Un nou sondaj realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center arată o divizare puternică a opiniei publice privind sprijinul României pentru Ucraina, la patru ani de la începutul războiului. Cercetarea, desfășurată între 28 ianuarie și 6 februarie 2026, a fost prezentată azi, 19 februarie, în cadrul unei conferințe de presă. Potrivit cercetării, 31,5% dintre români consideră că România ar trebui să sprijine Ucraina prin ajutor umanitar, 10,5% susțin acordarea de ajutor militar, iar 12,2% cred că sprijinul financiar este cea mai potrivită formă de ajutor. În schimb, un procent semnificativ, de 42,6%, este de părere că România nu ar trebui să ofere niciun fel de sprijin, iar 3,3% dintre respondenți nu știu sau nu au răspuns.
Datele sondajului relevă diferențe clare între segmentele de populație. Cei mai sceptici față de sprijinirea Ucrainei sunt votanții AUR, persoanele cu vârste între 30 și 59 de ani, cei cu nivel scăzut de educație, locuitorii din mediul rural și angajații din sectorul privat, care într-o proporție mai mare decât restul populației consideră că România nu ar trebui să ofere niciun ajutor. Pe de altă parte, sprijinul pentru acordarea de ajutor umanitar este mai puternic în rândul votanților PNL și USR, al tinerilor sub 30 de ani, al persoanelor cu studii medii și superioare, precum și al locuitorilor din București și din marile orașe. Angajații din sectorul public sunt, de asemenea, mai favorabili acestui tip de sprijin.
Ajutorul militar este susținut în special de votanții PSD, PNL și USR, de tineri și de persoanele cu educație primară, în timp ce ajutorul financiar este considerat prioritar mai ales de votanții PSD, PNL și USR, de persoanele cu studii superioare și de locuitorii Capitalei. Sondajul evidențiază o polarizare semnificativă a societății românești în privința sprijinului pentru Ucraina, într-un context regional marcat de incertitudini de securitate și tensiuni geopolitice persistente.
Românii percep un nivel scăzut de pregătire al țării în fața unui eventual atac al Rusiei. Cercetarea, desfășurată între 28 ianuarie și 6 februarie 2026, a fost prezentată azi, 19 februarie, în cadrul unei conferințe de presă.Potrivit datelor, doar 3,6% dintre români consideră că România este pregătită „în foarte mare măsură”, iar 9,9% cred că pregătirea țării este „în destul de mare măsură”. În schimb, 31,7% apreciază că pregătirea este „în destul de mică măsură”, iar peste jumătate dintre respondenți, 51,4%, susțin că România este pregătită „foarte puțin” sau „deloc”. Ponderea celor care nu au răspuns a fost de 3,3%.
Sondajul arată și diferențe semnificative între grupuri sociale și politice. Cei mai optimiști sunt votanții PNL, tinerii sub 30 de ani și locuitorii Capitalei, care au mai multă încredere în pregătirea României. În schimb, votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din orașe mici și angajații din sectorul privat sunt cei mai sceptici cu privire la capacitatea țării de a rezista unui atac militar. Sondajul a fost realizat la patru ani de la începutul războiului din Ucraina și oferă o imagine clară asupra felului în care conflictul a influențat percepția românilor asupra securității naționale. Rezultatele subliniază preocupările populației legate de pregătirea militară și capacitatea statului de a proteja cetățenii în cazul unei agresiuni externe.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google