AFGANISTAN Talibanii s-au încăierat la palatul prezidențial din Kabul și se anunță conflicte interne violente

Talibanii au negat marţi că unul dintre cei mai importanţi lideri ai lor, molahul Abdul Ghani Baradar, numit vicepremier săptămâna trecută, ar fi fost ucis de rivali ai grupării, în urma zvonurilor legate de sciziunile din cadrul acesteia, la aproape o lună de când au preluat puterea la Kabul, transmite Reuters. Sulail Shaheen, un purtător de cuvânt al talibanilor, a declarat că molahul Abdul Ghani Baradar, fost şef al biroului politic taliban care a fost numit viceprim-ministru săptămâna trecută, a emis un mesaj audio prin care respinge afirmaţiile că ar fi fost ucis sau rănit într-un conflict.

El spune că sunt minciuni şi total lipsite de temei”, a spus Shaheen într-un mesaj pe Twitter.

Talibanii au publicat, de asemenea, imagini care îl arătă pe Baradar la întâlnirile din oraşul sudic Kandahar. Reuters nu a putut verifica imediat filmările. Dezminţirile au apărut după mai multe zile de zvonuri conform cărora susţinătorii lui Baradar s-au confruntat cu cei ai lui Sirajuddin Haqqani, şeful reţelei Haqqani, care se află lângă graniţa cu Pakistanul, învinuită pentru unele dintre cele mai grave atacuri sinucigaşe ale războiului. Zvonurile urmează speculaţiilor cu privire la posibile rivalităţi dintre comandanţii militari precum Haqqani şi liderii din biroul politic din Doha, precum Baradar, care au condus eforturile diplomatice pentru a ajunge la o înţelegere cu Statele Unite. Talibanii au negat în repetate rânduri speculaţiile cu privire la diviziunile interne.

Baradar, cândva văzut ca un posibil şeful al unui guvern taliban, nu mai fusese văzut în public de ceva timp şi nu a făcut parte din delegaţia ministerială care s-a întâlnit duminică la Kabul cu şeicul Mohammed bin Abdulrahman Al-Thani din Qatar. Liderul suprem al mişcării, molahul Haibatullah Akhundzada, nu a mai fost văzut în public de când talibanii au cucernit oraşul Kabul pe 15 august, deşi a emis o declaraţie publică când s-a format noul guvern, săptămâna trecută. Speculaţiile referitoare la iderii talibani au fost alimentate de circumstanţele din jurul morţii fondatorului mişcării, molahul Omar, care a fost făcute publică abia în 2015, la doi ani după ce s-a întâmplat, declanşând acuzaţii amare în rândul conducerii.

Liderii talibanilor s-au încăierat la palatul prezidențial din Kabul, certându-se pe structura noului guvern al Afganistanului, scrie BBC, care citează surse de la vârful grupării insurgente. Cearta a avut loc între cofondatorul grupării, vicepremierul Abdul Ghani Baradar, și un ministru al cabinetului, membru al temutei rețele Haqqani, potrivit surselor menționate. Un alt motiv al scandalului a fost cine să-și aroge victoria în Afganistan. Au existat mai multe relatări privind neînțelegeri în rândul conducerii talibane de când mullahul Abdul Ghani Baradar nu a mai apărut în public, însă ele au fost infirmate oficial de grupare.

Talibanii au preluat controlul Afganistanului luna trecută și l-au declarat Emirat Islamic. Noul guvern interimar este alcătuit integral din bărbați, lideri proeminenți ai talibanilor, unii dintre ei cunoscuți pentru atacurile împotriva forțelor SUA în urmă cu două decenii. O sursă din rândul talibanilor a declarat pentru BBC că Abdul Ghani Baradar și Khalil ur-Rahman Haqqani – ministru pentru refugiați și figură proeminentă în cadrul rețelei Haqqani – au schimbat cuvinte grele, iar susținătorii lor s-au încăierat. Un alt lider taliban din Qatar, care cunoaște evenimentele, a confirmat că cearta a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute. Sursele au arătat că scandalul a izbucnit pentru că Baradar, noul prim ministru adjunct, era nemulțumit de structura guvernului interimar. Încăierarea ar fi pornit și de la disputa privind cine să-și aroge victoria în Afganistan. 

Abdul Ghani Baradar este de părere că accentul trebuie pus pe eforturile diplomatice susținute de oameni ca el, în vreme ce membrii grupării Haqqani – condusă de una din cele mai importante figuri ale talibanilor – și susținătorii lor afirmă că victoria a fost obținută prin luptă. Ghani Baradar a fost primul lider taliban care a comunicat direct cu un președinte american, după o conversație telefonică cu Donald Trump în 2020. Înainte de asta, el a semnat din partea talibanilor acordul de la Doha privind retragerea trupelor americane din Afganistan. De partea cealaltă, rețeaua Haqqani este asociată cu unele dintre cele mai violente atacuri împotriva forțelor afgane și a aliaților lor, care au avut loc în ultimii ani. Rețeaua Haqqani este pe lista organizațiilor teroriste întocmită de Statele Unite. Liderul rețelei, Sirajuddin Haqqani, este ministru de interne în guvernul interimar.

Zvonuri despre o ruptură au apărut de săptămâna trecută, de când Ghani Baradar, una dintre cele cunoscute figuri ale talibanilor, a dispărut din viața publică. Pe rețelele sociale au fost speculații inclusiv despre moartea sa. Surse talibane au spus pentru BBC că Baradar a părăsit Kabulul cu destinația Kandahar în urma scandalului. Într-o înregistrare audio atribuită lui Baradar, apărută luni, cofondatorul mișcării talibane afirmă că el este „întotdeauna în mișcare”. „Indiferent unde sunt acum, suntem toți bine”, spune el.

BBC nu a putut verifica înregistrarea, care a fost postată pe mai multe site-uri oficiale ale talibanilor. Talibanii insistă că nu există nicio ceartă și că Baradar este în siguranță, însă relatările despre activitatea lui diferă. Un purtător de cuvânt a spus că Baradar a plecat la Kandahar să se întâlnească cu liderul suprem al talibanilor, iar mai târziu a declarat pentru BBC că acesta „este obosit și are nevoie de odihnă”.

Afganii au motive să pună la îndoială cuvântul talibanilor. În 2015, talibanii au recunoscut că au ținut ascunsă mai mult de doi ani moartea liderului fondator, Mullahul Omar, și că în acest interval au continuat să dea declarații în numele lui.

Talibanii își dau arama pe față: Femeile afgane nu ar trebui să lucreze alături de bărbați. Femeile s-au REVOLTAT: Protest inedit

Femeilor afgane nu ar trebui să li se permită să lucreze alături de bărbaţi, a declarat o personalitate de rang înalt din guvernul taliban, o poziţie care, dacă ar fi pusă în aplicare în mod oficial, le-ar interzice efectiv angajarea în birouri guvernamentale, bănci, companii mass-media şi nu numai, transmite Reuters. Waheedullah Hashimi, o personalitate a talibanilor, a declarat pentru Reuters că gruparea va implementa pe deplin versiunea sa de sharia sau legea islamică, în pofida presiunilor din partea comunităţii internaţionale pentru a permite femeilor dreptul de a lucra acolo unde doresc.

De când mişcarea islamică a venitla putere luna trecută, oficialii talibani au spus că femeile vor putea lucra şi studia în limitele stabilite de sharia. Dar a existat o incertitudine mare cu privire la ce efect practic va avea asupra capacităţii lor de a-şi păstra locul de muncă. Când talibanii au condus ultima dată Afganistanul în perioada 1996-2001, femeilor li s-a interzis angajarea şi educaţia. Problema are o importanţă majoră pentru comunitatea internaţională şi ar putea avea un impact asupra cuantumului ajutorului şi al altor asistenţe acordate Afganistanului, aflat în criza economică.

Ne-am luptat aproape 40 de ani pentru a aduce (sistemul) legii sharia în Afganistan”, a spus Hashimi într-un interviu. „Sharia … nu permite bărbaţilor şi femeilor să se reunească sau să stea împreună sub un singur acoperiş. Bărbaţii şi femeile nu pot lucra împreună. Este clar. Nu li se va permite să vină la birourile noastre şi să lucreze în ministerele noastre „.

Nu este clar în ce măsură comentariile lui Hashimi reflectă politicile noului guvern, deşi acestea par să meargă mai departe decât comentariile publice făcute de alţi oficiali. În zilele de după cucerirea puterii la Kabul, purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat reporterilor că femeile sunt o parte importantă a comunităţii şi că vor lucra „în diferite sectoare”. De asemenea, el s-a referit în mod specific la femei, într-un apel pentru revenirea funcţionarilor guvernamentali locurile lor de muncă.

Cu toate acestea, numirile de cabinet anunţate la 7 septembrie nu includid femei şi au avut loc relatări pe scară largă despre femeile trimise acasă de la locul lor de muncă. Hashimi a declarat că interdicţia asupra femeilor se va aplica şi în sectoare precum mass-media şi sectorul bancar, unde femeile au devenit din ce în ce mai prezente de la înlăturarea talibanilor în 2001 şi instalarea unui guvern susţinut de Occident.

Contactul dintre bărbaţi şi femei în afara casei va fi permis în anumite circumstanţe, de exemplu atunci când se va consulta un medic de sex masculin, a adăugat el. Femeilor ar trebui, de asemenea, să li se permită să studieze şi să lucreze în sectoarele educaţiei şi cel medical, unde pot fi amenajate facilităţi separate pentru utilizarea lor exclusivă.

„Desigur, vom avea nevoie de femei, de exemplu în medicină, în educaţie. Vom avea instituţii separate pentru ele, spitale separate, universităţi separate poate, şcoli separate”, a explicat acesta.

Duminică, noul ministru al Educaţiei al talibanilor a declarat că femeile ar putea studia la universitate, dar că ele trebuie separate de bărbaţi. Femeile au organizat mai multe proteste în Afganistan, cerând păstrarea drepturilor pe care le-au câştigat în ultimele două decenii. Unele mitinguri au fost rsipite de bărbaţi înarmaţi talibani care au tras în aer. Îmbunătăţirea drepturilor femeilor, mai vizibile în centrele urbane decât în zonele rurale profund conservatoare, au fost citate în repetate rânduri de Statele Unite drept unul dintre cele mai mari succese ale operaţiunii sale de 20 de ani în această ţară, care s-a încheiat oficial pe 31 august.

Rata de participare a femeilor la forţa de muncă a fost de 23% în 2020, potrivit Băncii Mondiale, în creştere de la efectiv zero în timpul guvernării anterioare a talibanilor. Femeile afgane au trecut la o nouă formă de protest față de noul cod vestimentar strict impus de talibani celor care vor să studieze în universități. Ele au demarat o campanie online, în care folosesc hashtag-uri precum #DoNotTouchMyClothes și #AfghanistanCulture și distribuie imagini cu rochiile lor tradiționale colorate.

afgan

O simplă căutare pe internet după expresia „haine tradiționale afgane” va trimite la numeroase imagini cu rochii tradiționale multicolore: cu broderii unice, realizate manual și cu modele complexe, accesorizate cu paiete și cristale pe piept, cu fuste lungi și plisate, perfecte pentru învârtirea în timpul dansului tradițional din Afganistan. În timp ce unele femei poartă voaluri brodate, altele au pe cap diverse podoabe, în funcție de zona din care provin. De altfel, după ce talibanii au fost înlăturați de la putere în 2001, femeile mergeau la universitate sau la muncă în blugi și cu eșarfe colorate.

Imaginile femeilor în abaya negre lungi, complet acoperite, care au protestat în Kabul, pentru a susține noile reguli ale talibanilor au surprins opinia publică. Într-o filmare video, participantele la acel protest au fost auzite spunând că femeile afgane machiate și îmbrăcate cu haine moderne „nu reprezintă femeia musulmană afgană autentică”. Acele imagini au dus la reacții rapide din partea femeilor afgane din întreaga lume. Ele s-au alăturat unei campanii online demarate de Bahar Jalali și, folosind hashtag-uri precum #DoNotTouchMyClothes și #AfghanistanCulture au arătat care sunt, de fapt, hainele lor tradiționale.

Bahar Jalali a declarat că a început această campanie tocmai pentru a arăta lumii care este identitatea Afganistanului și pentru a se opune celor care o contestă. Ea a postat pe Twitter o fotografie în care poartă o rochie verde tradițională și îndeamnă și alte femei afgane să posteze fotografii care să arate lumii care e „adevărata față a Afganistanului”.

Am vrut să arătăm lumii că hainele pe care le-ați văzut purtate de femeile care au participat la mitingul pro-taliban nu ne reprezintă, nu reprezintă cultura noastră”, a spus ea pentru BBC. Fiecare regiune din Afganistan are propriile haine tradiționale, dar, în ciuda diversității, toate au o temă comună: multă culoare, paiete și broderii. 

Aceasta este rochia noastră autentică. Femeile afgane poartă haine atât de colorate. Burqa de culoare neagră nu a făcut niciodată parte din cultura afgană. Timp de secole am fost o țară islamică, iar bunicile noastre au fost îmbrăcate modest în propriile lor haine tradiționale, nu în burqa neagră. Hainele noastre tradiționale reprezintă cultura noastră bogată și istoria de 5.000 de ani, ceea ce face ca fiecare afgan să se simtă mândru de cine este”, a scris pe Twitter Spozhmay Maseed, activistă pentru drepturile omului, în Virginia.

Chiar și cei care au locuit în cele mai conservatoare părți ale țării spun că nu au văzut niciodată femei îmbrăcate în niqab.

Am postat acea fotografie pentru că suntem femei afgane, suntem mîndre de cultura noastră și credem că identitatea noastră nu poate fi definită de vreun grup terorist. Cultura noastră nu este întunecată, nu este în alb-negru – este colorată, frumoasă. Există artă, există artizanat și există identitate„, spune Lima Halima Ahmad, cercetător afgan în vârstă de 37 de ani și fondatoare a unei asociații afgane pentru drepturile femeilor. „Femeile au avut de ales. Mama mea purta un voal lung și mare, iar unele femei au ales să poarte altele mai mici. Codurile vestimentare nu au fost aplicate femeilor. Suntem femei afgane și nu am văzut lucruri de genul acesta în care ești complet acoperit, cu un fel de uniformă neagră, cu mâini acoperite și cu ochii care nu se văd”, a spus Lima Halima Ahmad, referindu-se la mitingul pro-taliban.

O altă femeie care s-a alăturat campaniei de pe Twitter este Malali Bashir, jurnalistă afgană în Praga. Ea pictează femeile afgane în rochii tradiționale, tocmai pentru a arăta cât de frumoase sunt. Ea a declarat că în locul unde a crescut, burqa nu a fost niciodată impusă, iar femeile purtau rochiile lor tradiționale. Femeile mai în vârstă purtau pe cap un șal negru, iar cele mai tinere purtau șaluri colorate: „De curând, se simte o presiune din ce în ce mai mare asupra femeilor afgane pentru a-și schimba îmbrăcămintea culturală și a se acoperi complet sau a nu mai apărea în public. De aceea am postat o fotografie cu unul dintre tablourile mele în care femeile afgane poartă rochiile noastre tradiționale și dansează dansul tradițional numit Attan”.

Oficialii talibani au declarat că femeile vor putea studia și lucra în conformitate cu legea shariei și tradițiile culturale locale, dar că vor trebui să respecte reguli stricte de îmbrăcăminte. Unele femei afgane au început deja să se îmbrace mai modest și multe femei au fost văzute în Kabul purtând chadri, veșmântul albastru cu doar un dreptunghi de plasă în fața ochilor.

Noul ministru al Educaţiei, Abdul Baqi Haqqani, a declarat că femeile vor învăța în universități separat de bărbați și că va fi obligatoriu codul vestimentar islamic .

Cum s-a transformat viața cotidiană la Kabul sub stăpânirea talibană

La o lună de la cucerirea capitalei Kabul de către talibani, Afganistanul se confruntă în prezent cu o criză umanitară şi cu incertitudine cu privire la direcţia pe care o va adopta în cele din urmă noul guvern, în timp ce ţara trece printr-o profundă transformare, comentează miercuri EFE. Multe lucruri s-au schimbat, în special în capitala afgană, de când luptătorii fundamentalişti au pus mâna pe putere la capătul unei campanii militare fulger şi având pe fundal retragerea completă a trupelor americane şi ale NATO. Sloganuri în alb şi negru glorificând victoria talibanilor au luat în prezent locul picturilor murale în culori care decorau gardurile din beton din Kabul, instalate de-a lungul anilor pentru a limita pagubele produse de atentate.

Se schimbă portretele şi hainele

Portretele uriaşe cu Ashraf Ghani, preşedintele afgan care a fugit din ţară şi se află acum în exil în Emiratele Arabe Unite, sau cu faimosul luptător de gherilă afgan supranumit „Leul din Panjshir”, Ahmad Shah Massoud, ucis de Al Qaida acum 20 de ani, au fost înlăturate, şi la fel s-a întâmplat cu steagul republican. În schimb, traficul în oraş, predispus la ambuteiaje de proporţii, este acum mai fluid ca urmare a exodului către alte ţări a unui număr mare de afgani şi a retragerii complete a trupelor străine. Însă una dintre cele mai mari schimbări poate fi remarcată în îmbrăcămintea locuitorilor Kabulului, care înainte de sosirea fundamentaliştilor islamici au renunţat în mare parte la blugi şi la cămăşi în favoarea straielor mai tradiţionale. Sau, în cazul femeilor, a hainelor care le acoperă mai mult.

Ca să fiu sincer, mi-e frică de talibani aşa că nu mai port pantaloni şi cămaşă şi mi-am lăsat barbă. Trebuie să ne adaptăm”, a declarat pentru EFE Sher Khan, care lucrează ca paznic pentru o companie de telecomunicaţii.

Muzica dispare din Kabul

Nunţile afgane, la care ajungeau să participe sute de persoane în săli uriaşe, au loc în surdină de teama islamiştilor. În timpul primei guvernări talibane, între anii 1996-2001, în baza unei interpretări stricte a islamului, talibanii au interzis muzica, le-au obligat pe femei să rămână acasă, le-a interzis să lucreze sau să meargă la şcoală, lucruri care acum nu s-au întâmplat în mod făţiş.

Nu mai există muzică live în sălile unde au loc nunţi, ci doar un mic difuzor în zona dedicată femeilor. Nu mai există dansuri şi nici fericire pentru tineri”, a explicat pentru agenţia de preă spaniolă Qari Malik, administratorul unei astfel de săli din Kabul.

Şi mijloacele de comunicare în masă afgane au încetat să mai emită programe muzicale.

Securitate şi criză economică

Muhammad Anwar, care gestionează un mic centru de schimb valutar în capitala afgană, a declarat pentru EFE că securitatea în Kabul s-a îmbunătăţit şi că nu mai trebuie să se teamă de jafurile cu mână armată, atât de comune în timpul guvernării Ghani. Şi atentatele talibanilor, acum la putere, au încetat. Dar chiar şi aşa instabilitatea i-a afectat afacerea, ajungând să câştige de la 2.000 de afgani pe zi (circa 23 de dolari) numai 500 de afgani (aproximativ 6 dolari).

Tot mai puţini oameni vor să schimbe bani, dat fiind că majoritatea băncilor sunt închise de o lună şi nu permit retragerea de numerar, iar numărul angajaţilor care erau plătiţi în dolari şi apoi veneau să-i schimbe pentru moneda locală s-a redus semnificativ”, se plânge el.

Lipsa de bani în numerar a devenit o adevărată bătaie de cap pentru afgani, care s-au văzut obligaţi să stea la cozi interminabile în faţa puţinelor bănci care încă mai sunt deschise şi de unde pot retrage echivalentul a maximum 200 de dolari pe săptămână. Organizaţia Naţiunilor Unite a avertizat recent că, în prezent, 72% din populaţia afgană trăieşte sub pragul sărăciei (cu mai puţin de un dolar pe zi), iar acest procent ar putea urca la 97% până la mijlocul anului viitor.

Putem spune că în general rata şomajului se află în cel mai înalt punct din ultimii 20 de ani. Angajaţii guvernului nu şi-au primit salariile de trei sau patru luni”, a declarat activistul şi analistul Ghulam Jailani Humayoon.

Criza economică este dublată de o criză umanitară, cu milioane de persoane strămutate în interiorul teritoriului afgan sau refugiate în străinătate.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

2 comentarii la „AFGANISTAN Talibanii s-au încăierat la palatul prezidențial din Kabul și se anunță conflicte interne violente

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *