La capitolul „Competenţele preşedintelui” din ultimul sondaj realizat de INSCOP, mulţi români au declarat că printre atribuţiile şefului statului s-ar afla economia şi sănătatea.
Întrebați care sunt domeniile principale de care se poate ocupa președintele României, conform Constituției, și având opțiunea de a alege maxim două domenii, 33.1% dintre români menționează apărarea și securitatea, 30.2% politicile de sănătate și 28.7% combaterea corupției. Economia este menționată de 28.6% dintre cei intervievați, politica externă de 28.4%, iar politicile educaționale de 21.8%. 8.8% indică politicile sociale, iar 0.4% alt domeniu. 9.1% nu știu sau nu pot aprecia, în timp ce 0.8% nu răspund la această întrebare.
Director INSCOP Research, Remus Ștefureac afirmă că rezultatele sondajului arată un nivel scăzut de cunoaştere a competenţelor preşedintelui de către alegători.
„Opiniile românilor cu privire la competențele președintelui reflectă în primul rând un nivel scăzut de cunoaștere a atribuțiilor constituționale ale șefului statului. Mitul președintelui care se poate implica în toate domeniile mari este în continuare valabil, fiind alimentat inclusiv de ofertele electorale exhaustive ale candidaților la funcția de președinte. Cei mai mulți români identifică în mod corect pe primul loc apărarea și securitatea ca domeniu principal de care se poate ocupa președintele României, însă procente aproape la fel de mari sunt atribuite politicilor de sănătate, combaterii corupției sau economiei. Politica externă, una din competențele constituționale principale ale președintelui se află abia pe locul 5 în răspunsurile populației. Politicile educaționale și politicile sociale sunt indicate în proporții mai mici”, a declarat Ștefureac.
Metodologie: Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, membru corporate al ESOMAR, la comanda cotidianului Libertatea.
Datele au fost culese în perioada 7-12 noiembrie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, afirmă că 15% a celor nehotărâţi în privinţa votului la alegerile prezenţiale, cu doar o săptămână inainte, reprezintă un procent mare care sporeşte atât gradul de incertitudine cât şi posibilitatea unor surprize.
„15% nehotărâți cu o săptămână înainte de alegeri. Un procent mare care a tot crescut în ultimele 3 săptămânii sporind gradul de incertitudine și posibilitatea unor surprize”, a scris Remus Ștefureac pe pagina sa de Facebook.
El a oferit şi două interpretări a cifrelor care arată nehotărârea alegătorilor şi anticipează că valorile incertitudinii privind rezultatele primului tur vor creşte.
„Două interpretări:
1. De regulă, pe măsură ce ne apropiem de ziua alegerilor, creștere ponderea celor care se declară nehotărâți, dar acest răspuns este un refugiu pentru cei care nu vin la vot, însă sunt jenați să o spună explicit. În acest caz, nu vor fi mari surprize față de ultimele estimări.
2. Dacă miza alegerilor crește puternic, este posibil ca o parte importantă a celor nehotărâți să vină la vot, ceea ce va influența semnificativ rezultatul final.
Pe ce am văzut în ultimele 4 zile de colectare de date, gradul de incertitudine cu privire la rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale crește”, a mai scris Remus Ștefureac.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google