Asociațiile din Justiţie sar în apărarea lui Stelian Ion și vor DESFIINȚAREA Inspecției Judiciare și refacerea divizată pentru procurori și judecători

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită desfiinţarea Inspecţiei Judiciare şi crearea a două structuri de inspecţie judiciară cu personalitate juridică distinctă, una pentru judecători şi, respectiv, alta pentru procurori. Amintim că ministrul constănțean al Justiției, Stelian Ion, este în război deschis cu Inspecția Judiciară.

Potrivit unui comunicat al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, prin Hotărârea 230 din 23 martie, Secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat „calitatea foarte scăzută a activităţii Inspecţiei Judiciare în domeniul răspunderii disciplinare, în condiţiile în care rezoluţiile de exercitare a acţiunilor disciplinare au fost confirmate de inspectorul-şef, inclusiv prin încălcarea dispoziţiilor legale care vizează imparţialitatea; direcţionarea activităţii Inspecţiei Judiciare în perioada 2017 – 2020 asupra procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi asupra procurorilor din cadrul asociaţiilor profesionale care au luat poziţii faţă de modificările legislative din anul 2018; consemnarea de menţiuni nereale în Raportul de activitate al Inspecţiei Judiciare pentru anul 2020, în scopul dezinformării cu privire la rezultatele Inspecţiei Judiciare; recrutarea unor inspectori judiciari care îşi acceptă limitele profesionale (menţiunile din Raportul de activitate), fără a face vreun efort în surmontarea acestora”.

Astfel, spune sursa citată, „în perioada 2017-2020, din cele 50 de acţiuni exercitate de Inspecţia Judiciară, Secţia pentru procurori în materie disciplinară a soluţionat un număr total de 44 acţiuni disciplinare, din care 30 de acţiuni disciplinare prin respingerea şi anularea acestora, ajungându-se ca în anul 2020 să fie admisă o singură acţiune disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară, 6 acţiuni să fie respinse şi 7 anulate. Din cele 30 de acţiuni disciplinare, prin 19 hotărâri s-a dispus respingerea acţiunilor disciplinare şi prin 11 hotărâri s-a dispus anularea acţiunilor disciplinare, din care: 16 hotărâri definitive de respingere a acţiunilor disciplinare şi 7 hotărâri definitive de anulare a acţiunilor disciplinare; o hotărâre de respingere a acţiunii disciplinare şi 3 hotărâri de anulare a acţiunilor disciplinare, toate aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea judecării recursului; 2 hotârâri de respingere a acţiunii disciplinare şi o hotărâre de anulare a acţiunii disciplinare, modificate în recurs. Din cele 19 hotărâri de respingere a acţiunilor disciplinare, 18 hotărâri au fost respinse ca neîntemeiate şi una ca fiind rămasă fără obiect”.

Potrivit asociaţiilor, Inspecţia Judiciară joacă un rol esenţial în cadrul procedurii disciplinare, deoarece efectuează ancheta preliminară şi decide dacă este necesar să iniţieze o cercetare disciplinară.

Această cercetare se realizează de către inspectorii judiciari înainte de a decide să formuleze sau nu acţiune disciplinară în faţa secţiei competente a CSM. Inspecţia Judiciară are, de asemenea, atribuţii importante în declanşarea procedurii care conduce la determinarea existenţei unei erori judiciare. În arhitectura activităţilor de inspecţie judiciară, inspectorul-şef dispune de atribuţii cheie, care au fost consolidate prin modificările din anul 2018: numeşte inspectorii judiciari, desemnează inspectorii cu funcţii de conducere, gestionează activitatea Inspecţiei Judiciare şi procedurile disciplinare, organizează repartizarea dosarelor, stabileşte domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercită controlul, este principalul emitent de instrucţiuni/ordine şi are capacitatea de a iniţia el însuşi o procedură disciplinară sau de a aviza/confirma soluţia de clasare a sesizării dată de un inspector în cadrul verificărilor prealabile”, se menţionează în comunicat.

Prin aceste modificări, spun asociaţiile, Inspecţia Judiciară a devenit, practic, „o autoritate publică de tip piramidal, unică în cadrul sistemului judiciar, aflată la dispoziţia unei singure persoane, cu o putere discreţionară extinsă (inclusiv în adoptarea cadrului normativ organizatoric, confirmarea/infirmarea deciziilor inspectorilor judiciari etc.), iar în această structură, magistraţii (judecători şi procurori) numiţi inspectori judiciari de inspectorul-şef, sunt pe deplin subordonaţi acestuia, cu riscul de a fi afectată în substanţă independenţa lor funcţională”.

Sursa citată arată că bugetele Inspecţiei Judiciare se apropie anual de suma de 10 milioane de Euro (anul 2017 – 31.408.000 lei; anul 2018 – 31.800.000 lei; anul 2019 – 42.715.000 lei; anul 2020 – 36.905.000 lei), iar, din aceste sume, o parte însemnată este destinată diurnelor pe care inspectorii judiciari le primesc (anul 2017 – 3.725.911 lei; anul 2018 – 3.790.227 lei; anul 2019 – 4.909.818 lei; anul 2020 – 5.886.929 lei), respectiv peste 1.000.000 de Euro anual.

În ultimii ani, instituţiile judiciare, inclusiv CSM, au scos în evidenţă existenţa unor preocupări legate de lipsa de răspundere a Inspecţiei Judiciare, menţionând proporţia ridicată a dosarelor înaintate în instanţă de Inspecţie, respinse în cele din urmă în instanţă, concentrarea tuturor proceselor decizionale în cadrul atribuţiilor inspectorului-şef şi limitele competenţelor de supraveghere ale CSM. Pe plan mai general, aceste evoluţii au ridicat semne de întrebare cu privire la măsura în care noile dispoziţii ale legilor justiţiei privind numirea conducerii Inspecţiei Judiciare şi răspunderea acesteia oferă garanţii suficiente şi asigură echilibrul corect între judecători, procurori şi CSM”, spun asociaţiile.

Totodată, sursa citată precizează că Inspecţia Judiciară a declanşat recent proceduri disciplinare tocmai împotriva judecătorilor care au fost la originea sesizării CJUE şi a celor care au aplicat hotărârea CJUE, într-o manifestare de forţă ce a fost percepută de toţi observatorii externi relevanţi ca fiind vindicativă, de natură a compromite aplicarea obligatorie a dreptului UE în România. De asemenea, aceste cercetări disciplinare sunt efectuate tocmai de inspectorii judiciari numiţi fie în perioada de interimat a inspectorului-şef, fie în cadrul concursurilor controlate de inspectorul-şef.

Un organ însărcinat cu deschiderea procedurilor disciplinare, precum Inspecţia Judiciară, ar trebui cel puţin să demonstreze un anumit grad de independenţă operaţională şi de anchetă„, menţionează sursa citată.

Prin urmare, spun asociaţiile, având în vedere organizarea actuală, precum şi evidenta nelegalitate a actelor de numire a unor inspectori judiciari în perioada 2018-2019, este necesară desfiinţarea Inspecţiei Judiciare şi crearea a două structuri de inspecţie judiciară cu personalitate juridică distinctă, una pentru judecători şi alta pentru procurori, cu înlăturarea funcţionării pe sistem ierarhic subordonat.

„Fiecare inspector judiciar trebuie să fie independent în emiterea soluţiilor, cauzele trebuie repartizate aleatoriu, iar accederea pe posturile de inspector judiciar (procuror sau judecător) trebuie să opereze pe bază de examen susţinut pe criterii obiective şi meritocratice. Doar astfel vor fi înlăturate suspiciunile privind „fabricarea de dosare” pentru anumiţi magistraţi consideraţi incomozi de grupuri de interese care au în subordine părţi din mass-media sau care doresc controlarea sistemului judiciar”, sunt de părere cele trei asociaţii.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

One thought on “Asociațiile din Justiţie sar în apărarea lui Stelian Ion și vor DESFIINȚAREA Inspecției Judiciare și refacerea divizată pentru procurori și judecători

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *