Aurescu (MAE): „România are nevoie de mai mulți militari NATO, pe termen lung. Rusia e cea mai serioasă amenințare la adresa Alianței”

Aflată la doar câteva zeci de kilometri de războiul din Ucraina, România are nevoie pe teritoriul său de mai mulți militari NATO, în condițiile în care Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității europene, spune ministrul de externe, Bogdan Aurescu. În prezent, sunt deja peste 5.000 de soldați aliați în România, iar Grupul de Luptă nou înființat, care va fi condus de Franța, va deveni funcțional spre începutul anului viitor, a explicat la Digi24 ministrul de externe, Bogdan Aurescu.

Cred că este nevoie într-adevăr de o prezență mai consistentă, deși pot spune că în momentul de față, dacă ne uităm la prezența aliată în România, avem deja peste 5.000 de militari aliați pe teritoriul României. Avem o dublare, chiar peste dublare, a numărului de soldați americani în România, care nu sunt în legătură, în conexiune directă, cu acest Grup de Luptă”, a spus Bogdan Aurescu, luni seara, la Digi24.

Avem compoziția Grupului de Luptă, care este în curs de alcătuire, de operaționalizare. Am început formal pe 1 mai acest proces de creare a grupului de luptă, el este în curs de realizare, se va finaliza undeva spre sfârșitul anului, poate începutul anului viitor, poate mai devreme, în funcție de cât de rapid ne mișcăm și noi, și aliații care fac parte din acest grup de luptă”, a precizat ministrul de externe.

„Vrem să vedem în continuare alte decizii care, luate la summitul de la Madrid, pot să asigure această apărare și descurajare consistentă, care să descurajeze  – în mod evident, acesta este scopul, nu într-un mod escalatoriu, deci nu să provoace, dar să arate că orice fel de acțiune împotriva Alianței este una care este fără rezultat sau nu poate avea niciun rezultat scontat de cel care poate încerca o acțiune împotriva Aliaților”, a explicat șeful diplomației care este rolul acestei prezențe întărite a NATO în regiune.

Întrebat care este evaluarea din prezent a situației de securitate de la Marea Neagră, ministrul a spus că este cea pe care o știe toată lumea și că este greu să fie făcute predicții în privința evoluțiilor ulterioare.

La Marea Neagră este o situație de conflict, care în momentul de față, în Ucraina, se concentrează în est, vedem unele avansuri ale Federației Ruse, cu greutate, dar sunt niște avansuri în teren, vedem niște contraofensive pe anumite zone ale Ucrainei. Deci, în momentul de față este greu de făcut o evaluare cu privire la care va fi exact evoluția ostilităților. În rest, sigur, vedem tot felul de acțiuni și ale unei părți, și ale celeilalte în Marea Neagră, vedem această situație de blocadă a porturilor ucrainiene, care împiedică transferul direct pe căile obișnuite ale mărfurilor și mai ales ale cerealelor ucrainene spre destinațiile din nordul Africii, din Orientul Mijlociu, din America Latină sau din America de Sud. Sunt tot felul de evoluții care care sunt în curs, deci o imagine complexă, care arată cât de deteriorată, până la urmă, este situația de securitate din regiunea Mării Negre. Este foarte greu de estimat cât va dura acest conflict, deci și situația de securitate deteriorată. De aceea vorbim despre măsuri pe termen lung de asigurare a unei posturi consistente, eficiente, a NATO pe Flancul Estic”, a explicat Bogdan Aurescu.

România cere ca în noul Concept Strategic al NATO – ce urmează să fie adoptat la summitul NATO de la Madrid de la sfârșitul acestei luni – Federația Rusă să fie recunoscută ca principală amenințare la adresa Alianței Nord-Atlantice și a securității euroatlantice, iar acest punct figurează în Declarația finală a Summitului B9 găzduit săptămâna trecută de București. S-a spus că țările de pe flancul estic al NATO au perceput mai bine amenințarea rusă decât aliații lor din Vest, dar lucrurile nu mai stau așa în acest moment, percepția s-a schimbat după 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, spune Bogdan Aurescu.

Uitați-vă că sunt state din vestul Europei care trimit trupe în România. Faptul că Franța trimite trupe în România la acest grup de luptă, faptul că Belgia trimite trupe în România la acest grup de luptă, faptul că Olanda va trimite trupe în România la acest grup de luptă, faptul că Portugalia este deja în România cu forțe, faptul că Finlanda și Suedia (…) vor să adere la Alianță arată că percepția asupra amenințării Rusiei nu este una doar a statelor din această zonă, care au experimentat pe propria piele regimul comunist și influența rusă directă”, a arătat Bogdan Aurescu.

Este absolut clar că acțiunile Rusiei și Rusia ca atare, prin modul în care acționează, reprezintă o amenințare și este cea mai serioasă amenințare la adresa Alianței. Ne confruntăm în vecinătatea directă a Alianței Nord-Atlantice cu un conflict, cu un război de agresiune ilegal declanșat de Rusia în mod neprovocat, în mod nejustificat, care nu este doar îndreptat împotriva Ucrainei, este un efort de război care de fapt încearcă să pună sub semnul întrebării întreaga arhitectură de securitate europeană. Și din această perspectivă, este clar că toată lumea trebuie să fie conștientă de acest lucru și asta influențează deciziile pe care aliații le-au luat deja. Suntem acum în proces de negociere a acestor decizii”, a explicat ministrul român de externe.

Noile grupuri de luptă care sunt create pentru partea de centru-sud a Flancului Estic echilibrează situația în această regiune, unde exista o prezență înaintată avansată sau întărită în partea de nord și o prezență înaintată adaptată, tailored forward presence, în partea de sud, a precizat Bogdan Aurescu.

Noi am spus-o de câțiva ani, că este nevoie de o echilibrare a Flancului Estic, este nevoie de o prezență unitară, o prezență care să fie coerentă pe întregul flanc estic – pentru că Flancul Estic, până la urmă, este un întreg, nu este format doar din două părți, nord și sud – și că trebuie să existe o prezență care să asigure o descurajare și apărare uniformă pe întregul flanc estic. Pentru că altfel, ar putea să apară vulnerabilități care să fie exploatate de către actori cum este Federația Rusă. Or, războiul din Ucraina, care se desfășoară în proximitatea mai degrabă a sudului Flancului Estic, în Marea Neagră și în proximitatea Mării Negre, a demonstrat foarte clar că această zonă este o zonă de importanță strategică pentru Alianța Nord-Atlantică și unul dintre obiectivele noastre la Summitul de la Madrid este de a reconfirma faptul că Marea Neagră este o zonă de importanță strategică pentru Alianța Nord-Atlantică, inclusiv prin deciziile pe care le vom lua în continuare. Deci, am reușit să obținem, prin eforturi ale președintelui, ale diplomației noastre, această decizie de creare a grupurilor de luptă, inclusiv a grupului de luptă din România. Continuăm cu aceste eforturi, așa cum spune de altfel Declarația finală a summit-ului din 24 martie de la Bruxelles, să consolidăm postura de descurajare și apărare pe flanc pe termen lung”, a detaliat Bogdan Aurescu.

„Termenul folosit este „pe termen lung”, o adaptare – în engleză mai folosim și termenul de „reset”, în sfârșit, vom vedea cum arată această consolidare – în așa fel încât să existe o descurajare puternică. Iar o descurajare puternică se bazează pe o apărare puternică. Atunci când ai forță suficientă de apărare, cu tot ce înseamnă ea, cu echipamente prepoziționate, cu forțe de reîntărire care sunt flexibile, care ajung rapid, asta înseamnă că avem o alianță care funcționează”, a punctat ministrul român de externe.

Bogdan Aurescu a exemplificat ce înseamnă această adaptare rapidă în teren: „Pe 24 februarie Federația Rusă ataca în mod ilegal Ucraina. Pe
26 februarie deja elementele franceze, care sunt și astăzi în România, parte a forței de reacție extrem de rapidă a Alianței, Very High Readiness Joint Task Force, erau în România. Asta înseamnă o reacție extrem de promptă a Alianței Nord-Atlantice în sprijinul aliaților de pe flancul estic”.

Întrebat ce înseamnă o apărare pe termen lung, dacă este vorba despre mai mulți soldați sau de soldați care să rămână un timp mai îndelungat pe teritoriul țării, ministrul a explicat că din punctul de vedere al României, înseamnă și una, și alta. El spune că în jargonul arhitecturii de securitate apare un termen nou – prezență rotațională permanentă.

Termenul de „forward defense” care se folosește în prezent desemnează nu doar o prezență înaintată sau o apărare înaintată. „Este un concept care, sigur, mai trebuie să fie definit în nuanțele sale, dar se vorbește despre necesitatea unei întăriri semnificative a posturii de descurajare și apărare într-o manieră echilibrată, într-o manieră coerentă, sustenabilă, de-a lungul întregului Flanc Estic și sunt enumerate inclusiv o serie de măsuri foarte concrete care sunt dorite de statele de pe Flancul Estic și care se referă la diverse aspecte legate de aranjamente de comandă și control întărite, de întărire a apărării aeriene și împotriva rachetelor balistice și așa mai departe. Este vorba de o gamă întreagă de măsuri care pot să construiască o postură solidă și eficientă”, a spus Bogdan Aurescu.

Întrebat dacă aceste grupuri de luptă ar trebui să fie permanente sau să fie rotative și dacă este importantă pentru România această diferență între permanent și rotativ, ministrul Aurescu a subliniat că răspunsul este: o prezență și permanentă, și rotativă.

Când vorbim în termeni clasici, în jargonul de securitate clasic, despre prezență permanentă, ne gândim la baze permanente. Trebuie spus că România, dintre toate statele de pe Flancul Estic, este singura care are o bază permanentă NATO, este baza de la Deveselu, care găzduiește în interiorul său facilitatea antirachetă, care este o facilitate NATO, nu doar americană. Într-o bază românească, care este bază NATO, avem o facilitate NATO antirachetă. Aceasta este o bază permanentă. Asta înseamnă că acolo vin militari care stau un termen îndelungat, își aduc familiile, care locuiesc în regiune sau în interiorul bazei și au activități în regiune”, a menționat ministrul de externe.

Conceptul pe care îl întâlnim folosit în ultimii ani, un concept mai flexibil, presupune o prezență rotațională permanentă. Americanii au chiar un termen pentru acest tip de prezență rotațională permanentă – adică, asigur o prezență permanentă, dar efectivele se rotesc la un anumit interval de timp – americanii folosesc termenul heel-to-toe, adică în momentul în care cineva pleacă, cineva deja vine în loc. Prezența este de aceeași dimensiune, are aceeași consistență și asigură aceleași funcții”, a explicat Bogdan Aurescu. „Pe noi ne interesează o prezență pe termen lung pe flancul estic a aliaților NATO, într-o formulă care trebuie să fie, evident, cuantificată nu doar în funcție de numărul de trupe din România, ci și de mulți alți parametri: sistemul de comandă și control, forțele de reîntărire – care sunt foarte importante, care trebuie să vină, ele trebuie deja identificate, trebuie să vină foarte rapid în sprijinul forțelor existente și al forțelor naționale care există în statul respectiv. Deci, până la urmă, e mai puțin relevant dacă am o bază permanentă sau nu – bazele permanente erau, mai degrabă, o caracteristică, o trăsătură, a perioadei de dinainte de finalul Războiului Rece – cât mă interesează o prezență pe termen lung, fie ea și rotațională permanent, deci permanent se rotește același efectiv care asigură funcția respectivă, o dată la 6 luni, o dată la 9 luni etc. Deci, există diverse modele în acest sens”, a subliniat șeful diplomației române.

„Cu siguranță este în interesul Uniunii Europene ca România să intre în Schengen

Aderarea României la Schengen ar fi și în interesul Uniunii Europene, pentru că însemna o întărire a granițelor externe ale blocului comunitar și ar aduce un avantaj pentru companiile străine ce vor să-și trimită mărfurile aici, a declarat, luni seara, la Digi24, ministrul de externe Bogdan Aurescu. El spune că Franța, unul dintre statele care de-a lungul anilor a avut reticențe față de primirea României în Schengen, a dat dovadă de o „atitudine constructivă” în ultima vreme, însă șeful diplomației a evitat să dea un termen sau să spună care ar fi așteptările în privința intrării României în Schengen.

Bogdan Aurescu a avut săptămâna trecută o întâlnire la Paris cu noul ministru de externe al Franței, Catherine Colonna, cu care a vorbit inclusiv despre Schengen. Unul dintre argumentele cu care România încearcă să-și pledeze cauza pentru a fi primită în Schengen este chiar criza ucraineană, în care a dovedit că, deși nu este membră a spațiului european de liberă circulație, a reușit să gestioneze – conform normelor Schengen în vigoare – un aflux de peste 1,22 milioane de refugiați care au trecut granițele României, intrând în spațiul Uniunii Europene, a arătat Bogdan Aurescu. 

Am vorbit (cu omologul francez – n.r.) despre foarte multe lucruri. A fost o întâlnire extrem de bună, pe 9 iunie, la Paris. Am stat peste o oră de vorbă împreună cu doamna ministru și discuția a fost foarte, foarte bună, pentru că am discutat despre tot ceea ce ne interesează în contextul actual. Am vorbit foarte mult despre Ucraina și despre cum putem susține Ucraina în continuare. Am vorbit despre această criză alimentară la nivel global și cum putem face să o preîntâmpinăm, să o rezolvăm, să rezolvăm într-un fel situația acestui transfer de cereale ucrainene către alte locuri din lume. Am vorbit despre Republica Moldova, am vorbit despre susținerea unei soluții pozitive în ceea ce privește cererile de acordare a statului de candidat pentru Ucraina, pentru Republica Moldova, pentru Georgia și am discutat, evident, și despre spațiul Schengen, arătând ce a făcut România în toată această perioadă, modul în care a gestionat frontiera externă a Uniunii Europene, chiar dacă nu suntem stat Schengen, și care a arătat că putem gestiona în mod adecvat o situație de criză cu peste 1,22 milioane de refugiați – care au intrat deja în România -, respectând în același timp normele Schengen în vigoare, ceea ce arată că putem să gestionăm o situație de criză, prin urmare, cu atât mai mult putem să gestionăm o frontieră Schengen. Și discuțiile vor continua. Vom continua demersurile noastre în acest în acest sens”, a declarat ministrul de externe Bogdan Aurescu la Digi24. 

Întrebat dacă Franța – al cărei președinte, Emmanuel Macron, este așteptat marți seară în România – susține aderarea României la Schengen, Bogdan Aurescu a spus că Franța a avut în ultima perioadă, în ultimii ani, „o atitudine foarte constructivă în acest sens” și a reamintit declarațiile făcute la începutul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, spunea atunci că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen deoarece a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor. „Știu că vorbim de un punct sensibil şi important pentru România, de mai mulţi ani, pentru că, de aproape un deceniu, România aşteaptă aderarea la Schengen. Trebuie să adere. Nu ştiu să vă spun exact când. Cred sincer că s-a adâncit criza din domeniul migraţiei, chiar în timpul (pandemiei – n.r.) de COVID, când am avut restricţii la frontiere. Dacă o ţară e serioasă – iar România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor – este un atu al Schengen, pentru că astfel controlează mai bine frontierele Europei”, declara oficialul francez în septembrie 2021, aflat în vizită oficială la Bucureşti.

Președinția semestrială a Franței la Consiliul Uniunii Europene a început în ianuarie 2022 și se încheie la sfârșitul acestei luni. Întrebat dacă vom avea anul acesta o decizie în privința aderării României la Schengen sau ce așteptări are, ministrul Bogdan Aurescu a răspuns: „Știți foarte bine că niciodată nu am dat termene. Nu vreau să vorbesc nici despre așteptări, nu vreau să vorbesc nici despre termene, pentru că vreau să văd întâi că lucrurile se întâmplă și pe urmă, sigur, le anunțăm, dacă este cazul”.

Cu siguranță, a continuat el, este în interesul Uniunii ca România să intre în Schengen, pentru că „asta înseamnă o întărire și a frontierelor externe, pentru că România a acționat ca un stat responsabil – și nu doar acum, cu ocazia acestei crize, ci și anterior. Și în al doilea rând, reprezintă și o întărire, un avantaj pentru piața internă. Până la urmă, circulația de mărfuri cu mai multă ușurință, fără controale la frontiera României dinspre vest, reprezintă un avantaj și pentru companiile românești, dar și pentru foarte multe companii străine care vor să aducă mărfuri în România”, a subliniat șeful diplomației române.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.