Un acord care va permite Macedoniei de Nord să înceapă negocierile de aderare la UE, prin ridicarea veto-ului Bulgariei asupra acestora, a fost votat sâmbătă de parlamentul de la Skopje. Bulgaria a blocat negocierile Macedoniei de Nord pentru aderarea la UE, din cauza unor diferende istorice şi privind limba. Bulgaria contestă în special existenţa unei limbi macedonene şi vorbeşte despre un dialect bulgar. Cele două ţări îşi dispută şi personalităţi istorice care au luptat împotriva ocupaţiei otomane. În urma unor negocieri la care a contribuit şi preşedinţia franceză a Consiliului UE (încheiată pe 30 iunie), guvernul de la Skopje a acceptat ca minoritatea de circa 3.500 de bulgari care trăiesc în Macedonia de Nord să fie menţionată în Constituţie, pentru a-i fi garantate drepturi egale, notează AFP.
Prin aderarea Macedoniei de Nord și Albaniei la UE, comunitatea de aromâni din Balcani, practic, intră în Europa. În acest context, președintele PNL Constanța, deputatul Bogdan Huțucă, a transmis faptul că „avem o șansă istorică de a întări legăturile cu romanitatea din Balcani”:
„În mod oficial, încep negocierile de aderare a Albaniei și Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană. Este un moment istoric pentru aceste două state care fac un pas înainte privind procesul de aderare la clubul european. Salut, cu toată deschiderea, acest pas important, mai ales că România a sprijinit, cu toată deschiderea, integrarea Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană! Acesta este un moment prin care vom fi mai aproape de marea familie europeană, alături de frații noștri din comunitatea aromână din zona balcanică. În situația de față, România, prin Ministerul de Externe și prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, se află în situația favorabilă de a răspunde nevoilor de protejare identității culturale a comunității aromâne din aceste două state, drepturi ce țin de sfera religioasă, politică și educațională. La masa negocierilor, România are posibilitatea de a se folosi de instrumentele diplomatice în cazul în care sunt ignorate doleanțele comunității aromâne din aceste două state. Diplomația românească ar trebui să își rezerve dreptul de a trata, în continuare, ca și până acum, cu profesionalism și seriozitate, întărirea drepturilor comunității aromâne. Începând din secolul al XIX-lea, țara noastră a depus eforturi considerabile pentru păstrarea tradițiilor și culturii acestor comunități. După Tratatul de la București din 1913, avem o șansă istorică de a întări legăturile cu romnitatea din Balcani”, a transmis deputatul Huțucă.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google