Spread the love

Casa de Cultură a Sindicatelor a găzduit, vineri, masa rotundă intitulată Beneficiile dialogului interetnic – O perspectivă europeană, organizată de deputatul de Constanța al UDMR, István János Antal.

În cadrul dezbaterii, printre invitați, au fost și Loránt Vincze, deputat în Parlamentul European, Președinte al Uniunii Federative a Naționalităților Europene, alături de președintele UDMR Constanța, Ughy István sau secretarul general al Asociației Uniunea Democrată Tătară, Memur Derviș; reprezentanta minorității bulgare sau reprezentantul rușilor lipoveni; Stere Fudulea, din partea consiliului director al comunității armâne din România ș.a.

Plecată de la ideea că Uniunea Europeană este „un mozaic de culturi, limbi, religii, tradiții și istorie, formând o comunitate de cetățeni diverși, uniți de valorile lor fundamentale comune care ar trebui să fie protejată și promovată ca un capital major al Uniunii în general și al fiecărui stat membru sau fiecare regiune în particular”, dezbaterea a statuat faptul că educația joacă un rol esențial în ceea ce privește socializarea și dezvoltarea identității și rămâne principalul instrument de revitalizare și menținere a limbilor minoritare amenințate. 

Potrivit organizatorilor, foarte puține minorități în România au reușit să instituționalizeze sisteme de învățământ funcționale și performante, însă, per ansamblu, deputatul Antal a arătat în cadrul conferinței faptul că minoritățile etnice trebuie să fie o mândrie pentru țară.

„Constanța, din punct de vedere al diversității etnice, este cred că județul cel mai „colorat” din toată țara. Noi considerăm că prezența acestor grupuri etnice trebuie să fie o mândrie pentru țară, la fel ca zonele geografice, începând de la Delta Dunării, Carpați, noi aparținem de realitatea României și suntem mândri de acest lucru. Dar, avem anumite probleme specifice ale grupurilor minoritare”, a spus deputatul Antal.

Problema tătară

În cadrul întrunirii s-a dezbătut un subiect cu adevărat important, problema cu care tătarii din Dobrogea se confruntă încă din 2016. Zguduită de scandaluri interne, Uniunea Democrată a Turco-Tătarilor Musulmani din România a pierdut locul de deputat în Parlamentul României. Cu această ocazie, Uniunea a pierdut și finanțarea de un milion de euro din partea statului și dreptul de a vota în Consiliul Minorităților Naționale. Fără reprezentativitate oficială, conform legislației, accesul tătarilor la educație proprie religioasă sau lingvistică este foarte dificil.

Loránt Vincze a fost pus la curent cu această situație. Prezența lui Vincze la Constanța a fost prilejuită de deschiderea oficială a conferinţei anuale a Grupului de Lucru al Minorităţilor Fără Stat-Mamă/Stat Înrudit, care a avut loc tot vineri, în sala „Remus Opreanu” a Consiliului Județean Constanța, de la 15:30.

„Aici, la Constanța, are loc o întrunire a organizației noastre, de fapt a grupului de lucru a minorităților fără Patria Mamă, pentru că și asta e o modalitate de a diferenția diferitele grupuri etnice, unii au o țară, unde vorbesc aceeași limbă, au aceeași cultură și sunt organizații care nu au o asemenea țară, ei se pot baza doar pe solidaritatea europeană sau pe sprijinul statului în care trăiesc, dacă acesta este cazul mai puțin al României în ceea ce privește aromânii. Armânii sunt de fapt organizatorii, gazdele acestui eveniment care va debuta peste o oră aici la Constanța. Sunt reprezentanți din 10-12 organizații ale minorităților care nu au o patrie mamă. (…) Ceea ce găsim aici, la Constanța, această diversitate etnică și lingvistică arată practic o imagine europeană, în UE sunt în jur de 50 de milioane de persoane care aparțin unor minorități lingvistice sau etnice, ceea ce este în jur de 7-10% din populația UE și care contribuie la identitatea UE. (…) Eu consider că nu reprezint doar pe maghiarii din Transilvania, din România, dar reprezint și minoritățile din Europa care nu au reușit singuri să intre în Parlamentul European. Dacă doriți, mă puteți considera și reprezentantul dumneavoastră, dacă putem avea o colaborare pe viitor stau la dispoziție și sper să putem avea un dialog. (…) Salut pe domnul Stelică Fudulea, pentru că e gazda noastră, armânii să fie recunoscuți ca minoritate în România. Dar, poate va urma și acest lucru, trebuie să avem deschiderea în acest sens”, a spus Loránt Vincze.

Fudulea s-a dezlănțuit: „Suntem PURIFICAȚI ETNIC!”

Evenimentul din sala Consiliului Județean a fost organizat de către FUEN (Uniunea Federală a Naţionalităţilor Europene) în colaborare cu Comunitatea Armână din România, iar reprezentantul acestei organizații, Stere Fudulea, s-a dezlănțuit la întrunirea de la Casa de Cultură. Masa rotundă intitulată Beneficiile dialogului interetnic a luat o turnură departe de dialog și beneficii. Spre finalul dezbaterii, Fudulea, motivat de sprijinul lui Vincze, a expus acestuia un scenariu care s-ar petrece în Dobrogea de-a dreptul ireal: epurare etnică, îngrădire a drepturilor; piedici, piedici, piedici, fără să ezite să ironizeze istoria românilor, vorbind despre marele popor român de la Marea Egee la Munții Ural, în contextul în care nu există în istoriografia românească o asemenea fantasmagorică revendicare. După expozeul inspirat din scenografii imaginare naziste, Fudulea s-a făcut preș în fața lui Loránt Vincze, vorbind în repetate rânduri de „domnul președinte”, evident într-un soi de salvator al comunității armâne. În concluzie, Fudulea a arătat că după recunoașterea ca minoritate trebuie să urmeze „alte drepturi”:

„Ceea ce susțineți că pățiți (tătarii – n.r.) de peste trei ani, noi pățim de peste 20 de ani. Am cerut să se aplice dreptul la limbă, cultură și serviciu religios și ni s-a spus: nu ai reprezentare în Parlament, în Consiliu etc. Suntem români de nicăieri! Există o lege românească de șase ani în care armânii, în diverse forme, armânji sau moldo-vlahi sau alte denumiri, sunt considerați români de pretutindeni, dar doar cei de la sud de Dunăre. Mulțumesc domnului președinte Vincze că a venit în rândul comunității noastre și pentru că acest grup de lucru se întâmplă în rândul comunității armâne. Ne dorim ca aceste întâlniri să fie în toate regiunile europene unde trăiesc aceste minorități etnice și nu naționale, pentru că nu aparțin unui stat. A invocat domnul președinte că și noi armânii suntem în această nerecunoaștere europene, alături de cei din Franța în mod special. Nu mă bucură, dar ăsta este adevărul. Suntem considerați români de pretutindeni sau parte a marelui popor român de la Marea Egee până la Munții Ural ca să fiu foarte explicit. Cea mai mare armă politică este limba. Spuneați că poate nu avem nevoie. Avem și noi nevoie, dar noi am păstrat-o mai bine! Dacă eu vorbesc pe armânește, voi, românii, nu înțelegeți nici unul! Dacă vorbește copilul meu veți înțelege pentru că el a românizat foarte multe cuvinte și atunci cea mai mare armă politică a mea este limba. Dacă eu îmi păstrez limba nimeni nu are cum să îmi fure identitatea. Să vă uitați la ultimul recensământ, nici măcar comuniștii nu și-au permis luxul să șteargă aromânii din comisia de recensământ. La ultima situație și-au permis luxul, au hotărât să fim recenzați obligatoriu ca cetățeni români. Din punctul meu de vedere, înseamnă epurare etnică și cu subiect și predicat un director al unui institut românesc a spus că a cerut comisiei de recenzare să fie șters numele de aromân pentru că noi suntem români și punct. (…) Astăzi suntem un grup etnic, ne cunoaștem cu toții, cu turcii, tătarii, modelul de toleranță interetnică dobrogeană ne dorim să fie exportat și la Bruxelles. (…) Ceea ce se întâmplă astăzi este o îngrădire a dreptului nostru de identitate armânească. (…) Public, suntem acuzați în permanență de diverse lucruri și ni se înfierează dreptul de folosire a termenului de armâni, așa cum noi dorim să fim recunoscuți și nu e normal! Noi ne facem ziua noastră, pe 23 mai, pentru că e prima dată când o instituție, sultanul, a recunoscut minoritatea armânească, nu românească, astăzi în Parlamentul României există o inițiativă legislativă de recunoaștere a datei de 10 mai a românilor de la sud de Dunăre. De ce? Pentru că acest 23 mai a intrat în vigoare pe 10 vechi, 23 nou. (…) În permanență există piedici, piedici, piedici… De ce? Dacă nici noi nu am susținut statul român cu tot ceea ce se poate… dar, faptul că domnul președinte este astăzi alături de noi aici, care cunoaște foarte bine problematica minorităților… (…) Suntem două etnii diferite! Cu toate astea, noi armânii suntem considerați parte a marelui popor român. Dar, frații mei sau verii din Macedonia sau Grecia sunt parte a poporului grecesc… Spuneați că nu avem nevoie, avem nevoie… de recunoaștere, de sprijin pentru studiu la ce înseamnă școală, religie și, ulterior, alte drepturi”, a spus Stere Fudulea.

CITEȘTE ȘI:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *