Spread the love

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege primarii, preşedinţii de consilii judeţene, dar şi pe cei care vor face parte, timp de patru ani, din consiliile locale şi judeţene. Cetăţenii îşi pot exercita dreptul de a alege în 18.794 de secţii de votare organizate la nivel naţional, dintre care peste 1.200 în Capitală, cele mai multe în sectoarele 3 şi 6. Pentru municipiul Constanța, lista este disponibilă AICI!

Pandemia de COVID-19 a determinat noi reguli de desfăşurare a votului de duminică, pentru prima dată românii fiind nevoiţi să respecte anumite măsuri de protecţie sanitară, pentru a evita răspândirea noului coronavirus. Tot ca urmare a pandemiei, alegerile, care trebuiau să aibă loc în iunie, au fost amânate, mandatul actualilor aleşi locali fiind prelungit.

Consiliile locale, judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. În Bucureşti, alegătorii votează pentru desemnarea consiliului local şi primarului sectorului, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi primarului general. Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, primarul general şi preşedintele consiliului judeţean se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.

Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 iulie era de 18.983.585, potrivit ultimei informări a Autorităţii Electorale Permanente. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.251.611 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 731.974 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.

Documente necesare

Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor; cetăţenii români care nu au fost puşi sub interdicţie sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă; cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România. La alegerile locale, dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz.

Alegătorii votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţa şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (alegătorii cetăţeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetăţeni ai Uniunii Europene). Potrivit BEC, alegătorul care, până cel târziu în data de 4 septembrie, şi-a stabilit reşedinţa la o altă adresă decât cea de domiciliu şi a solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă votează numai la secţia de votare unde este arondată strada la care îşi are reşedinţa menţionată în actul de identitate, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară, dacă nu a solicitat înscrierea în listele electorale permanente cu adresa de reşedinţă şi se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată adresa de reşedinţă.

La scrutinul de duminică, cetăţenii români îşi exercită dreptul de vot pe baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu sau paşaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din şcolile militare – carnetul de serviciu militar. Actele trebuie să fie valabile în ziua votării. Alegătorul care deţine un act de identitate al cărui termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 1 martie – 27 septembrie îşi poate exercita dreptul de vot în baza acestuia, a stabilit Biroul Electoral Central. Totodată, cetăţenii Uniunii Europene înscrişi în lista electorală complementară îşi pot exercita dreptul de vot pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea. Alegătorul european care nu este înscris în lista electorală complementară poate vota în baza documentului ce îi atestă identitatea emis de statul membru al Uniunii Europene al cărui cetăţean este, însoţit de documentul privind adresa în România sau în baza certificatului de înregistrare sau a cărţii de rezidenţă permanentă, fiind înscris în lista electorală suplimentară, precizează BEC.

Centrele de eliberare a actelor de identitate ca urmare a expirării, pierderii, furtului sau deteriorării acestora funcţionează după un program prelungit. Mai exact, vor lucra sâmbătă, în intervalul orar 8,00 – 16,00, iar duminică – între orele 7,00 şi 21,00. Cartea de identitate se eliberează pe baza cererii scrise a solicitantului şi a documentelor cu care, potrivit legii, se face dovada numelui, stării civile, cetăţeniei române şi a domiciliului.

Procedura de vot

Secţiile de votare se vor deschide duminică, la ora 7,00, şi se închid la ora 21,00. Alegătorii care, la ora 21,00, se află în localul secţiei de votare pot să îşi exercite dreptul de vot. Votarea se desfăşoară după anumite reguli de protecţie sanitară impuse de autorităţi în contextul pandemiei, care presupun purtarea măştii, dezinfectarea, dar şi păstrarea distanţei fizice de minimum un metru între participanţii la procesul electoral.

În ceea ce priveşte imobilul în care se află secţia de votare, trebuie avute în vedere o serie de reguli, prevăzute în Ordinul 1.594/2020:

– afişarea în locuri vizibile a regulilor de protecţie individuală, de distanţare fizică, de igienă şi de acces în sediul secţiei de votare şi în localul de vot;

– stabilirea, pe cât posibil, a unor circuite separate de intrare şi de ieşire în sediul secţiei, precum şi marcarea corespunzătoare a acestora cu indicatoare;

– marcarea locurilor de staţionare în sediul secţiei de votare şi în afara acestuia, astfel încât să se asigure menţinerea distanţei fizice de minimum un metru între participanţii la procesul electoral;

– amplasarea, în sediul secţiei de votare şi în localul de vot, a flacoanelor cu dezinfectant pe bază de alcool, pentru mâini, precum şi a recipientelor cu saci menajeri (ce vor fi schimbaţi periodic) în care se vor arunca măştile şi mănuşile folosite;

– asigurarea personalului tehnic care va măsura temperatura participanţilor la procesul electoral, la intrarea în sediul secţiei de votare, şi care va îndruma alegătorii către localul de vot, respectiv către ieşirea din sediul secţiei, astfel încât aceştia să petreacă un timp cât mai scurt în interiorul acestuia;

– locurile membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi al operatorului de calculator în localul de vot vor rămâne fixe pe toată durata votării, aceştia trebuind să evite, pe cât posibil, să schimbe locurile între ei;

– la intrarea în localul de vot va fi organizat un spaţiu dedicat pentru dezinfecţia mâinilor alegătorilor, dotat cu flacoane cu dezinfectant pe bază de alcool şi şerveţele de hârtie;

– pe toată durata votării şi a desfăşurării activităţii biroului electoral al secţiei de votare se va asigura aerisirea localului de vot, prin menţinerea deschisă a ferestrei/ ferestrelor; în cazul în care aerisirea permanentă a localului de vot nu este posibilă, acesta va fi aerisit prin deschiderea ferestrei/ ferestrelor cel puţin 10 minute la fiecare două ore; dacă imobilul unde este amenajat localul de vot nu permite deschiderea ferestrelor şi este prevăzut cu instalaţie centralizată de ventilaţie, se vor lua măsuri ca instalaţia să nu fie setată pe recircularea aerului.

* Şi pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator, persoanele acreditate, candidaţii, delegaţii acreditaţi, personalul de pază, personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare, informaticieni, personalul centrelor operative de intervenţie pentru remedierea disfuncţionalităţilor Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV, membrii biroului electoral de circumscripţie ierarhic superior au fost instituite anumite măsuri:

– se supun unui triaj observaţional şi termometrizării, cu termometru noncontact, atât în preziua votării (unde este cazul), cât şi la începerea activităţii; persoanele febrile (cu temperatura de peste 37,3°C) sau cu simptome respiratorii evidente (tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie) nu vor avea acces în sediul secţiei de votare şi vor fi înlocuite de către autorităţile şi/ sau organismele competente;

– trebuie să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, pe toată perioada în care se află în sediul secţiei de votare şi în localul de vot;

– trebuie să menţină o distanţă fizică de minimum un metru faţă de celelalte persoane care participă la procesul electoral;

– trebuie să îşi spele şi/ sau dezinfecteze frecvent mâinile sau să poarte mănuşi; în cazul în care poartă mănuşi, acestea vor fi schimbate frecvent, evitându-se atingerea feţei;

– trebuie să evite, pe cât posibil, contactul direct cu alte persoane, să îşi dezinfecteze mâinile după fiecare contact direct cu alte persoane care participă la procesul electoral şi să îşi schimbe masca la fiecare patru ore sau ori de câte ori este nevoie;

– îşi vor putea da masca jos pentru a consuma, cu precauţie, băuturi sau alimente, asigurându-se că menţin o distanţă de minimum 1,5 metri faţă de alte persoane;

– în cazul în care, în timpul desfăşurării activităţii în sediul secţiei de votare, dezvoltă febră şi/ sau simptomatologie de tip respirator (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie) sau alte simptome de boală infecţioasă (vărsături, diaree, mialgii, stare generală modificată), vor anunţa preşedintele biroului electoral al secţiei de votare; persoana simptomatică va fi izolată într-o sală separată, evitând contactul cu alegătorii sau cu alte persoane, şi va fi supravegheată, de la distanţă, până când va fi preluată de personalul medical; locul şi obiectele atinse de persoanele simptomatice vor fi dezinfectate imediat, prin pulverizare cu un dezinfectant pe bază de alcool şi prin ştergere cu o lavetă curată ce va fi aruncată după folosire, iar preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau locţiitorul acestuia, după caz, va contacta serviciul 112 în vederea trimiterii ambulanţei, iar apoi biroul electoral de circumscripţie, pentru a solicita, dacă este cazul, înlocuirea persoanei simptomatice;

– preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau locţiitorul acestuia, după caz, se va asigura că numărul total al persoanelor care sunt prezente în acelaşi timp în localul de vot, exceptând alegătorii, nu va fi mai mare de 15.

Reguli la urne – acces prioritizat pentru alegătorii febrili sau cu simptome respiratorii

Cetăţenii cu drept de vot care se vor prezenta duminică la urne trebuie să respecte anumite reguli de protecţie sanitară în contextul pandemiei de COVID-19. Autorităţile au instituit măsuri care privesc accesul şi fluxul alegătorilor în sediul secţiei de votare, dar şi exercitarea propriu-zisă a dreptului de a alege.

Persoanele cu risc mare de îmbolnăvire pot solicita acces prioritar în localul de vot, iar în cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente sau este febril va fi organizat accesul prioritizat al acestuia la urne.

Accesul alegătorilor în sediul secţiei de votare se va face eşalonat spre a evita aglomerările din interiorul acestuia. Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare şi la ieşirea din acesta. În situaţia în care se formează aglomerări la intrarea în sediile secţiilor de votare, personalul de pază va asigura distanţarea de minimum un metru între persoane. Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 (de exemplu vârsta de peste 65 de ani, persoane ce se declară cu diabet zaharat sau alte boli cronice, persoane cu imunitate deficitară) pot solicita acces prioritar în localul de vot. Accesul va fi dispus de preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare prin măsuri organizatorice. Distanţarea de minimum un metru poate fi asigurată şi prin marcarea acesteia între persoanele ce aşteaptă în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare. Este recomandabil ca şi în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare alegătorii să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, precizează autorităţile.

La intrarea în sediul secţiei va fi organizat un filtru, asigurat de personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare desemnat, dotat cu termometru, materiale de protecţie sanitară şi flacon cu dezinfectant, iar alegătorii vor fi supuşi unui triaj observaţional şi vor fi termometrizaţi cu ajutorul unui termometru noncontact. Dacă nu sunt evidenţiate temperatura de peste 37,3 grade C şi/ sau simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie), alegătorul îşi va dezinfecta mâinile, va intra în sediul secţiei de votare, păstrând distanţa de minimum un metru faţă de celelalte persoane şi evitând atingerea pe cât posibil a suprafeţelor. În cazul în care un alegător nu dispune de masca de protecţie, acestuia i se va pune la dispoziţie una, pe care o va purta pe tot parcursul prezenţei în interiorul sediului secţiei de votare şi în localul de vot.

În cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie) sau este febril (este depistat cu temperatura de peste 37,3 grade C), personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare va organiza accesul prioritizat al acestuia în localul de vot astfel:

– alegătorul va purta mască, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi va fi menţinut la distanţă de celelalte persoane în exteriorul sediului secţiei de votare;

– se va identifica rapid numărul secţiei de votare la care alegătorul este arondat şi va fi anunţat preşedintele biroului electoral al secţiei de votare de existenţa cazului unui alegător ce necesită acces prioritizat;

– în localul de vot se vor face pregătirile necesare, astfel încât respectivul alegător să stea cât mai puţin timp în interiorul acestuia;

– alegătorul îşi va dezinfecta mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare;

– va fi condus în interiorul sediului secţiei de votare până la intrarea în localul de vot, evitând contactul fizic cu suprafeţele sau cu alte persoane;

– după îndeplinirea cu celeritate a formalităţilor prevăzute de lege, alegătorul va vota în cabina de vot care este mai apropiată de intrarea în local;

– după finalizarea procedurilor de votare prevăzute de lege, alegătorul va fi condus în afara sediului secţiei de votare;

– cabina de vot va fi dezinfectată prin ştergerea suprafeţelor prin pulverizare cu un dezinfectant pe bază de alcool şi prin ştergere cu o lavetă curată ce va fi aruncată după folosire; acolo unde este posibil, după primul alegător febril şi/ sau cu simptome respiratorii, cabina va fi rezervată până la sfârşitul zilei de votare doar alegătorilor febrili şi/ sau cu simptome respiratorii;

– alegătorului i se va recomanda purtarea măştii de protecţie până la domiciliu, evitarea transportului în comun, contactarea medicului de familie sau a serviciului 112, după caz;

– în cazul în care starea medicală a alegătorului este deteriorată, se va contacta serviciul 112, iar acesta va fi izolat într-o sală separată, evitând contactul cu alţi alegători sau cu alte persoane, şi va fi supravegheat până când va fi preluat de personalul medical.

Potrivit ordinului emis de ministrul Sănătăţii şi cel al Afacerilor Interne, alegătorul va fi instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic, astfel încât datele sale de identificare să poată fi preluate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV; dacă acest lucru nu este posibil, operatorul de calculator va realiza această procedură, după care îşi va dezinfecta mâinile prin aplicarea unei soluţii dezinfectante pe baza de alcool sau va schimba mănuşile. În vederea identificării de către operatorul de calculator şi de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, alegătorul va fi instruit să îşi îndepărteze pentru scurt timp masca spre a fi identificat, la o distanţă de minimum 1,5 metri faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare; după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca, astfel încât să acopere nasul şi gura.

Materialele necesare desfăşurării procesului electoral – transportate în localurile de vot

Buletinele de vot, ştampilele şi timbrele autocolante vor ajunge în secţiile de votare sâmbătă, acestea fiind transportate sub paza personalului din structurile Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit unei hotărâri a BEC, în data de 26 septembrie, preşedinţii birourilor electorate ale secţiilor de votare sau locţiitorii acestora primesc, pe bază de proces-verbal, de la primari: un exemplar al listei electorale permanente, două exemplare ale copiei de pe lista electorală complementară, formularele listelor electorale suplimentare, tipizatele extrasului de pe lista electorală permanentă, copia de pe lista electorală complementară şi lista suplimentară, tuş şi tuşiere de culoare albastră, pixuri de culoare albastră şi coli albe de hârtie A4, ecusoanele membrilor biroului electoral al secţiei de votare, ale căror rubrici vor fi completate de către aceştia, formularele pentru încheierea proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatelor votării, formularele în care se evidenţiază situaţiile semnalate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV, orice alte materiale necesare bunei desfăşurări a procesului electoral.

Tot sâmbătă, în preziua scrutinului electoral, preşedinţii birourilor electorate ale secţiilor de votare sau locţiitorii acestora primesc, pe bază de proces-verbal, de la birourile electorale de circumscripţie, prin intermediul primarilor: buletinele de vot, ştampila de control, ştampilele cu menţiunea ”Votat”, timbrele autocolante.

Toate aceste materiale necesare desfăşurării procesului electoral vor fi transportate în localurile de vot până la ora 18,00, în data de 26 septembrie, cu suportul personalului tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, mai arată BEC. Potrivit legii, buletinele de vot se distribuie circumscripţiilor electorale prin grija prefecţilor. Buletinele de vot se preiau de către primar, împreună cu preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe bază de proces-verbal, şi se păstrează în încăperi speciale, încuiate şi sigilate. Distribuirea şi predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate. Tot în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare, preşedintele fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. El dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare. Îndepărtarea acestor materiale se duce la îndeplinire de persoanele desemnate de primari în cel mult două ore de la comunicare.

În ziua alegerilor, la ora 6,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, cabinele, existenţa listelor electorale, a buletinelor de vot şi a ştampilelor necesare votării, după care închide şi sigilează urnele prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare.

Votul valabil exprimat şi votul nul – unde se aplică ştampila pe buletin; votul multiplu – procedură specială

Cetăţenii care se vor prezenta la vot duminică trebuie să aplice ştampila cu menţiunea ”Votat” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pentru care îşi exprimă opţiunea. Fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.

Alegătorul trebuie să fie atent în momentul în care aplică ştampila pe buletinul de vot, pentru că există riscul ca votul său să fie declarat nul.

Sunt considerate voturi valabil exprimate buletinele de vot găsite în urne pe care opţiunile alegătorilor au fost exprimate în oricare dintre următoarele modalităţi: ştampila cu menţiunea “Votat” este aplicată în interiorul unui singur patrulater; ştampila cu menţiunea “Votat” depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă (inclusiv situaţia în care ştampila atinge doar un patrulater); ştampila cu menţiunea “Votat” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletinul de vot); ştampila cu menţiunea “Votat” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a aplicat una sau mai multe ştampile fără să atingă vreun alt patrulater.

Sunt considerate voturi nule următoarele buletine de vot găsite în urne: buletinul pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare; buletinul de vot care are alt model decât cel legal; buletinul pe care a fost aplicată o ştampilă cu menţiunea ”Votat” care are alt model decât cel legal aprobat; buletinul pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea ”Votat”; buletinul pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” este aplicată în două sau mai multe patrulatere; buletinul pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” este aplicată în două sau mai multe patrulatere, chiar dacă unele ştampile au fost tăiate/ anulate de alegător; buletinul pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” a fost aplicată în exteriorul patrulaterelor şi nu atinge niciun patrulater; buletinul de vot pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” atinge două sau mai multe patrulatere.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi introduce fiecare buletin de vot în urna corespunzătoare. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Votul multiplu este atunci când o persoană votează de două sau mai multe ori în aceeaşi zi; persoana în cazul căreia SIMPV semnalează că a mai fost înscris ca alegător care şi-a exercitat dreptul de vot duminică poate să voteze doar dacă semnează un proces verbal.

Biroul Electoral Central a stabilit procedura care va fi urmată la alegerile locale în cazul în care Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal va semnala că o persoană a mai votat o dată în aceeaşi zi. Potrivit BEC, în cazul în care, urmare a introducerii codului numeric personal al unui alegător în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV, acesta semnalează faptul că persoana care s-a prezentat la urne şi-a mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare mai întâi va aduce la cunoştinţa alegătorului că SIMPV a semnalat că şi-a mai exercitat o dată dreptul de vot la aceste alegeri şi că fapta unei persoane care votează de două sau mai multe ori constituie infracţiunea de fraudă la vot prevăzută de art. 387 alin. (1) lit. b) din Codul penal şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

În cazul în care alegătorul stăruie în solicitarea de a-şi exercita dreptul de vot, preşedintele biroului electoral al secţiei va contacta telefonic, prin intermediul terminalului pus la dispoziţie de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde alegătorul figurează deja înscris în SIMPV, în vederea identificării eventualei semnături a acestuia în dreptul datelor sale de identificare din listele electorale, iar convorbirea va fi înregistrată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Dacă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare apelate infirmă existenţa unei semnături în lista electorală în dreptul alegătorului în cauză, îi va permite exercitarea dreptului de vot. Dacă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare apelate confirmă existenţa unei semnături în lista electorală în dreptul alegătorului în cauză, îi va permite să voteze numai după ce acesta va completa şi semna împreună cu preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi operatorul de calculator un proces verbal.

Alegătorul va preciza, în document, că, deşi i s-a adus la cunoştinţă că SIMPV a semnalat că a mai fost înscris ca alegător care şi-a exercitat dreptul de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, precum şi că fapta de a vota de două sau mai multe ori constituie infracţiunea de fraudă la vot şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi, solicită în continuare exercitarea dreptului de vot.

Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri pentru urna specială sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei care s-a deplasat la locul unde se află alegătorul netransportabil, pe baza semnăturilor în extrasul de pe lista electorală. Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţia de votare potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.

Urna specială – folosită cu respectarea măsurilor sanitare

Alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, cei care se află internaţi în spital sau execută o pedeapsă privativă de libertate pot depune cereri pentru a vota, duminică, la alegerile locale, cu urna specială, în anumite condiţii.

Urna mobilă va putea fi folosită şi în cazul celor infectaţi cu SARS-CoV-2, dar aceasta va ajunge în primul rând la persoanele care nu sunt bolnave de COVID-19, iar ulterior la cei carantinaţi sau izolaţi la domiciliu. Alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate pot depune cereri pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale dacă au domiciliul sau reşedinţa în localitatea sau sectorul municipiului Bucureşti în care se află secţia de votare.

Cererea se depune numai la secţia de votare la care este arondat imobilul unde solicită să se deplaseze urna specială, în preziua votului – 26 septembrie, între orele 18,00 – 20,00, cu excepţia situaţiilor în care cauza de boală sau invaliditate survine ulterior. Cererea poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie formulată în scris, tehnoredactată sau întocmită olograf, trebuie să fie datată şi semnată de alegătorul care solicită urna specială şi va cuprinde obligatoriu: numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa, seria şi numărul actului de identitate, arată BEC.

Pentru verificarea condiţiei ca alegătorii să nu se poată deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va analiza orice acte medicale sau alte acte oficiale, anexate în copie cererii de exercitare a dreptului la vot prin intermediul urnei speciale, din care să rezulte că persoanele respective nu se pot deplasa la secţia de votare; din conţinutul înscrisurilor primite trebuie să se poată stabili lipsa posibilităţii de autodeplasare a alegătorului, nefiind necesar ca acestea să cuprindă în mod expres sintagma ”persoană netransportabilă”.

Preşedintele secţiei de votare va dispune formarea unei echipe compuse din cel puţin doi membri ai biroului electoral, care urmează ca, în ziua votului, să se deplaseze cu urna specială.

Alegătorii internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, numai dacă au domiciliul sau reşedinţa în localitatea sau, în cazul municipiului Bucureşti, în sectorul pe raza căruia se află unitatea respectivă.

Dacă se solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 200 de persoane internate, conducătorii unităţilor asigură depunerea cererilor de votare prin intermediul urnei speciale în preziua votării, între orele 18,00 – 20,00, la secţiile de votare din localitatea sau sectorul în care se află unitatea respectivă, stabilite prin hotărâre a biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti pe raza căreia se află imobilul unde acestea sunt internate, se arată într-o hotărâre a BEC.

În ziua votării, conducătorii unităţilor respective permit accesul echipei biroului electoral al secţiei de votare, care se deplasează cu urna specială.

Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care au domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere, iar în cazul municipiului Bucureşti în sectorul pe raza căruia se află penitenciarul sau locul de deţinere, votează prin intermediul urnei speciale.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se formulează în scris şi vor fi datate şi semnate olograf; acestea se depun la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deţinere, cel mai târziu în preziua votării, la ora 12,00. În cazul în care într-un penitenciar se solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 200 de persoane aflate în detenţie, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral de circumscripţie. În vederea exercitării dreptului de vot, directorul penitenciarului sau al locului de detenţie, după caz, eliberează temporar persoanelor în cauză, numai pentru exercitarea dreptului de vot, actul sau documentul de identitate aflat în dosarul individual. În ziua votării, directorul penitenciarului sau al locului de deţinere va permite accesul echipei biroului electoral al secţiei de votare, care se deplasează cu urna specială; operaţiunea de votare va avea loc într-un spaţiu anume amenajat, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului. Şi persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în măsura în care solicită această modalitate de vot, dacă au domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia execută măsura, iar în cazul municipiului Bucureşti, în sectorul pe raza căruia execută măsura. Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare vor dispune măsurile necesare, astfel încât la ora încheierii votării – ora 21,00 – urna specială să se afle în localul de vot.

În ziua votării, echipa care transportă urna specială se va deplasa mai întâi la adresele solicitanţilor din alte cauze decât COVID-19, la unităţile sanitare non-COVID, la unităţile medico-sociale, aziluri de bătrâni, penitenciare şi centre de reţinere şi arestare preventivă.

Echipa care transportă urna specială se va deplasa la unităţile sanitare COVID-19 şi la adresele persoanelor izolate şi carantinate numai după ce a asigurat exercitarea dreptului de vot de către ceilalţi alegători. Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi personalul de pază care însoţesc urna specială trebuie să poarte mască şi mănuşi ce trebuie schimbate sau dezinfectate cu o soluţie dezinfectantă pe bază de alcool la părăsirea fiecărei incinte. Aceştia nu vor intra în locuinţa în care se află alegătorul şi vor realiza toate formalităţile la intrarea în aceasta, asigurând o distanţă de minimum un metru faţă de alegător. Alegătorul care votează prin intermediul urnei speciale şi celelalte persoane prezente în incintă vor purta obligatoriu mască. Persoana care votează îşi va dezinfecta mâinile înainte de preluarea buletinelor de vot şi a ştampilei cu menţiunea ”Votat”, îşi va înlătura pentru scurt timp masca spre a fi identificat şi îşi va repoziţiona masca acoperind nasul şi gura. Va semna în lista electorală utilizând ori de câte ori este posibil pixul personal.

Ştampila cu menţiunea ”Votat” şi, dacă este cazul, pixul utilizat de alegător se dezinfectează după votare de către unul dintre membrii echipei care transportă urna specială prin pulverizare/ ştergere cu soluţie dezinfectantă sau prin ştergere cu şerveţele/ lavete impregnate cu dezinfectant pe bază de alcool.

PE ACELAȘI SUBIECT:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *