Arafat: „Evoluția pandemiei arată că NU suntem pe un platou și putem să ne așteptăm și la CREȘTERI mai rapide”

Felul în care a evoluat pandemia de COVID-19 la nivel național în ultima săptămână arată că încă nu suntem pe un platou și ne putem aștepta și la creșteri mari rapide ale numărului de cazuri noi, a declarat șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, joi, la Palatul Victoria. Bilanțul de joi a consfințit un nou record negativ de cazuri noi în România, 19.105 depistate în 24 de ore. Raed Arafat, despre evoluția epidemiei: „Există riscul să apară creșteri mai mari decât ce-am văzut în ultimele două zile!”

„Este o creștere. (…) Asta arată că avem infectări din ce în ce mai multe. Înseamnă că nu ne-am stabilizat, nu suntem pe un platou încă și putem să ne așteptăm la surprize și la creșteri mai rapide. Asta înseamnă ce vedem la acest moment și asta înseamnă că la un moment, dacă ajungem la un număr foarte mare de infectări, putem să ajungem și la un impact pe sistemul sanitar mai serios”, a spus șeful DSU.

Întrebat dacă s-ar putea depăși chiar și cel mai pesimist scenariu lansat de Ministerul Sănătății, cel în care România ar atinge borna de 40.000 de infectări depistate pe zi, Raed Arafat a explicat: „Întotdeauna n-am vrut să dau cifre sau să ajung să spun `ajungem la cifra aceasta sau nu`. Clar suntem în creștere și clar este risc să apară creșteri mai mari decât ce-am văzut în ultimele două zile. Ați văzut, deci am avut și dublare de la o zi la alta. Acum să vedem cum evoluează săptămâna viitoare, dar pregătirea noastră, împreună cu colegii din Ministerul Sănătății, tot sectorul, pregătirea lui este în sensul în care cifrele să crească încă semnificativ mai departe. O să vedem cum va fi evoluția”.

Oficialul a îndemnat persoanele care au simptome să se asigure că sunt negative la SARS-CoV-2 înainte să meargă la serviciu sau înainte să circule cu mijloacele de transport în comun.

„Am dat un exemplu, persoanele care sunt simptomatice să rămână acasă până se testează, până sunt sigure că nu sunt pozitive, înainte să meargă la locul de muncă, înainte să circule cu mijloacele de transport în comun, pentru că pot răspândi foarte mult virusul până descoperă la un moment că sunt infectate. Dacă ești simptomatic, testează-te. Dacă ai un test antigen rapid negativ și totuși ești simptomatic, tușești, ai febră, ai probleme respiratorii, fă un test PCR ca să fii sigur că nu ești pozitiv înainte să te duci la locul de muncă și să ne trezim că un întreg birou sau o întreagă secție este bolnavă acasă”, a mai spus Raed Arafat.

Putem discuta despre ridicarea restricțiilor în România, dar nu în acest moment, declară șeful DSU, Raed Arafat. „Riscul ar fi mult prea mare și nu cred că cineva își asumă un astfel de impact”, îl completează Valeriu Gheorghiță. Întrebat, joi, dacă se poate vorbi despre ridicarea restricțiilor în România, Arafat a răspuns: „Putem vorbi, dar nu în acest moment”.

Acum rămânem foarte precauți. Încă nu credem că am ajuns la vârf ca să vedem impactul. Țările care au trecut la relaxare au avut deja vârful care a însemnat sute de mii de cazuri, acum au început să scadă”, spune Arafat.

Astfel, nu se pune problema ridicării restricțiilor, care oricum în România sunt mult mai permisive decât în alte țări, adaugă șeful DSU. Medicul Valeriu Gheorghiță a intervenit la întrebarea legată de o eventuală ridicare a restricțiilor după creșterea ratei de vaccinare.

Probabil că vă referiți la Marea Britanie. Marea Britanie are la populația vaccinată peste 90%, are doza booster făcută la peste 60% din populație, așa încât COVID a devenit în Marea Britanie o infecție virală ușoară, fără impact la nivelul sănătății individuale și colective. Fiecare țară adoptă măsurile care se potrivesc situației. Nu cred că este situația României. Riscul ar fi mult prea mare și nu cred că cineva își asumă un astfel de impact”, a spus Gheorghiță.

Întrebat despre introducerea altor restricții, Raed Arafat a declarat că în acest moment nu se discută despre schimbarea măsurilor nici în sensul înăspririi, nici în sensul relaxării. Vaccinarea anti-COVID rămâne soluţia pentru a evita îmbolnăvirea gravă, intrarea în spital şi mai ales decesul, a reiterat, joi, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

Vaccinarea rămâne soluţia pentru a evita îmbolnăvirea gravă, intrarea în secţia de ATI, intrarea în spital şi mai ales decesul. Am văzut că, din păcate, dintre persoanele tinere care au decedat în ultimele 24 de ore niciuna nu era vaccinată, iar procentul celor care decedează, dintre cei care sunt la ATI, sunt în mare majoritate persoane nevaccinate, situaţie ce putea să fie prevenită, dacă erau vaccinaţi”, a afirmat Raed Arafat, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

16,7 la sută din copiii cu vârste între 12 și 15 ani și 40% din elevii și studenții cu vârste între 16 și 19 ani s-au vaccinat. Grupa de vârstă cu cea mai mare rată de vaccinare este 50 – 59 de ani, rata fiind de 56%. Cel mai puțin se vaccinează persoanele peste 80 de ani, spune Valeriu Gheorghiță. Valeriu Gheorghiță, președintele CNCAV, a spus că în ceea ce privește protecția față de varianta Omicron, administrarea dozei de booster face diferența la spitalizare, mai ales la populația vulnerabilă care pierde protecția mai repede după o primă schemă de vaccinare și de aceea are nevoie de booster, pentru restabilirea protecției.

Rata de vaccinare cu cel puțin o doză este de 47,5 %, iar numărul celor la care ne raportăm ca fiind de eligibili înseamnă 16.900.000 de persoane rezidente în România, iar procentul de vaccinare din populația totală a României, de circa 19,3 milioane de locuitori, este de 41,64 %. Dacă ne uităm la rata de vaccinare pe grupe de vârstă, cea mai crescută rată de vaccinare este la grupele de vârstă de la 40 până la 70 de ani, inclusiv unde se situează în jurul unei valori de circa 53 %. Cu diferențe de între aceste grupe de vârstă, cea mai mare fiind la grupa de vârstă 50 – 59 de ani, unde este de 56 % în momentul de față. Rămâne încă o rată de vaccinare redusă, insuficient la populația de peste 80 de ani, unde puțin peste un sfert dintre aceștia au primit cel puțin o doză de vaccin, iar din acest punct de vedere readuc aminte importanța vaccinării cu prima schemă la persoanele vulnerabile, persoanele vârstnice care, prin vârsta în sine au un risc crescut de a face o formă gravă de boală și de deces, pentru că dacă ne uităm la analiza factorilor de risc asociat deceselor, vârsta de 71 de ani a reprezentat un factor important individual de risc pentru deces”, a spus Gheorghiță.

În ceea ce privește persoanele tinere, cu vârsta cuprinsă între 12 și 19 ani, practic, elevi și studenți în anul întâi, sunt în prezent 464.000 vaccinați cu cel puțin o doză, ceea ce reprezintă 16,7 % la grupa de vârstă 12 – 15 ani și circa 40 % la grupa de vârstă 16 – 19 ani, potrivit lui Gheorghiță.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *