(Aproape) totul despre NOUA Lege a pescuitului, redactată de Bola (PNL). „Pentru repopulări, vor fi zone de INTERZICERE totală. Amenzile, de CINCI ORI mai mari!”

Deputatul constănțean liberal, Bogdan Bola, lucrează de mai mult timp la o nouă lege a pescuitului, o radicalizare în acest domeniu din cauza braconajului excesiv care a dus la grave depopulări și în ideea instituirii unei reglementări clare în acest domeniu. Lui Bola i s-a pus pata și pe Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, despre care consideră că doarme în front.

În actul normativ depus la Parlament, deputatul constănțean arată, printre altele, faptul că ANPA va trebui să implementeze „un sistem software și hardware de monitorizare și analiză a ambarcațiunilor și navelor de pescuit prin GSM, GPS sau alte sisteme compatibile”:

„ANPA este o instituție care joacă un rol esențial în pescăria din România, fiind administratorul resurselor acvatice vii la nivel național, cu excepție ariilor protejate de pe teritoriul Rezervației Biosferei Naturale „Delta Dunării”. Însă cu toate acestea, rolul său a fost mai degrabă unul decorativ până acum, iar numele instituției nu a fost deloc străin de scandaluri, controverse și de multe acuzații din partea celor care interacționează cu ea. Chiar și raportul Curții de Conturi de anul trecut desenează o imagine deloc măgulitoare la adresa ANPA, care, alături de Administrația Rezervația Biosfera Delta Dunării, nu a realizat un management eficace care să asigure performanţa activităţii de administrare a resurselor acvatice. Tocmai de aceea, am propus în Legea Pescuitului mai multe măsuri prin care să creștem transparența activității acestei instituții și a activității pescărești în general, una dintre cele mai importante fiind obligația de e efectua anual un raport de activitate, care să fie prezentat publicului, care să conțină: numărul de pescari pentru fiecare zonă, structura calitativă și cantitativă a capturilor extrase din habitatele acvatice naturale, capturile accidentale, cotele alocate pe zone, structura bugetului de venituri-cheltuieli, investițiile efectuate, proiecte cu finanțare externă și stadiul acestora(activități realizate, investiții, achiziții), sancțiuni aplicate, defalcat pentru fiecare faptă în parte (centralizarea tuturor sancțiunilor specifice acordate de organele cu drept de control pentru pescărie), sancțiuni administrative, analiza calitativă și cantitativă a viețuitoarelor acvatice care au făcut obiectul contravențiilor și sancțiunilor, alte activități. De asemenea, pentru a crește eficiența și capacitatea de management, am dispus în Lege, pentru prima oară în România, că Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură va trebui să dezvolte și să implementeze metode moderne pentru monitorizarea pescuitului și a capturilor din habitatele acvatice naturale, cum ar fi: Sistem software și hardware de monitorizare și analiză a ambarcațiunilor și navelor de pescuit prin GSM, GPS sau alte sisteme compatibile, în apele interioare și maritim; Platformă informatică și implicit aplicație software pentru terminale mobile, pentru raportarea capturilor comerciale și a capturilor accidentale de către pescari Platformă informatică și implicit aplicație software pentru terminale mobile, pentru raportarea capturilor provenite din pescuitul recreativ; Aplicație interactivă care să ofere pescarilor informații cu privire la specii, legislație, zone de pescuit în format GIS, achiziția de licențe sau permise de pescuit. Transparentizarea și digitalizarea unei astfel de instituții este cu atât mai necesară cu cât o decizie a Comisiei Europene solicită tuturor statelor membre să nominalizeze o autoritate unică care să coordoneze colectarea și certificarea informațiilor privind activitățile de pescuit ( Annex C(2020) 1633 final din 18.03.2020). Din acest motiv, pe lângă prevederile de mai sus, am inclus în Lege și atragerea răspunderii funcționarilor ANPA care nu își vor duce la îndeplinire atribuțiile prevăzute în termenele stabilite. Nu în ultimul rând, am prevăzut ca ANPA și ARBDD să elaboreze, în termen de 90 de zile de la adoptarea prezentei legi, o metodologie pentru inventarierea și monitorizarea uneltelor de pescuit folosite pentru pescuitul comercial, implicit prin metode informatice, în vederea reducerii poluării, a pescuitului fantomă și a recuperării acestor unelte. Deoarece nici acest lucru nu s-a făcut niciodată în România… Voi repeta ce am mai spus: această Lege o supunem dezbaterii publice tocmai pentru că suntem conștienți că poate fi îmbunătățită, tocmai pentru că vrem să fie dreaptă cu toți, nu doar pentru unii.. Deja am avut întâlniri în acest sens și am extras idei bune, pe care le vom pune în aplicare. De aceea, orice opinie este binevenită, atâta timp cât este însoțită de o argumentare corectă și legală. Mai avem aproape două luni până când se va discuta în Parlamentul României, deci timp mai este să schimbăm ceva în bine și să corectăm orice eroare… (…) Am propus în premieră ca 35% din veniturile provenite din contractele de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, licențe, autorizații și permise de pescuit să fie alocate pentru Programul Multianual pentru Repopulări și Populări de Susținere. Prin asta ne dorim să asigurăm sustenabilitatea pe termen lung a pescăriei din România și protecția corespunzătoare a viețuitoarelor acvatice vii și a interesului public. Astfel, în Anexa 9, art. 2 din Lege, am prevăzut ca în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ANPA va elabora un Master-Plan la nivel național, cu privire la Programul Multianual al Repopulărilor și a Populărilor de Susținere. Acest program va include managementul multianual a repopulărilor și a populărilor de susținere, cât și strategiile multianuale, de reintroducere, refacere și menținere a  populațiilor sălbatice de pești, pentru apele de munte, apele colinare și de șes, respectiv Delta Dunării, în vederea asigurării unei biodiversități acvatice în conformitate cu cerințele naționale și internaționale. O altă prevedere inexistentă la acest moment și care am introdus-o în premieră… Cei care nu vor înțelege importanța acestor zone și vor alege să încalce legea, vor plăti destul de scump (până acum, era prevăzute doar câteva luni de închisoare SAU amendă): la art. 132 am prevăzut că se constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 5 ani şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între 2 şi 4 ani: pescuitul comercial în habitatele acvatice naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie și pescuitul comercial în habitatele acvatice naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în zonele de refacere biologică”, subliniază deputatul Bola.

Întrucât până acum sancțiunile au fost o glumă, noua lege a pescuitului prevede amenzi mult mai dure:

Propunerile noastre au fost deja bine primite de către organizațiile non – guvernamentale de specialitate..și nu ne vom opri aici. Poate de aceea, cele mai dure pedepse din Legea Pescuitului fac referire și la acest aspect, sancțiunile de până acum fiind o glumă (de la 6 luni până la 3 ani SAU amendă). De aceea, la art. 134 am prevăzut că următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 5 ani la 8 ani şi interzicerea dreptului de a pescui o perioadă de 5 ani:

a) pescuitul sau omorârea resursei acvatice prin curentare, pescuitul sau omorârea resursei acvatice cu materiale explozive, pescuitul sau omorârea resursei acvatice cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorârii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice.

b) pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine. (neincriminat până acum!)

c) pescuitul, omorârea, deţinerea, reținerea, transportul sau comercializarea sturionilor capturaţi pe teritoriul României din habitatele acvatice naturale, precum şi a produselor şi subproduselor obţinute din aceştia, fără respectarea prevederilor legale în vigoare, cu excepţia celor proveniţi din acvacultură, pentru care se face dovada originii prin documente şi marcaje justificative legale.

d) pescuitul, omorârea, deţinerea, transportul sau comercializarea lostriţei;

e) extragerea resursei acvatice din ape interzise pescuitului din cauza poluării sau contaminării cu substanțe dăunătoare sănătății umane. (neincriminat până acum!)

f) comercializarea produselor care provin din ape interzise pescuitului din cauza poluării sau contaminării cu substanțe dăunătoare sănătății umane, precum și a viețuitoarelor acvatice sau a produselor provenite din acestea care pun în pericol sănătatea umană. (neincriminat până acum!) (…)Am introdus și extins în Legea Pescuitului zonele strict protejate și zonele de refacere biologică, tocmai în ideea unei protecții reale, acestea fiind stabilite până acum prin ordine comune anuale de miniștri (art 110 și 111 din proiectul legislativ). Veți spune: păi și care era problema cu asta, că erau trecute anual? Pe lângă faptul că exista posibilitatea ca unele zone să nu mai fie prevăzute, invocându-se tot felul de motive, vă voi da un simplu exemplu. Până anul acesta, folosirea dragelor hidraulice în teritoriul rezervațiilor naturale era interzisă, însă pentru 2021 s-a „uitat” introducerea acestui articol în ordinul anual al uneltelor de pescuit și în ordinul anual de prohibiție. Ca să înțelegeți mai bine, aceste nave pescuiesc prin dislocarea scoicilor de pe fundul mării cu ajutorul unui jet puternic de apă. Într-o rezervației naturală, precum este Delta Dunării, aceste drage ar provoca un adevărat dezastru, pe fundul apei trăind o multitudine de specii de floră și faună, esențiale pentru biodiversitatea acvatică. Mai simplu – s-ar afecta astfel întregul lanț trofic. Introducându-le în noua Lege a Pescuitului și mărindu-le suprafața, ne va da posibilitatea unei delimitări și protejări reale, în primul rând, de orice amestec al instituțiilor statului la presiunile lui X sau grupului Y pentru modificarea acestora. Pentru aplicarea legii însă, va fi nevoie ca oamenii să înțeleagă exact de ce facem asta și ca organele de control să își facă treaba. Biodiversitatea (încă) bogată din apele noastre trebuie protejată de noi toți, nu numai de unii! Tocmai de aceea, am și prevăzut că limitele și cuantumul oricărei contravenții/infracțiuni din Legea Pescuitului SE DUBLEAZĂ în cazul în care persoana încalcă prevederile în perioada prohibiției generale, în zonele de strictă protectie și în zonele de refacere biologică. Mai mult decât atât, am introdus în proiectul legislativ ca după adoptarea sa, ANPA, cu ajutorul institutelor de cercetare, să realizeze studiile necesare pentru identificarea zonelor de reproducere și de hrănire a puietului din speciile protejate. Da, NU există în acest moment NICIO situație clară privind zonele de renaturare și refacere biologică! După finalizarea acestui raport, am propus transformarea acestora în  zone cu interzicere totală a pescuitului!”, se mai arată în proiectul deputatului constănțean.

Apare Stațiunea Internațională pentru Conservarea, Monitorizarea și Cercetarea  Sturionilor

În proiectul deputatului Bogdan Bola, se acordă o atenție sporită populației de sturioni, pentru care se va crea o… stațiune:

„Este un început timid, însă este un început. Tocmai de aceea, în propunerea noastră legislativă privind Legea Pescuitului, pentru susținerea populațiilor de sturioni din apele României am introdus în premieră următoarele obiective (art. 5 și 6): Pentru speciile de sturioni native în Dunăre și Marea Neagră, instituțiile abilitate vor face demersurile necesare pentru stabilirea de convenții internaționale, cu țările riverane Dunării și Mării Negre, prin care să se stabilească  programe transfrontaliere de repopulare și populare de susținere, de monitorizare și evaluare cu respectarea normelor descrise în Anexă; Pentru speciile migratoare de pești, din ordinul ACIPESERIFORMES, native în Dunăre și Marea Neagră, în maxim 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se va înființa Stațiunea Internațională pentru Conservarea, Monitorizarea și Cercetarea  Sturionilor și a Speciilor Migratoare de Pești din Dunăre și Marea Neagră, denumită în continuare Stațiune. Stațiunea va fi instituție publică de interes național, cu personalitate juridică  și avea ca principal obiectiv dezvoltarea unei facilități  EX-SITU, pentru conservarea sturionilor din Dunăre și Marea Neagră (”Live Gene Bank”), unică la nivel național. Stațiunea va avea de asemenea ca obiectiv monitorizarea și cercetarea IN-Situ și Ex-Situ, a  speciilor migratoare de pești, din Dunăre și Marea Neagră. Stațiunea va implementa programe multianuale de repopulare și populare de susținere cu pui de sturioni, din speciile amenințate critic cât și programe de monitorizare și evaluare. Stațiunea va fi de interes strategic național, regional și european, în contextul speciile native de sturioni, reprezintă o resursă comună a căror habitat natural este răspândit pe teritoriul mai multor țări riverane Dunării și Mării Negre”, a mai spus Bogdan Bola.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *