Asociația Liga Albanezilor din România, lansare editorială la MINAC: „De ce avem emoții când vorbim de Constanța? Aici s-au pus temeliile culturii albaneze și presa albaneză datorează mult activității comunității din România”

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) a fost, joi, gazda unei noi lansări editoriale. De data aceasta, nu a mai fost vorba de o carte, ci de un proiect cu ambiții mari al Asociației Liga Albanezilor din România (ALAR).

CITEȘTE ȘI:

Asociația a lansat, cu acest prilej, primul număr al revistei științifice și de cultură ALBANICA. La evenimentul de la MINAC au participat mai multe personalități ale vieții culturale constănțene și reprezentanți ai comunității albaneze din toată țara, cu excepția notabilă a deputatului Bogdan-Alin Stoica, reprezentantul în Parlament al acestei minorități, fiind nevoit să participe la dezbaterile pe bugetul de stat.

Scriitorul și arheologul Liviu Lungu (a fost moderatorul prezentării, iar cuvântul de deschidere a aparținut directorului general al MINAC, Sorin Marcel Colesniuc, care a amintit că primul proiect editorial de acest gen a fost în 1936, inițiativa fiind a dr. Anton Balotă. Proiectul științific și cultural s-a oprit însă la primul număr, inițiativa din 2019 fiind, astfel, a doua de acest gen.

liviu lungu
Scriitorul și arheologul Liviu Lungu

La eveniment a participat și președintele ALAR, dr. Radu Cosmin Săvulescu.

„Activitatea noastră în conceperea acestei reviste, dincolo de textele care o compun, tot ce înseamnă textele acesteia, s-a cristalizat undeva în vara anului trecut. Am gândit acest model, care noi sperăm să aibă succes și credem că la București, unde am fost alaltăieri, a fost un succes lansarea primului număr. Așadar, o contribuție esențială în conceperea și ducerea la îndeplinire a acestui proiect prin apariția primului număr a avut-o domnul Luan Topciu, alături de noi a fost permanent domnul dr. Liviu Lungu și sperăm să fie în continuare alături de noi. Avem colaboratori din Constanța. Este o revistă deschisă, un proiect deschis colaborărilor și care își dorește să unească pe cei care sunt preocupați, interesați, de cultura și civilizația albaneză”, a spus Săvulescu.

radu savulescu
Radu Săvulescu, președinte ALAR

Redactorul șef al revistei ALBANICA, Luan Topciu, a punctat importanța orașului Constanța, de-a lungul istoriei, pentru comunitatea albaneză.

„Constanța înseamnă foarte mult pentru comunitatea albaneză și pentru spiritualitatea albaneză. Aici, la dumneavoastră, a fost o comunitate numeroasă de albanezi, care au activat în perioada sfârșitului secolului XIX, începutul secolului XX. (…) Aici s-au publicat mai multe ziare, reviste de cultură, nu doar ziare care aveau în vedere viața comunității albaneze, dar au apărut primele traduceri. Prima traducere a lui Mihai Eminescu în limba albaneză a fost tipărită la tipografia Albania, care era la Constanța. S-a publicat literatură, deci au fost temeliile culturii albaneze și presa albaneză datorează foarte mult activității acestei comunități din România, în general, dar în Constanța, în mod special. Aici au fost tipărite cele mai importante cărți ale literaturii albaneze, precum cele ale celui mai mare poet albanez, Lasgush Poradeci, în 1932 primul volum și 1937, al doilea – cele mai frumoase volume apărute în poezia albaneză. (…) Teza lui de doctorat a fost despre Eminescu și cultura populară românească, un om legat de România. Iată de ce avem emoții când vorbim de Constanța și cultura albaneză din acest oraș binecuvântat!”, a spus Luan Topciu.

luan topciu
Luan Topciu

CITEȘTE ȘI:

Referitor la revistă, redactorul șef a precizat că textele sunt folositoare celor care sunt interesați să cunoască mai bine și mai profund Albania.

„Acest dialog între colegi a făcut să realizăm ceva științific și la un nivel pentru cei care doresc să cunoască Albania și albanologia ca domeniu. Nu vorbim de Albania ca o insulă, albanezii nu trăiesc izolați, fac parte dintr-un context mai larg, dintr-un context în acest meridian balcanic, au contacte cu celelalte popoare, cu vecinii lor, sunt un popor european și vechi în același timp. Ne-am gândit să adunăm aceste texte pentru cei care sunt interesați să cunoască mai bine și mai profund Albania. Fenomenul și antropologia poporului albanez, limba albaneză care, de la sfârșitul secolului XIX și până astăzi, trezește un mare interes, pentru că este o limbă care face parte din familia mare a indo-europenilor, împreună cu armeana și greaca, care nu fac parte dintr-un subgroup, cum este limba română, care face parte din familia limbilor neo-latine. (…) Nimeni nu a negat această apropiere sau substrat comun între albaneză și română, dar și apropierea antropologică între cele două popoare. Alaltăieri, la București, când am lansat această revistă, o doamnă poet a spus că nu deosebește un albanez de un român, ca fizionomie. Așa au simțit filologii și marii cărturari români care au ajuns în Albania și au zis că parcă este aceeași limbă, dar cu alte sunete, parcă prozodia, ritmul, modul cum se vorbește… (…) Este un proiect ambițios (revista – n.r.), într-un an o să scoatem 1.000 de pagini și în doi ani, cu voia lui Dumnezeu, la 2.000 de pagini”, a concluzionat Luan Topciu.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

One thought on “Asociația Liga Albanezilor din România, lansare editorială la MINAC: „De ce avem emoții când vorbim de Constanța? Aici s-au pus temeliile culturii albaneze și presa albaneză datorează mult activității comunității din România”

  • marți, 7 septembrie 2021 la 10:23
    Permalink

    Ma numesc Mihail Sotir, am 74 de ani, sunt nascut in Constanta, in 1947, si sunt nepotul lui Mihail Sotir Xoxe. Tatal meu, Tily, a fost primul din patru copii ai lui Xoxe, care a lucrat cu tatal sau in tipografia ” Albania „.

    Răspunde

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *