Coaliția de guvernare a agreat „în proporție de 99%” setul de măsuri pentru reducerea posturilor din administrația publică, unele reduceri de personal ajungând până la 50% din actuala grilă, au explicat marți surse politice pentru Știripesurse.ro. De exemplu, dacă un primar sau șef CJ are 6 consilieri, va rămâne cu 3 consilieri, însă nu în toate cazurile, pentru că acolo unde sunt doar 2 consilieri aceștia ar putea rămâne mai departe în funcție.
Reducerile se vor aplica posturilor din cabinetele primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene și din primele estimări 3.500 de consilieri vor fi disponibilizați. Pentru a realiza economii la bugetul de stat, coaliția vrea și comasarea instituțiilor cu atribuții similare și de la 1 ianuarie 2024 măsura s-ar putea aplica la instituțiile de tineret și sport. Există intenția ca în categoria tineret-sport să fie adăugate și instituțiile culturale și toate trei să treacă în subordinea Consiliilor Județene, însă varianta nu este încă definitivată.
În a doua etapă vor intra inspectoratele școlare și DSP-urile, care ar putea avea coordonare regională, precum și Oficiile de Cadastru.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni, că, în urma discuţiilor purtate luni în coaliţie, 99% dintre măsurile privind reforma administrativă sunt decise şi, de asemenea, o parte dintre măsurile fiscale.
„Dacă nu luăm măsuri, va fi o situaţie dramatică. (…) Cert este, dacă în acest moment nu se face o reformă administrativă în paralel cu o reformă de reducere a unor excepţii fiscale, din Codul fiscal, toate excepţiile însumează în jur de 75 de miliarde de lei în România. (…) România, în acest moment, fără nicio măsură luată, va ajunge la un deficit mai mare decât deficitul de anul trecut. Deci, un deficit mai mare de 6,2%, dacă Guvernul României nu ia în acest moment nicio măsură. Ce înseamnă acest lucru? Automat va duce la blocarea fondurilor europene, la costuri mult mai mari pentru acoperirea deficitului şi, cum e şi normal, va duce mult mai devreme decât alegerile din 2024 la o instabilitate politică”, a afirmat Ciolacu, luni seară, la Aleph News.
El a adăugat că, până la sfârşitul lunii august, Guvernul va aproba concomitent ordonanţa de urgenţă care vizează reducerea cheltuielilor bugetare şi reforma administrativă şi pe cea privind măsuri fiscale prin care să crească veniturile la buget. Prim-ministrul a mai arătat că Executivul intenţionează să adopte şi o a treia ordonanţă de urgenţă care vizează combaterea evaziunii fiscale.
PNL și PSD au discutat în coaliția de guvernare despre introducerea unui plafon de 80% din leafa șefului în salarizarea angajaților din instituțiile publice, au declarat marți surse politice pentru Știripesurse.ro.
„Nu vor mai fi angajați cu salarii mai mari decât salariul șefului”, au spus sursele citate. „Avem directori de școli cu salarii mai mari decât primarii, avem șefi de spitale cu salarii mai mari decât șefii de CJ-uri”, au mai declarat surse din coaliție.
O variantă discutată de PNL și PSD este ca angajații din instituțiile de stat să poată încasa un salariu de maximum 80% din salariul șefului. O altă măsură luată în calcul de Guvern este eliminarea tichetelor de vacanță și a indemnizației de hrană pentru bugetarii care încasează lunar peste 10.000 de lei brut, excepție fiind cei din sistemul de apărare și ordine publică. Un alt principiu pe care PNL și PSD vor să-l introducă în sistemul angajaților la stat este ca sporurile să nu poată să depășească salariul de bază.
Măsurile discutate fac parte dintr-un plan amplu al Guvernului de a realiza economii la bugetul de stat, în paralel cu creșterea încasărilor. Scopul este de a menține deficitul bugetar în limitele care permit încasarea fondurilor PNRR de la Comisia Europeană.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google