ARMISTIȚIU în Orientul Mijlociu: Focul a încetat între Israel și palestinieni. Hamas: „Mâinile noastre sunt pe trăgaci!” ONU: Peste 52.000 de oameni au rămas fără adăpost din cauza bombardamentelor. Amnesty International vorbește de CRIME de RĂZBOI

Focul a încetat între Israel și militanții din Fâșia Gaza în noaptea de joi spre vineri noapte, la ora 2.00. Armistițiul vine după 11 zile de confruntări armate sângeroase, cele mai grave din ultimii ani. Bombardamentele au ucis cel puțin 230 de palestinieni, dintre care 65 de copii, și 12 israelieni, între care doi copii. La ora intrării în vigoare a armistițiului, mulți locuitori din Gaza au ieșit pe străzi să sărbătorească. Acordul de încetare a focului a fost posibil după eforturi diplomatice internaționale și datorită medierii Egiptului. Ambele părți combatante, Israelul și Hamas, gruparea care guvernează în Gaza, au revendicat victoria. 

La scurt timp după încetarea focului, un număr mare de palestinieni au ieșit pe străzile din Gaza, cu mașinile și pe jos, pentru a sărbători. Difuzoarele de la moschei anunțau victoria. Însă Basem Naim, de la Consiliul Hamas pentru relații internaționale, a declarat pentru BBC că este sceptic că armistițiul va dura: „Fără dreptate pentru palestinieni, fără oprirea agresiunii israeliene și a atrocităților israeliene împotriva poporului nostru din Ierusalim, încetarea focului va continua să fie fragilă”, a spus el.

Ezzat El-Reshiq, oficial Hamas: „Este adevărat că bătălia se termină astăzi, dar Netanyahu și întreaga lume trebuie să știe că mâinile noastre sunt pe trăgaci și vom continua să întărim capacitățile rezistenței. Și îi transmitem lui Netanyahu și armatei sale, dacă te întorci, ne vom întoarce!”

Joe Biden a declarat că încetarea focului între Israel şi Hamas, intrată în vigoare vineri, reprezintă „o adevărată oportunitate” pentru a avansa în direcţia păcii. Joe Biden, președintele SUA: „Statele Unite susțin pe deplin dreptul Israelului de a se apăra împotriva atacurilor cu rachete ale Hamas și ale altor grupuri teroriste din Gaza, care au luat viața civililor nevinovați din Israel. Transmit sincere condoleanțe tuturor familiilor, israeliene și palestiniene, care i-au pierdut pe cei dragi. Statele Unite s-au angajat să colaboreze cu Organizația Națiunilor Unite și cu alte țări interesate pentru a oferi asistență umanitară rapidă și pentru a susține sprijinul internațional pentru poporul din Gaza și pentru eforturile de reconstrucție din Gaza. Vom face acest lucru în parteneriat cu Autoritatea Palestiniană, nu cu Hamas, astfel încât să nu permitem Hamas să-și refacă arsenalul militar. Cred că palestinienii și israelienii merită în egală măsură să trăiască în siguranță și să se bucure de măsuri egale de libertate, prosperitate și democrație”.  

La rândul său, Antonio Guterres, secretarul general al ONU a declarat că „liderii israelieni și palestinieni au responsabilitatea, dincolo de restabilirea calmului, de a iniția un dialog serios pentru a aborda cauzele profunde ale conflictelor”.

Hamas a început ostilitățile pe 10 mai. A lansat rachete asupra Israelului, după ce sute de palestinieni au fost răniți în confruntările cu poliția israeliană pe Esplanada Moscheilor din Ierusalim. După aceste atacuri, Israelul a lansat o operațiune menită să decimeze capacitățile militare ale militanților. Gaza a suferit distrugeri masive, în vreme ce israelienii au fost în bună parte apărați de un sistem performant anti-rachetă.

Armata israeliană a anunţat joi că a „neutralizat” un sistem ramificat de tuneluri săpate de militanţii grupării islamiste palestiniene Hamas în Fâşia Gaza, relatează DPA. Forţele de apărare ale Israelului (IDF) susţin că avioanele sale au distrus peste 90 kilometri de tuneluri care compun reţeaua subterană cunoscută drept aşa-zisul „metrou din Gaza”, despre care se spune că ar fi „un oraş sub oraş”. Potrivit IDF – compuse din trupele de infanterie, marină şi aviaţie – în noaptea de miercuri spre joi au continuat atacurile aeriene şi tirurile de artilerie, lovind numeroase ţinte, între care domiciliul din Khan Yunis al unuia dintre comandanţii Hamas, o fabrică de arme şi de lansatoare de rachete.

Armata israeliană a declarat că tunelurile au fost construite timp de cinci ani şi au permis grupării Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza, să deplaseze dintr-un loc în altul muniţii, combatanţi şi alimente. Avioane israeliene au lovit reşedinţele a cel puţin şase lideri ai Hamas, potrivit armatei israeliene, citate de AFP, în timp ce sirenele de alarmă sunau în sudul Israelului la primele orale ale dimineţii de joi, Jihadul Islamic, a doua grupare armată ca importanţă în Gaza, revendicând o nouă salvă cu rachete. Potrivit IDF, circa 4.070 de rachete au fost lansate din Fâşia Gaza în direcţia Israelului în ultima săptămână şi jumătate.

Declaraţiile armatei israeliene cu privire la aceste din urmă raiduri intervin în urma dezminţirilor Israelului şi Hamas că ar lucra la o încetare a focului, pe fondul unor noi presiuni asupra celor două părţi din partea SUA pentru a pune capăt violenţelor. După apelul preşedintelui american Joe Biden în favoarea unei „detensionări” imediate a confruntărilor soldate cu 239 de morţi în zece zile, în cea mai mare parte palestinieni, şi eşecul unei rezoluţii a Franţei la ONU, blocată de SUA, a venit rândul Germaniei să intre în scenă, notează AFP.

Şeful diplomaţiei germane Heiko Mass s-a deplasat în regiune şi a avut programate pentru joi discuţii în Israel şi în Cisiordania cu înalţi responsabili israelieni şi cu şeful Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Mahmoud Abbas, dar nu direct cu reprezentanţii grupării Hamas, calificată drept „organizaţie teroristă” de către SUA şi Uniunea Europeană.

Fâşia Gaza este una dintre cele mai dens populate regiuni din lume, dar şi una dintre cele mai sărăcite. Noul conflict aduce faţă în faţă forţe complet inegale, una cu o economie la pământ şi paralizată, şi cealaltă care iese victorioasă din pandemie şi are acces aproape nelimitat la finanţare. În 2018, unul din liderii Hamas, organizaţia politică şi militară care şi-a impus controlul în Fâşia Gaza, s-a lăudat că grupul său nu doar că şi-a refăcut arsenalul de rachete epuizat în timpul războiului de 50 de zile din 2014 cu Israelul, ci şi că are mult mai multe la dispoziţie. Ceea ce s-a tras în 50 de zile „va fi tras în doar cinci minute“ în cazul oricărei ofensive israeliene, a spus el.

În actualul conflict, până şi conducătorii militari israelieni au fost surprinşi de numărul mare de rachete lansate din Fâşia Gaza şi de raza mare de acţiune şi de precizia unora. Specialiştii apreciază că pe lângă rachete de fabricaţie proprie, Hamas foloseşte şi arsenal de provenienţă iraniană şi rusească. Dacă nu cumva materialele militare şi rachetele au fost primite, toate acestea au un cost enorm pentru un guvern palestinian al cărui buget este bazat în principal pe contribuţii de la ţări şi organizaţii străine. În plus, economia din Gaza, împovărată de un aparat administrativ supradimensionat şi dependentă de întreprinzătorii mici, suferă enorm pe pe­rioada pandemiei. Veniturilor celor care muncesc cu ziua s-au prăbuşit cu aproape 90% de când coronavirusul a pătruns în regiune, iar zeci de mii de persoane şi-au pierdut locurile de muncă. Şomerii şi tinerii nu au unde să meargă în altă parte pentru a-şi căuta de lucru deoarece populaţia de circa 2 milioane de locuitori este sub o blocadă israeliană din 2007. Iar de sub blocadă este foarte greu de ieşit. Gaza, înghesuită între Israel şi Egipt, are o lungime de doar 40 km şi o lăţime de numai 10 km şi este mărginită pe una din laturi de mare. Teritoriul a făcut parte din Mandatul Palestinian britanic înainte de războiul din 1948 care a dus la crearea Israelului, când a ajuns sub controlul Egiptului, explică AP. Un mare număr de palestinieni care au fugit sau au fost izgoniţi din ceea ce este astăzi Israelul au ajuns în Gaza. Refugiaţii de atunci şi descendenţii lor reprezintă mai mult de jumătate din populaţia din Gaza. Israel a capturat Gaza, Cisiordania şi Ierusalimul de Est în războiul din 1967. Palestinienii vor ca aceste trei teritorii să formeze viitorul lor stat şi între timp au pornit mai multe revolte – intifada – contra ocupaţiei israeliene. Prima a avut loc în 1987, anul înfiinţării Hamas, şi a început în Gaza.

În anii 1990, în cadrul eforturilor de pace internaţionale, a fost înfiinţată Autoritatea Palestiniană pentru a administra o parte din teritorii. Gaza şi părţi din Cisiordania au câştigat o autonomie limitată. Israel şi-a retras trupele şi coloniştii din Gaza în 2005, după o a doua revoltă, mai violentă. În anul următor, Hamas a câştigat detaşat alegerile palesti­niene, ceea ce a dus la izbucnirea unei lupte pentru putere cu partidul Fatah al preşe­dintelui palestinian Mahmoud Abbas. În urma războiului intern, Hamas a rămas cu controlul Fâşiei Gaza, unde a suprimat orice rezistenţă contra conducerii ei. Israel şi Egipt au impus asupra Fâşiei o blocadă aproape totală după ce Hamas a venit la putere, în parte pentru a împiedica organizaţia să importe arme. Unii analişti văd în blocadă o formă de pedeapsă colectivă. Restricţiile, criza politică şi guvernarea proastă au devastat economia. Rata şomajului a ajuns ca în mod normal să atingă 50%, cu cote mult mai mari în pandemie, penele de curent sunt frecvente, iar apa de la robinet este puternic poluată. Palestinienii se confruntă cu restricţii de circulaţie severe, cei mai mulţi neputând să plece pentru a lucra, studia sau vizita familia. Hamas şi Israel s-au înfruntat în trei războaie şi mai multe bătălii mai mici. Cel mai distrugător a fost cel din 2014, care a durat 50 de zile şi în care au murit 2.200 de palestinieni şi 73 de persoane pe teritoriul Israelului.

Cele mai multe dintre rachetele lansate acum din Gaza asupra Israelului (90%, după unele estimări) sunt interceptate de sistemul de apărare israelian – Domul de Fier. Unele cad chiar în Gaza. Însă Israelul mai are un sistem de apărare: forţa economică, scrie Reuters. De aproape două decenii ţara are surplus de cont curent, creat mai ales de exporturi din domenii cu creştere rapidă precum tehnologia informaţiilor, componente high-tech şi produse farmaceutice. Rezistenţa acestor sectoare a făcut ca economia să se contracte cu doar 2,6% anul trecut, la jumătate faţă de media din OCDE. Succesul campaniei de vaccinare, în care 60% din populaţie a fost imunizată, ar trebui să ajute PIB-ul să urce cu 5% anul acesta, arată estimările S&P. De asemenea, economia are imunitate şi la efectele secundare ale planurilor de reconstrucţie. Capital Economics a calculat că datoria ar putea creşte de la 60% din PIB în 2019 la 75% din PIB anul acesta. Însă aproape 85% din datoria guvernamentală este denominată în monedă locală şi deţinută de bănci şi investitori instituţionali din Israel. Costurile de împrumut de pe pieţele de obligaţiuni sunt asemănătoare cu cele ale economiilor mari. Iar banca naţională are un program de achiziţii de active şi credibilitate. Principala ei problemă de anul acesta a fost să prevină aprecierea excesivă a shekelului. Dacă actualul conflict durează mai puţin de o lună, revenirea economică va continua neabătută.

ONU: Peste 52 000 de palestinieni au rămas fără adăpost din cauza bombardamentelor

Peste 52 000 de palestinieni au rămas fără adăpost și au fost strămutați după bombardamentele israeliene care au distrus aproape 450 de clădiri în Fâșia Gaza, anunță ONU, într-un comunicat citat de Reuters. Organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a anunțat că bombardamentele asupra clădirilor civile ar putea să fie calificate drept crime de război. Israelul susține oficial că atacă doar ținte militare și că face totul pentru a evita victime în rândul civililor. În jur de 47 000 de palestinieni s-au adăpostit în 58 de școli din rețeaua ONU în Gaza, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al biroului pentru operațiuni umanitare al ONU. 

Laerke a spus că 132 de clădiri au fost distruse și 316 au fost grav avariate, inclusiv șase spitale și nouă clinici. A fost distrusă totodată o fabrică pentru desalinizarea apei, lăsând fără acces la apă potabilă aproximativ 250 000 de oameni.  ONU apreciază faptul că Israelul a deschis un punct de frontieră pentru ajutoarele umanitare dar cere ca și alte astfel de puncte să fie deschise. Organizația Națiunilor Unite și partenerii săi vor ajuta familiile palestinienilor afectați de bombardamente când acest lucru va putea fi făcut în condiții de securitate, a spus purtătorul de cuvânt. 

OMS a anunțat, la rândul său, printr-un purtător de cuvânt, că există o criză de medicamente, risc de boli răspândite prin rețeaua de apă și de un focar Covid din cauză că zeci de mii se oameni sunt înghesuiți în școlile transformate în adăposturi. 

Amnesty International a cerut o investigație în privința bombardării clădirilor rezidențiale din Gaza. 

Forțele israeliene au manifestat un dezinteres șocant față de viețile civililor palestinieni, bombardând clădiri de locuințe și în unele cazuri ucigând familii întregi, inclusiv copii, și cauzând distrugeri nejustificate asupra proprietăților civile, în atacuri ce se pot constitui în crime de război sau crime împotriva umanității”, se arată în comunicatul Amnesty. 

Organizația pentru drepturile omului susține că are dovezi în privința a patru atacuri mortale lansate de Israel asupra unor locuințe civile fără avertisment și a cerut deschiderea unei investigații de către Curtea Penală Internațională.  Acuzațiile se referă la uciderea în 11 mai a două familii aflate în casele lor, 30 de victime dintre care 11 copii. O mamă și trei copii au fost uciși în 14 mai, în locuința lor, iar în 15 mai a fost ucisă o familie cu 9 membri. Israelul nu a comentat aceste acuzații. 

Israelul a asasinat un important comandant al Jihadului Islamic

Israelul l-a ucis luni pe Hossam Abu Harbid, un comandant militar al grupării islamiste palestiniene armate Jihadul Islamic, într-un atac aerian în Fâşia Gaza, anunţă armata israeliană şi o sursă din cadul mişcării, relatează Reuters. Asasinarea lui Hossam Abu Harbid, comandantul Diviziei din Nord al Jihadului Islamic, ar putea declanşa o ripostă violentă a organizaţiei, în a doua săptămână de ostilităţi între statul evreu şi activişti palestinieni în Fâşia Gaza. Armata israeliană anunţă moartea lui Hossam Abu Harbid şi-l acuză de faptul că „se află la originea mai multor atacuri teroriste cu rachetă antitanc vizând civili israelieni”.

În aceste atacuri a fost rănit, în prima zi a conflictului, un civil israelian, potrivit Tsahal (armata israeliană). Hossam Abu Harbid era un comandant al Jihadului Islamic de 15 ani, potrivit aceleiaşi surse.

Armata israeliană a transmis că, la o săptămână de la începerea bombardamentelor, militanţii palestinieni au lansat aproximativ 3.150 de rachete din Fâşia Gaza spre Israel. Ostilităţile din Gaza s-au declanşat la 10 mai odată cu ploaia de rachete lansată de mişcarea palestiniană Hamas asupra Israelului în semn de „solidaritate” cu sute de manifestanţi palestinieni răniţi în urma unor confruntări cu poliţia israeliană în Ierusalimul de Est ocupat. La originea manifestaţiilor, ameninţarea cu expulzarea forţată a familiilor palestiniene în beneficiul coloniştilor israelieni, scrie AFP.

Cel puţin 33 de palestinieni, între care opt copii, au fost ucişi duminica trecută în atacuri israeliene în Fâşia Gaza, a transmis Ministerul local al Sănătăţii, precizând că este vorba despre cel mai grav bilanţ zilnic. Cei opt copii au murit în bombardamentele asupra unui cartier din oraşul Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii.

La o săptămână de lupte: Israelul a bombardat casa șefului Hamas din enclavă, Hamas a lansat o ploaie de rachete peste Tel Aviv și Beer Șeva

Israelul a bombardat locuința șefului Hamas din Gaza duminica trecută, în timp ce grupul islamist a tras baraje de rachete spre Tel Aviv, ostilitățile întrând în cea de-a șaptea zi fără semne de diminuare, scrie Reuters. Cel puțin patru palestinieni au fost uciși în atacurile aeriene israeliene, au spus oficialii din domeniul sănătății, și mulți au fost răniți în timpul nopții. Israelienii au intrat în adăposturi, în timp ce sirenele de avertizare s-au făcut auzite în Tel Aviv și în orașul Beersheba din sud. Aproximativ 10 persoane au fost rănite în timp ce alergau spre adăposturi, au spus medicii.

Într-o explozie de atacuri aeriene duminică devreme, Israelul a vizat casa lui Yehya Al-Sinwar, care din 2017 a condus aripile politice și militare ale Hamas din Gaza, a declarat postul de televiziune al grupului. Un alt atac aerian a ucis un neurolog din Gaza și i-a rănit soția și fiica.

Ministrul de externe qatarez, şeicul Mohammed bin Abdelrahmane Al-Thani, l-a primit zilele trecute pe liderul mişcării palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, şi a cerut comunităţii internaţionale să acţioneze împotriva „atacurilor brutale” ale Israelului asupra Fâşiei Gaza, transmite AFP.

Comunitatea internaţională trebuie să acţioneze de urgenţă pentru a pune capăt atacurilor brutale şi repetate ale Israelului asupra civililor din Gaza şi Moscheii Al-Aqsa (din Ierusalimul de Est)“, a declarat ministrul de externe al Qatarului, potrivit unui comunicat publicat de agenţiei oficiale de ştiri QNA, care a informat despre întrevederea cu Haniyeh. Oficialul qatarez a reafirmat „poziţia Qatarului alături de fraţii palestinieni”. Alături de Hamas, dar menţinând în acelaşi timp relaţii informale cu Israelul, Doha a jucat în mod regulat rolul de mediator şi donator în Fâşia Gaza. La rândul său, şeful biroului politic Hamas, considerat de Israel o grupare „teroristă”, a lăudat sprijinul Qatarului:

Unitatea poziţiei arabe în acest moment important al luptei poporului palestinian este esenţială“, a declarat Ismail Haniyeh, care trăieşte în exil.

Aurescu (MAE): „Peste 320 de cetăţeni români se află în zona de conflict din Fâşia Gaza”

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a transmis faptul că peste 320 de cetăţeni români se află în zona de conflict din Fâşia Gaza şi anunţă că misiunile diplomatice din regiune au primit deja instrucţiuni să se pregătească pentru a le acorda sprijin dacă va fi nevoie:

Am decis convocarea uni task force la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, care să monitorizeze foarte atent situaţia şi care să elaboreze eventuale linii de acţiune pentru a sprijini cetăţenii români dacă situaţia se agravează şi mai mult. Ţinem legătura cu toate misiunile diplomatice din regiune, ele au primit deja instrucţiuni să se pregătească pentru a acorda sprijin cetăţenilor români, dacă este nevoie. (…) Am contactat reprezentanţii comunităţilor de români, mai ales mă refer la cei din Fâşia Gaza, pentru că acolo există în jur de 320-350 de cetăţeni români, inclusiv cu dublă cetăţenie, care ar putea eventual să aibă nevoie de un sprijin consular consolidat şi am început deja să-i înregistrăm pe cei care, eventual, doresc un astfel de sprijin consular”, a afirmat ministrul de Externe.

Secretarul General al ONU, „profund tulburat” de conflictul dintre Israel și militanții palestinieni

Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, s-a declarat puternic tulburat de numărul de victime ale conflictului din Gaza și de atacul israelian asupra unei clădiri care găzduia mai multe organizații de presă internaționale, a spus un purtător de cuvânt al acestuia, conform unui comunicat emis zilele trecute.

Secretarul general este consternat de numărul crescând de decese ale civililor, inclusiv de moartea a 10 oameni din aceeași familie, printre care și copii, după un atac cu rachete în tabăra al-Shati din Gaza. Este, de asemenea, tulburat de distrugerea clădirii din Gaza care găzduia birouri ale unor organizații internaționale de presă dar și locuințe”, a spus purtătoarea de cuvânt a lui Guterres, Stephane Dujarric.

Biden i-a sunat pe Netanyahu și Mahmoud Abbas

Preşedintele SUA, Joseph Biden, i-a sunat pe Benjamin Netanyahu, premierul în exerciţiu al Israelului, şi pe Mahmoud Abbas, preşedintele Autorităţii Palestiniene, în condițiile în care continuă ostilitățile militare dintre armata israeliană şi organizaţii islamiste din Fâşia Gaza. Președintele Biden i-a spus premierului Netanyahu că SUA consideră în continuare că Israelul are dreptul de a se apăra, dar și-a exprimat îngrijorarea pentru victimele în rândul civililor, înregistrate de ambele părți. Totodată, șeful Casei Albe i-a cerut șefului guvernului israelian ca jurnaliștii să fie protejați. Apelul vine după ce Israelul a bombardat sâmbătă turnul al-Jalaa din Gaza City, unde aveau birouri agenția americană de presă Associated Press și televiziunea al-Jazeera, relatează BBC.

Pentru prima dată de când este președinte, Joe Biden a vorbit și cu președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, căruia i-a spus că vrea „să consolideze parteneriatul americano-palestinian”, dar i-a mai spus și că tirurile cu rachete pe care Hamas le lansează asupra teritoriului israelian trebuie să înceteze.

Președintele Abbas, care conduce în Cisiordania, are puțină influență în Fâșia Gaza, care este controlată de militanții Hamas. Statele Unite nu discută însă direct cu Hamas, pe care o consideră organizație teroristă. Biden le-a mai spus celor doi lideri să rămână în continuare angajați în efortul de a găsi pentru conflictul care durează de decenii o soluție ce poate permite conviețuirea a „două state”.

Miniştrii Uniunii Europene de Externe au organizat marţi (18 mai) o videoconferinţă de urgenţă cu privire la intensificarea luptelor dintre Israel şi palestinieni, a anunţat ministrul de externe al UE, Josep Borrell.

Având în vedere escaladarea continuă a conflictului dintre Israel şi Palestina şi numărul mare de victime civile, convoc marţi o conferinţă video extraordinară a miniştrilor de Externe ai UE. Vom coordona şi vom discuta modul în care UE poate contribui cel mai bine la încetarea violenţei”, a scris Josep Borrell pe Twitter.

Papa Francisc a avertizat asupra „spiralei morţii” în confruntările din Orientul Mijlociu: Este teribil şi inacceptabil

Papa Francisc a avertizat asupra „spiralei morţii şi a distrugerii” în confruntările din Orientul Mijlociu, considerând „teribil şi inacceptabil” pierderile de vieţi nevinovate în acest conflict, conform AFP. O soluţie trebuie găsită „cu ajutorul comunităţii internaţionale” pentru a opri acest „crescendo al urii şi violenţei care constituie o rană gravă a fraternităţii, dificil de vindecat dacă nu se începe un dialog”, a declarat Papa după rugăciunea sa duminicală Angelus.

Multe persoane au fost rănite şi mulţi nevinovaţi au murit. Printre ei, sunt copii şi este teribil şi inacceptabil. Îmi pun întrebarea: unde vor duce ura şi răzbunarea? Credem cu adevărat că vom construi pacea distrugându-l pe celălalt?”, a întrebat Papa, care a lansat în Piaţa Sfântul Petru „un apel la calm, la cei care au responsabilitatea de a înceta zgomotul armelor şi a lua drumul păcii, şi cu ajutorul comunităţii internaţionale”, a declarat Suveranul Pontif.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *