Armenii își dau foc la case înainte de a părăsi teritoriile cucerite de azeri. Putin: „Numărul refugiaților depăşeşte zeci de mii”

Oamenii din regiunile aflate în apropierea Nagorno-Karabah, asupra cărora Azerbaidjanul urmează să recâştige controlul duminică, 15 noiembrie, și-au incendiat locuințele înainte de plecarea spre Armenia. Zeci de case cad pradă flăcărilor în împrejurimi.

Aceasta este ultima zi, mâine soldaţii azeri vor fi acolo„, a spus un soldat din satul Charektar, din regiunea Kalbajar, care urmează să fie predată Azerbaidjanului. Numai în acest sat, marcând limita cu districtul vecin Martakert, care trebuie să rămână sub control armean, cel puţin şase case au fost incendiate sâmbătă dimineaţă.

Într-un material video publicat de BBC, oamenii spun că nu-și vor lăsa casele pe mâinile străinilor și că știe deja că toți cei din regiune își vor arde locuințele înainte să plece.

Aceasta este casa mea, nu o pot lăsa pe mâna turcilor. Toată lumea îşi va arde casa astăzi (…) Ni s-a dat termen până la miezul nopţii să plecăm. Am mutat şi mormântul părinţilor, azerbaidjanii vor avea o plăcere să profaneze mormintele noastre, este insuportabil”, a spus proprietarul uneia dintre casele incendiate.

Zeci de mii de persoane s-au refugiat în urma conflictului din Nagorno-Karabah, unde Rusia a mediat un acord între Armenia şi Azerbaidjan care a pus capăt luptelor soldate cu mii de morţi în şase săptămâni, a declarat vineri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE.

În regiunea Nagorno-Karabah au apărut serioase probleme umanitare. Numărul persoanelor refugiate, conform unor date distincte, depăşeşte zeci de mii”, a spus Putin la o reuniune despre situaţia din această provincie azeră cu populaţie majoritar armeană.

Potrivit liderului de la Kremlin, bilanţul victimelor luptelor începute la sfârşitul lui septembrie este de peste 4.000 de morţi, inclusiv civili, şi peste 8.000 de răniţi. El a mai anunţat crearea unui Centru Umanitar pentru Nagorno-Karabah, care se va ocupa în principal de reîntoarcerea refugiaţilor şi va ajuta Armenia şi Azerbaidjanul să interacţioneze cu organizaţiile internaţionale.

Începând de marţi, când a fost semnat acordul între Armenia şi Azerbaidjan, cu medierea lui Putin, Rusia a trimis în Nagorno-Karabah o parte din cei 1.960 de soldaţi care vor forma contingentul de menţinere a păcii prevăzut în acest document, negociat fără participarea Statelor Unite şi a Franţei, ceilalţi doi copreşedinţi – alături de Rusia – ai Grupului de la Minsk pentru soluţionarea acestui vechi conflict. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că a informat Statele Unite şi Franţa despre acordul de încetare a focului. Acordul stabileşte că Armenia îşi va retrage trupele din teritoriile azere pe care după războiul din anii ’90 le-a luat sub control pentru a asigura continuitatea teritorială cu provincia Nagorno-Karabah. Armenia va păstra însă controlul asupra unei mari părţi a acestei provincii, iar trupele ruse vor garanta securitatea unei fâşii cu o lăţime de cinci kilometri care va menţine legătura între Armenia şi Nagorno-Karabah. În acest timp, numeroşi armeni din teritoriile care vor fi predate Azerbaidjanului părăsesc aceste zone, ceea ce nu este prevăzut în acord, dar ei spun că se tem să rămână acolo.

Numeroase cadavre ale combatanţilor armeni erau încă vizibile vineri de-a lungul unei şosele dintr-o zonă muntoasă. Potrivit liderului provinciei Nagorno-Karabah, Arayik Harutyunyan, a început procesul schimbului corpurilor neînsufleţite între cele două părţi combatante, care va fi coordonat de forţa rusă de menţinere a păcii, de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii şi de serviciul de urgenţă din Nagorno-Karabah.

Semnarea acordului a declanşat la Erevan manifestaţii violente la care opoziţia a cerut demisia premierului Nikol Paşinian, considerat principalul responsabil pentru acest eşec militar. În urma ostilităţilor începute la sfârşitul lunii septembrie, armata azeră a cucerit treptat mai multe localităţi şi teritorii, obligând forţele etnicilor armeni să se retragă, şi trupele azere au ajuns până aproape de Stepanakert, capitala provinciei Nagorno-Karabah.

Premierul Paşinian a admis joi, într-un mesaj către naţiune, că acest acord este dezavantajos pentru Armenia, dar a subliniat că decizia de a-l semna era inevitabilă, altfel exista riscul pierderii complete a enclavei Nagorno-Karabah.

De ce a fost semnat acest acord, dezavantajos pentru Armenia? Aceasta s-a întâmplat după ce Statul Major al forţelor armate a raportat că era necesară încetarea urgentă a războiului şi preşedintele Artzah (Nagorno-Karabah în limba armeană) a spus că în câteva ore am putea pierde Stepanakertul. (…) După căderea Stepanakertului ar fi urmat şi pierderea oraşelor Askeran şi Matakert, ”ariergarda” Armeniei. ‘După pierderea acestor oraşe, toate liniile de apărare ar fi căzut sub încercuirea inamicului, ceea ce ar fi însemnat că peste 20.000 de soldaţi ar fi fost încercuiţi, în pericol să fie ucişi sau făcuţi prizonieri de război. Prin semnarea acestui document ruşinos (…) am înţeles că probabilitatea morţii mele – atât politică, cât şi fizică – este foarte ridicată, dar vieţile a 25.000 de soldaţi erau mai importante”, a explicat Paşinian, adăugând că documentul semnat este doar un armistiţiu, iar Nagorno-Karabah rămâne o problemă nesoluţionată.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *