Conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XI-a, realizat în perioada 11–14 mai 2026, majoritatea românilor ar vota împotriva demiterii președintelui Nicușor Dan în cazul organizării unui referendum pe această temă. Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a declarat că demiterea președintelui Nicușor Dan printr-un eventual referendum nu are susținere în societatea românească, nici măcar în urma aplicării unei întrebări care testează o situație ipotetică. Proximitatea față de momentul electoral din 2024 și riscurile sistemice percepute de majoritatea alegătorilor, în contextul electoral tensionat din 2024–2025, alimentează ostilitatea publicului față de un referendum de demitere a președintelui, care nu ar face decât să amplifice incertitudinile politice deja uriașe și costisitoare din punct de vedere economic și social.
Datele sondajului arată că dacă duminica viitoare ar fi organizat un referendum privind demiterea președintelui, 44% dintre români ar declara că ar vota pentru demiterea lui Nicușor Dan, în timp ce 50,7% ar vota împotriva demiterii. 5,4% nu știu sau nu răspund. Dacă îi excludem pe cei 5,4% dintre respondenți care nu știu sau nu răspund la această întrebare, rezultă că 53,1% dintre români ar vota împotriva demiterii președintelui, în timp ce 46,9% ar vota pentru demitere în cazul organizării unui referendum. Ar vota pentru demiterea președintelui Nicușor Dan într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții AUR (77%), persoanele cu educație primară (63%), locuitori din mediul rural (55%), utilizatori TikTok (59%). Ar vota împotriva demiterii președintelui, într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL (86%), USR (86%) și PSD (59%), persoane peste 60 de ani (59%), cei cu educație superioară (73%), locuitori din București (68%) și din urbanul mare (61%).
În paralel cu această realitate politică, discuția despre alegeri anticipate readuce în atenție o problemă ignorată de ani de zile. Legislația românească nu stabilește cu precizie cum ar trebui organizat un astfel de scrutin. În cazul ipotetic în care Parlamentul ar fi dizolvat mâine, autoritățile s-ar confrunta cu proceduri incomplete și zone neacoperite de lege. Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a atras atenția că România este nepreparată legislativ pentru alegeri parlamentare anticipate. Constituția prevede doar cadrul general, iar normele detaliate lipsesc. Nu există prevederi explicite privind calendarul, procedurile tehnice sau modul de constituire a birourilor electorale, ceea ce ar putea genera blocaje serioase. În anul 2020, Guvernul de atunci a adoptat o ordonanță de urgență care a fost declarată neconstituțională și care reglementa inclusiv alegerile anticipate.
În practică, dizolvarea Parlamentului ar declanșa automat obligația organizării unui nou scrutin în termen de 90 de zile. În lipsa unor norme precise, instituțiile responsabile ar trebui să improvizeze pe baza legislației pentru alegerile la termen, adaptând-o la un context pentru care nu a fost conceput. Un alt aspect sensibil îl reprezintă listele electorale și termenele de depunere a candidaturilor. Fără reguli specifice pentru anticipate, partidele ar fi nevoite să respecte aceleași termene ca la alegerile obișnuite, ceea ce ar putea fi imposibil într-un interval atât de scurt.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google