Uniunea Europeană va face achiziţii comune de armament pentru Ucraina, afirmă ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, după o reuniune desfăşurată la Bruxelles, iar, conform unor oficiali de la Bruxelles, statele membre vor aloca două miliarde de euro pentru acest plan.
„Am ajuns la un consens politic pentru a trimite în Ucraina un milion de cartușe de calibru 155 mm”, a declarat el reporterilor, adăugând că proiectilele vor fi trimise în termen de 12 luni, potrivit Reuters. „Mai sunt multe, multe detalii care trebuie (rezolvate), dar pentru mine este cel mai important să încheiem aceste negocieri și asta îmi arată un lucru: dacă există voință, există o cale.”
Anterior, surse citate de postul France Info au declarat că statele membre au ajuns la un acord privind alocarea a două miliarde de euro pentru achiziţii comune de armament care să fie oferit Ucrainei.
Anterior, luni, cel mai înalt diplomat al UE, Josep Borrell, a avertizat că vor exista „dificultăți” dacă miniștrii de externe și ai apărării din UE nu vor reuși să ajungă la un acord pentru a reface stocurile din Ucraina, care sunt în scădere. „Sper că miniștrii se vor angaja, cu toții, într-o discuție finală și vor ajunge la un acord asupra unei decizii foarte importante”, a declarat el reporterilor. „În caz contrar, vom fi în dificultate pentru a continua să furnizăm arme Ucrainei”.
Miniștrii de externe și ai apărării din UE încă mai pun la punct un plan de 1 miliard de euro pentru achiziționarea în comun de muniție de către Agenția Europeană de Apărare cu sediul la Bruxelles. Propus pentru prima dată de Estonia și inspirat de achiziționarea în comun de către bloc a vaccinurilor Covid, un astfel de acord ar reprezenta un moment important pentru UE, care are o experiență limitată în ceea ce privește achiziționarea în comun de bunuri militare. Până în prezent, se așteaptă ca aproximativ 15 țări să ia parte la această inițiativă voluntară.
Miniștrii discută, de asemenea, o propunere separată de 1 miliard de euro pentru a rambursa statele membre care aprovizionează Ucraina cu muniție, prin intermediul Facilității europene pentru pace (EPF) a UE. De la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie anul trecut, UE s-a angajat să aloce 3,6 miliarde de euro pentru a finanța armament și ajutoare neletale pentru Ucraina prin intermediul EPF, un fond creat în 2021 pentru a consolida securitatea. Conform ultimului plan, 1 miliard de euro din EPF ar urma să fie alocat pentru finanțarea de muniții pentru Ucraina. O sursă din UE a declarat că acordul a acoperit atât planul comun de achiziții de 1 miliard de euro, cât și finanțarea de 1 miliard de euro din EPF pentru muniție, deși detaliile finale sunt încă în curs de stabilire. „Toate opțiunile sunt disponibile”, a declarat Pevkur, îndemnând la un acord asupra „micilor detalii” cât mai curând posibil. „Ideea este foarte simplă. Trebuie să livrăm 1 milion de cartușe Ucrainei cât mai curând posibil.”
El a adăugat că Estonia preferă să se aprovizioneze cu muniție de la industria europeană, dar toate opțiunile – inclusiv furnizorii din afara UE, trebuie să fie deschise pentru a ajuta Ucraina.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat luni înainte de reuniunea miniştrilor de externe de la Bruxelles că va exprima susţinerea României pentru adoptarea de noi măsuri pentru a furniza muniţie Ucrainei, el precizând că ţara noastră este pregătită să lucreze la un nou pachet de sancţiuni contra Rusiei. Ministrul a anunţat că îi va informa pe colegi despre faptul că România şi Ucraina vor co-organiza, în aprilie, prima Conferinţă de nivel înalt pentru Securitatea Mării Negre, sub umbrela Platformei Internaţionale pentru Crimeea, aceasta urmând să aibă loc la Bucureşti.
„Astăzi avem o zi foarte lungă şi, de asemenea, o agendă foarte amplă. Astfel, astăzi participăm la Consiliul Afaceri Externe şi apoi la reuniunea comună a miniştrilor afacerilor externe şi ai apărării. Apoi voi lua parte şi la Conferinţa Internaţională a Donatorilor pentru Turcia şi Siria, ca urmare a cutremurului catastrofal care a lovit aceste două ţări în luna februarie. Cu privire la CAE, cel mai important subiect pe agenda zilei de astăzi este, desigur, contracararea efectelor războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Voi reitera importanţa continuării susţinerii pentru Ucraina, pe toate dimensiunile. Voi exprima astăzi susţinerea României pentru adoptarea de noi măsuri în cadrul Instrumentului European pentru Pace, pentru a furniza muniţie Ucrainei”, a declarat ministrul de Externe, înainte de reuniune.
Bogdan Aurescu a arătat că „totodată, este important să continuăm eforturile pentru a izola Rusia. România este pregătită să lucreze la un nou pachet de sancţiuni contra Rusiei”.
„În acelaşi timp, astăzi îi voi informa pe colegii mei cu privire la eforturile României, care continuă. Aceste eforturi continuă în ce priveşte tranzitul grânelor ucrainene şi al altor produse agricole – peste 14 milioane de tone de grâne şi astfel de produse au tranzitat România”, a spus el.
Ministrul de Externe s-a referit şi la mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţional pentru preşedintele Rusiei.
„Voi reitera poziţia noastră, aceea că nimeni nu trebuie să rămână nepedepsit pentru crimele internaţionale comise în Ucraina în timpul războiului de agresiune al Rusiei, precum şi susţinerea foarte puternică a României pentru activitatea CPI – şi trebuie avut în vedere faptul că România s-a aflat printre cele 43 de state care, în urmă cu un an, au sesizat CPI cu privire la comiterea de crime de război, crime împotriva umanităţii şi crime de genocid în Ucraina”, a subliniat ministrul.
Ministrul a anunţat că îi va informa pe colegi despre faptul că România şi Ucraina vor co-organiza, în aprilie, prima Conferinţă de nivel înalt pentru Securitatea Mării Negre, sub umbrela Platformei Internaţionale pentru Crimeea.
„Conferinţa va avea loc la Bucureşti şi va reprezenta o ocazie importantă să parcurgem lecţiile învăţate în urma războiului şi să vedem ce putem face pentru ca, în viitor, regiunea Mării Negre să fie mai sigură”, a spus el.
Aurescu a mai spus că în cadrul reuniunii în format „Jumbo” a miniştrilor afacerilor externe şi ai apărării, se va discuta despre Busola Strategică, la un an de când a fost adoptată, arătând că există evoluţii semnificative în această privinţă.
„De asemenea, voi atrage atenţia asupra situaţiei din Republica Moldova şi asupra necesităţii de a sprijini Guvernul de la Chişinău, care este un guvern pro-european şi pro-reforme. Trebuie să susţinem în continuare procesul de reformă necesar pentru parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. Trebuie să continuăm eforturile în vederea constituirii misiunii civile [a UE], care să se axeze pe sectorul de securitate din Republica Moldova. De asemenea, trebuie să continuăm eforturile în vederea constituirii regimului de sancţiuni care să vizeze acţiunile de destabilizare, îndreptate împotriva ordinii constituţionale şi a statului de drept, regim pe care l-am propus în cadrul precedentului Consiliu Afaceri Externe”, a declarat ministrul.
„Vom discuta şi despre Tunisia şi Iran. Cu privire la Iran, îmi voi manifesta susţinerea faţă de adoptarea, în cursul acestei zile, a celui de-al şaselea pachet de sancţiuni, care a fost co-sponsorizat şi de România. Nu în ultimul rând, în cadrul Conferinţei Internaţionale a Donatorilor pentru Turcia şi Siria, voi exprima susţinerea deplină a României pentru reconstrucţia celor două ţări şi pentru alinarea suferinţei persoanelor afectate de cutremur. Voi anunţa astăzi contribuţia de 1,3 milioane de euro a României, pentru ambele ţări. Şi aş dori doar să vă reamintesc că România a fost primul stat membru UE care a trimis echipe de căutare şi salvare, pe teren, în Turcia, şi care a trimis echipamente ambelor ţări”, a completat el.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google