România apare în datele Eurostat cu cel mai ridicat cost aparent al datoriei publice dintre statele UE pentru care există informații disponibile în 2025, cu un nivel de 5,2%. În același timp, țara noastră se află printre puținele state membre în care mai mult de jumătate din datoria publică este denominată în valută, ceea ce poate crește vulnerabilitatea finanțelor publice în perioade de instabilitate economică. Datele publicate de Eurostat arată o imagine dificilă pentru România în privința datoriei publice. Țara noastră nu iese în evidență doar prin nivelul costurilor, ci și prin structura datoriei, într-un context în care majoritatea statelor din zona euro au aproape toată datoria exprimată în euro, iar multe țări din afara zonei euro se bazează în principal pe moneda națională. România se află într-o poziție sensibilă deoarece 53% din datoria publică generală era denominată în valută la finalul anului 2025. Doar Bulgaria avea o pondere mai mare, de 75%, potrivit datelor Eurostat. Diferența este că Bulgaria a intrat în zona euro la 1 ianuarie 2026, iar pentru anul de referință 2025 moneda națională era încă leva:
Eurostat arată că, la finalul anului 2025, toate statele din zona euro aveau aproape întreaga datorie publică denominată în euro. În Cehia și Suedia, peste 90% din datoria publică era în moneda națională. România face însă parte dintr-un grup restrâns de țări în care ponderea datoriei în valută este foarte ridicată. Doar două state din Uniunea Europeană aveau peste 50% din datoria publică denominată în monede străine: Bulgaria, cu 75%, și România, cu 53%.Această structură poate deveni o problemă atunci când apar presiuni pe cursul de schimb sau când costurile de finanțare cresc. O datorie mare în valută înseamnă că statul este mai expus la evoluțiile externe, la dobânzile de pe piețele internaționale și la schimbările de percepție ale investitorilor.
A doua problemă majoră apare la costul aparent al datoriei publice. Potrivit Eurostat, România a avut în 2025 cel mai ridicat nivel dintre țările pentru care au existat date disponibile: 5,2%. România este urmată de Polonia, cu 4,5%, Cehia, cu 3,1%, și Italia, cu 3%. La polul opus, cele mai mici costuri au fost raportate în Irlanda, cu 1,4%, Luxemburg, cu 1,5%, Țările de Jos, cu 1,7%, Germania, cu 1,8%, precum și Franța, Finlanda și Suedia, toate cu 1,9%. Diferența este importantă deoarece arată cât de scump se împrumută statul român față de alte economii europene. Cu cât costul datoriei este mai mare, cu atât bugetul trebuie să aloce mai mulți bani pentru dobânzi, în loc ca aceștia să meargă spre investiții, servicii publice sau reducerea deficitului:
Datele Eurostat vin într-un moment în care România este deja sub presiune pentru reducerea deficitului și pentru menținerea încrederii investitorilor. Un cost mare al datoriei publice poate limita spațiul de manevră al Guvernului, mai ales dacă statul are nevoie să se împrumute constant pentru acoperirea cheltuielilor. În același timp, ponderea ridicată a datoriei în valută adaugă un risc suplimentar. Dacă leul se depreciază sau condițiile de finanțare se înăspresc, povara datoriei poate deveni mai greu de gestionat. Practic, România nu are doar o problemă de cost, ci și una de structură a datoriei. Eurostat arată că, în majoritatea statelor UE, costul aparent al datoriei a crescut ușor sau a rămas stabil între 2024 și 2025. În România, nivelul rămâne însă cel mai ridicat din clasamentul disponibil, ceea ce pune țara într-o poziție vulnerabilă față de economii care se finanțează mai ieftin.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google