Site icon TOMIS NEWS

Adio, pace în Ucraina! „Nu ne apropiem de sfârșitul războiului. Este doar un joc pentru a nu fi învinuit Trump”. Între timp, în Rusia, companiile de telefonie mobilă intră sub controlul FSB

Screenshot 20260221 182203 Chrome2

Negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina continuă fără rezultat concret, iar în spatele declarațiilor optimiste apare o evaluare mult mai dură: oficiali europeni de rang înalt cred că războiul ar putea continua încă între unu și trei ani, în ciuda presiunilor Washingtonului pentru un acord rapid. Simultan, Kremlinul consolidează controlul totalitar asupra țării, promulgând o lege care obligă operatorii de telefonie mobilă să-și întrerupă serviciile la cererea FSB, fără responsabilitate juridică.

Negocierile pentru oprirea războiului din Ucraina s-au transformat într-un joc diplomatic în care Moscova și Kievul urmăresc același obiectiv: să nu-l enerveze pe Donald Trump. Discuțiile mediate de SUA la Geneva s-au încheiat, din nou, fără rezultat concret. Oficialii au vorbit despre „progres semnificativ” și „dialog substanțial”, dar diplomații recunosc că limbajul optimist ascunde impasul total:

„Nu ne apropiem de sfârșitul războiului. Este un joc pentru a nu fi învinuit Trump dacă pacea eșuează”, a declarat fostul ambasador NATO Ivo Daalder, potrivit The Wall Street Journal. Donald Trump vrea să obțină un acord de pace pe care să-l prezinte drept cea mai mare realizare externă a mandatului său. A spus deja că înțelegerea este „destul de aproape” și a cerut Ucrainei să accepte compromisuri teritoriale. Kievul refuză fără garanții de securitate ferme, în timp ce Rusia cere controlul complet asupra Donbasului și influență asupra politicii ucrainene. Practic, fiecare parte cere concesii pe care cealaltă nu le poate accepta.

Ambele tabere au motive serioase să nu-l supere pe liderul american: Ucraina depinde de informații militare și sprijin occidental, Rusia riscă sancțiuni economice devastatoare, iar SUA pot schimba rapid balanța conflictului. Rezultatul: delegațiile continuă negocierile fără să cedeze nimic esențial, doar pentru a demonstra că nu ele blochează pacea. Până acum s-au obținut doar acorduri minore – schimburi de prizonieri și discuții tehnice despre monitorizarea unui armistițiu. Niciun acord real nu este aproape, iar oficialii europeni estimează că războiul ar putea continua încă între unu și trei ani. În același timp, Washingtonul și-și pierde treptat interesul pentru dosar, concentrându-se pe Iran și Orientul Mijlociu.

În timp ce negocierile de pace se joacă la Geneva, Vladimir Putin a promulgat sâmbătă o lege care obligă operatorii de telefonie mobilă să-și întrerupă serviciile la cererea Serviciului de Securitate al Rusiei (FSB), potrivit EFE, citată de Agerpres. Legea, publicată pe portalul de informații juridice al guvernului rus, a fost aprobată săptămâna aceasta de ambele camere ale parlamentului federal rus – Duma de Stat (camera inferioară) și Consiliul Federației (camera superioară). Documentul modifică Legea comunicațiilor și stipulează că operatorii nu vor fi responsabili față de clienții lor pentru întreruperea serviciilor de telefonie mobilă dacă tăierea se face la cererea FSB.

Prima versiune a proiectului stipula că FSB va putea trimite „cereri” operatorilor de a restricționa comunicațiile doar pentru garantarea securității cetățenilor și a statului, iar fundamentarea cererilor de întrerupere a serviciilor de telefonie mobilă va fi formulată atât de președinte, cât și de guvern. În varianta finală a legii, această prevedere a fost eliminată. În acest moment, nu se știe în ce cazuri rețeaua va fi deconectată la nivel federal sau regional, deși activiștii independenți se tem că o astfel de decizie este pur arbitrară. Odată semnată de președinte, legea va intra în vigoare în termen de zece zile după publicarea în Monitorul Oficial rus.

Potrivit media locale, jumătate din regiunile rusești se confruntă cu întreruperi aproape zilnice ale conexiunii la internet. Deși autoritățile ruse justifică întreruperile prin atacurile constante ale dronelor ucrainene asupra țării, majoritatea regiunilor afectate de întreruperile de rețea nu se numără printre principalele ținte ale Kievului. Cenzura asupra internetului de către Kremlin a afectat viteza și accesul la rețea, dar a restricționat și zeci de mii de site-uri web, media și rețele sociale, mai ales în ultimii patru ani de război. Presa rusă a anunțat săptămâna aceasta că pe 1 aprilie va fi blocată definitiv rețeaua de mesagerie Telegram, a cărei încetinire a provocat deja nemulțumiri mari printre deputați, bloggeri și militari ruși, care o folosesc pe scară largă pe frontul ucrainean.

Negocierile de pace și consolidarea controlului totalitar asupra comunicațiilor sunt două fețe ale aceleiași strategii: Kremlinul joacă teatrul diplomatic pentru a părea cooperant în fața Occidentului, în timp ce consolidează controlul totalitar asupra propriilor cetățeni. Legea FSB nu este doar o măsură de „securitate” – este o consolidare a puterii în fața unei posibile instabilități interne, pe măsură ce costurile economice și umane ale războiului cresc exponențial.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Exit mobile version