Este alertă pe Dunăre după ce o navă care era încărcată cu o mie de tone de îngrășământ e azot s-a scufundat la granița dintre Serbia și Croația. Alertă de poluare pe Dunăre, după ce o navă germană s-a scufundat la granița dintre Serbia și Croația. Ambarcațiunea era încărcată cu o mie de tone de îngrășământ de azot.
Autoritățile din Croația au închis podul și un punct de trecere a frontierei cu Serbia. În același timp, autoritățile au demarat o anchetă și cercetează daunele produse la unul dintre pilonii podului care a fost lovit de navă. Din fericire, nu au fost raportate victime în urma accidentului. Autoritățile române susțin că suntem în afara pericolului, privind traseul Dunării în România.
„Scufundarea unei barje cu 1.000 de tone de îngrășăminte va avea cu siguranță un impact negativ asupra florei și faunei fluviale și, indirect, asupra noastră”, a declarat expertul de mediu Dusan Blagojevic pentru televiziunea N1.
Utilizarea excesivă și ineficientă a îngrășămintelor ar putea dăuna producției agricole și ar putea duce la poluarea atmosferică. Biologul marin Adrian Bâlbă a explicat faptul că riscul ecologic este uriaș la Marea Neagră și la Dunăre, asta pentru că este iarnă, iar dizolvarea de către plante este lentă. Acumulările uriașe de azot sunt extrem de dăunătoare mediului și pot genera ploi acide, zone moarte în apă sau schimbări ale climei.
„Având în vedere debitul, în cateva zile, acest îngrășământ va ajunge și în Deltă și, mai departe, în zona litorală a Mării Neagre. Este o situație periculoasă. De ani de zile vorbim că fertilizanții din agricultură ajung în Dunăre și hrănesc excesiv etajele inferioare ale lanțurilor trofice și generează un dezechilibru, o înflorire. (…) Avem o dezvoltare dezechilibrată a ecosistemului. Este un risc ecologic major care se poate întinde pe perioada lungă de timp. E iarnă ,apele reci, dizolvarea de către plante este lentă și posibil să avem un efect îndelungat al acestora”, a declarat Adrian Bâlbă, biolog marin.
Cercetătorii Donald Canfield, Alex Glazer şi Paul Falkowski de la Universitatea din Danemarca, Universitatea Berkeley din California şi respectiv Universitatea Rutgers, au descoperit că excesul de azot poluează apele dulci şi zonele de coastă şi poate contribui la schimbări de climă.
„Azotul are un impact cumplit, atât asupra ecosistemului acvatic cât şi asupra atmosferei”, a explicat Falkowski pentru Deutsche Welle.
Acumulările excesive de azot în mediul înconjurător pot cauza o serie de probleme, precum zone moarte în ape, ploi acide, smog, schimbări de climă sau epuizarea stratului de ozon.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google