Acord MAJOR în Europa: Începe TAXAREA suplimentară și verificarea LA SÂNGE a companiilor multinaționale

Europarlamentarii şi Consiliul European, care reprezintă statele membre ale UE, au ajuns marţi seară la un acord politic privind consolidarea transparenţei fiscale a multinaţionalelor, pe măsură ce presiunea internaţională creşte în favoarea unei impozitări mai mari, transmite AFP. Directiva rezultată dintr-o propunere a Comisiei Europene prezentată în 2016 prevede că multinaţionalele cu o cifră de afaceri anuală de peste 750 de milioane de euro vor fi obligate să îşi declare profiturile, numărul angajaţilor şi valoarea impozitelor în fiecare din statele membre UE în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi în jurisdicţiile de pe lista neagră a paradisurilor fiscale ale UE.

Această obligaţie de „raportare publică în fiecare ţară” a fost salutată de preşedinţia portugheză a Consiliului UE, precum şi de mai multe grupuri politice din Parlamentul European, inclusiv drept un pas important înainte pentru mai multă justiţie fiscală. Mai multe ONG-uri şi stânga radicală au exprimat însă critici. Acordul la care au ajuns echipele de negociere urmează să fie aprobat în mod oficial de eurodeputaţi în cadrul unei şedinţe plenare şi de către Consiliul European.

Aceste evoluţii au loc pe fondul relansării negocierilor la nivelul OCDE privind impozitarea profiturilor multinaţionalelor la propunerea preşedintelui american Joe Biden, favorabil introducerii unei rate minime de impozitare de 15%. Noua directivă europeană a fost propusă ca răspuns la o serie de scandaluri fiscale internaţionale, precum LuxLeaks şi Panama Papers.

Într-un moment în care concetăţenii noştri se străduiesc să depăşească efectele pandemiei, este mai important ca niciodată să cerem o transparenţă financiară reală“, a comentat ministrul portughez al economiei, Pedro Siza Vieira, evaluând la 50 de miliarde de euro pierderile anuale a veniturilor în UE generate de evaziunea fiscală.

Transparenţa este un instrument esenţial şi formidabil pentru a combate flagelul evaziunii fiscale. Prin urmare, acordul la care s-a ajuns astăzi este un pas major înainte”, a declarat europarlamentarul Damien Careme din partea Verzilor. El şi-a exprimat totuşi regretul în legătură cu introducerea de către Consiliul European a unei clauze de salvgardare care ar putea permite anumitor companii să evite obligaţia de a raporta.

Stânga radicală a denunţat un „acord cu jumătăţi de măsură” deoarece „restricţionează aplicarea raportării publice la (…) numai 46 de ţări, adică mai puţin de 20% din jurisdicţiile lumii”.

Acest acord exclude peste 80% din statele lumii, inclusiv paradisuri fiscale notorii precum Bahamas, Elveţia sau Insulele Cayman, pentru care companiile nu vor trebui să publice nicio informaţie. Cum putem pretinde că luptăm împotriva evaziunii fiscale cu date atât de parţiale?“, a reacţionat europarlamentara Manon Aubry (Franţa Nesupusă).

Regulile de disciplină bugetară impuse statelor membre UE, care nu se mai aplică din luna martie 2020, vor rămâne suspendate şi în 2022, pentru a permite depăşirea crizei economice provocată de coronavirus, a anunţat miercuri Comisia Europeană, transmite AFP. Executivul comunitar se aşteaptă ca toate cele 27 de state membre să revină, până la finele lui 2022, la nivelul la care erau înaintea crizei. În această situaţie, „clauza derogatorie”, care permite depăşirea temporară a limitelor privind datoria şi deficitul prevăzute în Pactul de stabilitate, va înceta la finele lui 2023, a explicat miercuri Comisia Europeană.

Vom utiliza toate instrumentele pentru a ne pune economiile pe roate. Vom prelungi clauza de salvgardare în 2022, urmând a o dezactiva în 2023. Anul acesta şi anul viitor, încurajăm statele membre să menţină politici bugetare favorabile creşterii, să păstreze investiţiile publice şi să profite de finanţările din planul european de relansare”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

În luna iunie a acestui an, UE va demara un proces istoric de emitere de datorii comune, pentru a finanţa subvenţiile şi împrumuturile în valoare de 672 miliarde de euro, care vor fi puse la dispoziţia statelor membre pentru a le ajuta să îşi finanţeze tranziţia verde şi digitală, în cadrul unui plan global de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro. În paralel, la începutul lunii mai, Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit previziunile de creştere pentru acest an şi cel viitor, graţie punerii în aplicare a planului de relansare şi progreselor înregistrate de campaniile de vaccinare în Europa. Pentru zona euro, Bruxelles-ul mizează pe o creştere economică de 4,3% în 2021 şi un avans de 4,4% în 2022. Cu toate acestea, criza economică provocată de pandemie a obligat guvernele să majoreze semnificativ cheltuielile publice pentru a susţine companiile şi locurile de muncă. O consecinţă a acestor politici bugetare stimulative este creşterea raportului datorie publică-PIB peste pragul de 100% în cazul zonei euro.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *