la șocuri cotate internațional, iar previziunile experților americani indică o scumpire inevitabilă a carburanților, alimentând presiunile inflaționiste asupra întregii economii.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google