Premierul Nicolae Ciucă a scris, pe Facebook, faptul că, în coaliție, s-au încheiat discuțiile pe măsurile care vor duce la reducerea cheltuielilor bugetare. O postare asemănătoare a avut și președintele PSD, Marcel Ciolacu.
„Am încheiat, împreună cu partenerii de coaliție, discuțiile pe măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare. Am decis să reducem cu 10% cheltuielile ministerelor la bunuri și servicii, să oprim achizițiile de autovehicule, de mobilier, precum și alte cheltuieli neesențiale ale instituțiilor publice. Vom îngheța angajările la stat, bineînțeles ținând cont că învățământul și sănătatea au, în continuare, nevoie de personal. Am stabilit că este necesară o reducere la jumătate a numărului consilierilor din cabinetele demnitarilor din aparatul guvernamental. Tot în coaliție, am decis și introducerea lanțului scurt de aprovizionare, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu și de sănătate. Mai precis, în acest circuit activitatea economică se desfășoară în zona de producție sau în vecinătatea acesteia și se realizează prin mijloace ecologice şi sustenabile de producție agroalimentară. Concret, prin această măsură vânzarea se va face de la un fermier la un consumator prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari. În plus, entitățile publice care desfășoară activități de alimentație publică (cantine școlare, unități militare, cantine spitalicești etc.) vor achiziționa alimente din vecinătate, conform unor reguli bine stabilite”, a spus premierul Ciucă.
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu anunţă luni într-o postare pe Facebook că taie de la demnitari şi ajută fermierii români. „Vom reduce la jumătate numărul consilierilor de la cabinetele demnitarilor, în timp ce sprijinim achiziţiile de alimente de la producătorii români pentru toate instituţiile publice”, spune liderul social-democrat, el precizând că „principiile ”lanţului scurt de aprovizionare” vor fi introduse în ordonanţa de urgenţă pe care Guvernul o va adopta în această săptămână”.
Ordonanţa privind măsurile de reducere a cheltuielilor ar putea să intre în transparenţă decizională, marţi, au precizat surse politice. Prin măsurile care vor fi incluse în Ordonanţă, se va ajunge la o reducere între 5 şi 7 miliarde de lei la buget. Ordonanţa ar prevede o reducere de 10% la cheltuielile la bunuri şi servicii dar şi îngheşţarea angajărilor la stat pe o perioadă de un an de zile.
Ministerul Finanţelor a finalizat Ordonanţa privind măsurile de reducere a cheltuielilor, au precizat surse politice, aceasta urmând să fie pusă în transparenţă decizională, marţi şi să intre în şedinţa de Guvern de săptămâna aceasta pentru adoptare. Prin măsurile care sunt incluse în actul normativ, impactul ar fi între 5 şi 7 miliarde de lei reducere la bugetul de stat, informează News.ro. Deja premierul Nicolae Ciucă a anunţat că aceste măsuri ar viza în special capitolele de bunuri şi servicii.
„Prin aceste măsuri nu facem altceva decât să reducem şi să amânăm acele cheltuieli care nu sunt absolut necesare. Am făcut specificaţiile necesare privind domeniile, respectiv bunuri şi servicii, autoturisme, mobilier şi alte cheltuieli care trebuie foarte bine gestionate fără a ne atinge de serviciile medicale, de educaţie, fără a ne atinge de reducerea veniturilor salariaţilor şi asta doresc să fie foarte clar înţeles de către toată lumea”, spunea el săptămâna trecută.
Liderii coaliției au decis, în urma ședinței fulger pe care au avut-o.reducerea drastică a numărului de consilier de la cabinetele demnitarilor pentru reducerea cheltuielilor, conform unor informații pe surse. Tot astăzi s-a anunțat, pe surse, că angajările la stat vor fi înghețate un an de zile, iar banii alocați pentru bunuri și servicii vor fi reduși cu 10%.
Ordonanţa privind măsurile de reducere a cheltuielilor ar putea să intre în transparenţă decizională, marţi, au precizat surse politice. Prin măsurile care vor fi incluse în Ordonanţă, se va ajunge la o reducere între 5 şi 7 miliarde de lei la buget. Ordonanţa ar prevede o reducere de 10% la cheltuielile la bunuri şi servicii dar şi îngheşţarea angajărilor la stat pe o perioadă de un an de zile. Ministerul Finanţelor a finalizat Ordonanţa privind măsurile de reducere a cheltuielilor, au precizat surse politice, aceasta urmând să fie pusă în transparenţă decizională, marţi şi să intre în şedinţa de Guvern de săptămâna aceasta pentru adoptare. Prin măsurile care sunt incluse în actul normativ, impactul ar fi între 5 şi 7 miliarde de lei reducere la bugetul de stat.
A fost publicată „Ordonanța Austerității”
Ministerul Finanțelor a publicat luni seara proiectul de ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Supranumit „ordonanța austerității”, actul normativ ar urma să introducă o serie de tăieri de cheltuieli în cadrul instituțiilor și autorităților publice. Instituţiile de stat trebuie să ia măsuri pentru scăderea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri şi servici, iar ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice, va fi suspendată, potrivit Ordonanţei privind unele măsuri fiscal-bugetare publicată luni de Ministerul Finanţelor. De asemenea, proiectul prevede reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor constituite la nivelul funcţiilor de demnitate publică din cadrul administraţiei publice centrale.
„Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune măsurile necesare, în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la titlul „Bunuri şi servicii”, exclusiv sumele nerepartizate, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în document.
În primul trimestru al anului 2023, la cheltuielile cu bunuri şi servicii la nivelul bugetului general consolidat au fost efectuate plăţi în sumă de 17, miliarde lei, în creştere cu 17,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022.
Prin proiectul de act normativ se propune ca Guvernul să aprobe lunar limite de credite de angajament şi credite bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale. Totodată, autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, inclusiv activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă acestea, li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică. Pe de altă parte, în acest an se va suspenda ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice.
„Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile publice locale. Pentru posturile pentru care s-a desfăşurat proba scrisă a concursurilor sau examenelor sau, după caz, proba practică, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se pot continua procedurile de ocupare a acestora, conform prevederilor în vigoare la acea dată”, se precizează în proiectul citat.
Referitor la evoluţia numărului de posturi ocupate în autorităţile şi instituţiile publice indiferent de modul de finanţare şi subordonare, acesta a crescut cu 9.081 posturi în martie 2023 comparativ acceaşi lună a anului 2022.
În nota de fundamentare care însoţeşte proiectul se aminteşte faptul că din aprilie 2020 România se află în procedură de deficit excesiv (PDE), întrucât deficitul bugetar (în termeni ESA) a depăşit în 2019 pragul de 3% din PIB stabilit în cadrul Pactului de Stabilitate şi Creştere (PSC). În iunie 2021, Consiliul a emis o recomandare României pentru a pune capăt situaţiei de deficit excesiv până cel târziu în 2024, stabilind ţintele de deficit ESA la 8% din PIB pentru 2021, 6,2% din PIB pentru 2022, 4,4% din PIB pentru 2023 şi 2,9% din PIB pentru 2024.
„Începând cu anul 2021, deficitul bugetar a intrat pe o traiectorie de ajustare în linie cu recomandarea Consiliului, dar se află încă la un nivel foarte ridicat. Atingerea ţintelor de deficit pentru perioada 2023-2024 contribuie în acelaşi timp la diminuarea dezechilibrelor macroeconomice – scăderea inflaţiei, implicit a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar”, subliniază autorităţile de la Bucureşti.
În plus, necesitatea menţinerii angajamentului de consolidare fiscală şi în perioada următoare reprezintă o condiţie pentru absorbţia fondurilor europene din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR). Astfel, regulamentul european privind MRR prevede printre altele că, dacă se constată că un stat membru nu a implementat măsurile eficiente pentru corectarea deficitului excesiv (cu excepţia cazului în care este identificată existenţa unei recesiuni economice severe), Consiliul decide, în conformitate cu Tratatul de funcţionare a UE (TFUE) şi la propunerea CE, suspendarea totală sau parţială a plăţilor din cadrul MRR.
„Adoptarea măsurilor care să asigure continuarea ajustării deficitului bugetar este esenţială în contextul în care se prefigurează o decelerare economică în acest an, în linie cu încetinirea anticipată la nivelul UE – principalul partener comercial al ţării noastre”, se mai arată în document.
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat al măsurilor prevăzute în proiect va fi, în 2023, de plus 5,33 miliarde lei, se mai precizează în Nota de fundamentare.
Angajaţii care deţin titlul ştiinţific de doctor vor primi indemnizaţie doar dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţin titlul şi dacă au prevăzute în fişa postului atribuţii care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea este valorificată în mod suplimentar, conform unui proiect de Ordonanţă publicat, luni seara, pe site-ul Ministerului Finanţelor.
„Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor va beneficia de o indemnizaţie pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care se acordă lunar numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul şi dacă are prevăzute în fişa postului un set de atribuţii obiective şi cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar”, se menţionează în proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Potrivit sursei citate, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune modificarea fişelor de post în urma unei analize temeinice a atribuţiilor din fişa postului care să fie corelate cu domeniul în care există titlul de doctorat, astfel încât, potrivit legii, să rezulte îndeplinirea condiţiei desfăşurării activităţii în domeniul pentru care persoana deţine titlul.
În prezent, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, personalul din sectorul bugetar beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: deţine titlul ştiinţific de doctor şi îşi desfăşoară activitatea în domeniul în care a obţinut respectivul titlu.
„Indemnizaţia în discuţie face parte din categoria drepturilor salariale suplimentare, iar raţiunea acordării acestei indemnizaţii este încurajarea personalului plătit din fonduri publice de a participa activ în viaţa ştiinţifică, de a-şi perfecţiona cunoştinţele într-un domeniu dat şi de a-şi îmbunătăţi performanţele profesionale la locul de muncă (Decizia CC nr.695/2019)”, se menţionează în Nota de Fundamentare a proiectului.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google