Austeritatea care i-a sărăcit pe români nu se termină prea curând! Potrivit celor mai recente date de la Banca Națională, rata anuală a inflației se va menține peste 9% până la jumătatea anului viitor, ceea ce înseamnă că prețurile vor continua să crească cu o vitează fără precedent, asta în timp ce salariile vor rămâne pe loc. Mai grav este că în timp ce românii sărăcesc, nici deficitul nu scade.
Potrivit specialiștilor, și deficitul bugetar ar urma să depășească noua țintă, cea renegociată de Comisia Europeană, de 8,4%, asta în ciuda măsurilor de austeritate adoptate deja de Guvern.Acest lucru, combinat cu faptul că și datoria publică se apropie de 60%, un prag extrem de important care, odată depășit, ar îngreuna România foarte mult în procesul de obținere a creditelor și ar crește foarte mult dobânzile. Dobânzile foarte mari la creditele pe care iau românii ar duce la o scădere a încrederii Comisiei Europene și a investitorilor străini în țara noastră.
Însă, în ceea ce privește măsurile care vor fi mai mult și mai direct resimțite în buzunarul românilor, este despre inflație.Cei de la BNR au venit cu o estimare: până la jumătatea anului viitor, inflația va rămâne peste 9%, căci până atunci, practic, românii vor fi în continuare martorii scumpirilor într-un ritm extrem de accelerat. Totul în timp ce Guvernul planuiește să mențină pensiile și salariile înghețate și anul viitor, în ciuda directivei care cere României să crească salariul minim de la 1 ianuarie.
Românii cumpără tot mai puțin, pentru că nu mai au bani. Prețurile ridicate și inflația îi fac pe oameni să fie tot mai atenți la fiecare leu cheltuit. Datele oficiale arată că vânzările din magazine au scăzut pentru a doua lună consecutiv, iar țara noastră se află printre cele mai afectate din Uniunea Europeană. Cum arată consumul la final de toamnă și ce se întâmplă în restul Europei. În piețe și supermarketuri, românii cumpără mai atent ca oricând. Mulți renunță la cheltuieli inutile și caută oferte la fiecare pas. O bancnotă de 100 de lei abia mai ajunge pentru o masă în familie, iar lista devine tot mai scurtă de la o lună la alta (C1). Datele oficiale confirmă această realitate. Consumul a scăzut pentru a doua lună consecutiv, cu 2% față de anul trecut. Doar în septembrie, vânzările de alimente s-au redus cu 5%, iar cele de produse nealimentare cu aproape 1%. Singurul sector care a avut o ușoară creștere a fost cel al carburanților, semn că românii mai alimentează, dar cheltuiesc tot mai puțin pe restul (C2).
Scumpirile îi țin pe oameni departe de magazine. Inflația se menține aproape de 10%, iar cheltuielile cresc pe toate planurile. Alimentele s-au scumpit cu 8%, produsele nealimentare cu 11%, iar serviciile cu 10%. Românii strâng cureaua și fac calcule la sânge ca să se încadreze în buget. Iar asta se vede clar și la nivel european (C3). Țara noastră se află printre cele mai afectate economii, alături de Estonia și Belgia. În timp ce media Uniunii indică o ușoară creștere, România continuă să piardă teren. (C4). În contrast, sudul continentului oferă o imagine total diferită. Cipru, Spania și Malta au raportat creșteri consistente ale consumului iar 15 state din Uniune au trecut pe plus. Un semnal clar că puterea de cumpărare rămâne una dintre cele mai mari provocări ale momentului.
Austeritatea scade puterea de cumpărare, iar angajații plătiți cu salariul minim resimt din plin scumpirile. Venitul nu acoperă coșul minim și nu se știe ce se va întâmpla anul viitor. Legea spune că salariul minim este calculat acum în funcție de directiva europeană care prevede ca suma să fie raportată la jumătate din câștigul salarial mediu brut. Concret, anul viitor venitul minim ar trebui majorat, dar ministrul Muncii spune că vom vedea dacă vor exista bani după rectificarea bugetară.
Românii care lucrează pe un salariu minim pe economie ar putea primi bani mai mulți de anul viitor, conform legii. Concret, directiva privind salariul minim european prevede că venitul minim trebuie să reprezinte între 47 și 52% din salariul mediu. Potrivit legii, se ține cont de mai mulți factori, precum rata inflației, productivitatea muncii sau produsul intern brut prognozat.
În momentul de față nu se știe dacă statul își va permite sau va aloca bani anul viitor pentru creșterea salariului minim, având în vedere austeritatea. Însă, România, aproximativ 1,8 milioane de români muncesc pe un salariu care nu le asigură nici măcar strictul necesar. 2.574 lei net este salariul minim, iar mare parte din venitul brut se întoarce la stat prin taxe și impozite.
Valul de austeritate se intensifică de la 1 ianuarie, aducând o presiune economică sporită asupra populației. Taxele și impozitele cresc chiar din prima zi a anului, în timp ce pensiile și salariile din sectorul public rămân înghețate. În plus, Guvernul Bolojan pregătește deja noi măsuri dure, semnalând o înăsprire continuă a politicii fiscale.
Impozit pe dividende: crește de la 10% la 16%
Impozit pe proprietate: Creștere în 2026
Rovinieta: Crește de la 28 de euro la 50 de euro
Înghețarea pensiilor și salariilor
Interzicerea cumulului pensie-salariu la stat
Reforma administrației centrale-reduceri de cheltuieli 10%
Reforma administrației locale – reduceri de cheltuieli 10%
TVA în HoReCa: Crește de la 11% la 21%
Economia României intră într-o zonă de risc major. Creștere economică, inflație ridicată până în 2026, deficit bugetar periculos, risc pentru ratingul de țară și presiuni severe asupra mediului de afaceri. O arată cel mai recent raport FMI.
2026 va fi un an foarte greu pentru români, pentru că și guvernatorul Mugur Isărescu a atras atenția că România se apropie de o zonă de saturație, deoarece anul acesta economia a scăzut, iar inflația a crescut.Aceste sfaturi venite din partea guvernatorului BNR vin în contextul în care FMI atrage atenția că economia României se îndreaptă către o zonă periculoasă. O soluție care ne-ar putea scoate la lumină ar fi ca Guvernul să înăsprească măsurile de austeritate, și anume taxe și biruri mărite până-n 2027, când se pare că România va avea o situație calmă și se va îndrepta către o poziție bună pe piețele internaționale.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google