Spread the love

Zecile de mii de tone de alge strânse de la malul Mării Megre în fiecare sezon estival și sute de mii de tone de-a lungul anilor, înseamnă resurse umane, logistice și financiare pe care Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral încearcă să le gestioneze cât mai bine cu putință. Potrivit Administrației nu suntem nici primii, nici ultimii care se confruntă cu un astfel de fenomen normal, firesc, care face parte dintr-un ciclu natural, din acest lanț trofic al Mării Negre.

IMPORTANȚA ALGELOR DIN STUDIILE I.N.C.D.M.

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” studiul macrofitelor pe litoralul românesc debutează încă din anul 1907 și până în prezent au fost identificate un număr de 162 de specii care au fost grupate în 4 încrengături, 5 clase, 21 de ordine și 34 de familii. De asemenea, experții din cadrul I.N.C.D.M. ne amintesc că vegetația submersă reprezintă pentru nevertebrate și pești un spațiu vital pentru hrănire, reproducere și protecție împotriva acțiunii deranjante a apei, a luminii excesive și a răpitorilor. Algele fiind organisme fotosintetizante ajută la îmbogățirea cu oxigen a apei și stau la baza existenței și dezvoltării vieții în mediul marin. Pot fi, astfel, considerate echivalenții plantelor din mediul terestru, a căror importanță este incontestabilă. De asemenea,  în aceleași studii se arată importanța macroalgelor care au și un rol de protecție a țărmului împotriva eroziunii (împiedicând pătrunderea unei mari cantități de suspensii în apă și, implicit, creșterea gradului de turbiditate) și de factor de epurare biologică a nutrienților și a metalelor grele din mediul marin.

LITORALUL ROMÂNESC – LITORALUL BULGĂRESC

Potrivit ABADL, ce este foarte lipede este faptul că nici o țară din lume nu are o soluție care să aibă un randament sută la sută eficient și trebuie să ținem cont că în întreg Oceanul Planetar nu vom întâlni aceleași carcateristici ale algelor în ape diferite, deci nu putem aplica aceleași sisteme, ci trebuie adaptate întru totul structurii, litologiei şi morfogenezei litoralului românesc. Și spunem asta ca să răspundem foarte clar la întrebarea: de ce la bulgari, greci, etc exisă plase pentru alge?! Mai concret, algele pe care le întâlnim pe litoralul românesc nu le vom întâlni nici măcar pe alt litoral situat tot la Marea Neagră, cum ar fi cel bulgăresc și asta pentru că fundul mării litoralului românesc este predominant nisipos – mâlos pe când la vecinii bulgari există un substrat (fundul marii) calcaros, astfel că este imposibil formarea acelorași specii.

Dezvoltarea algelor este condiționată de o serie întreagă de factori calitativi ai apei cum ar fi cantitatea de nutrienți și săruri minerale, cantitatea de CO2, cât și de parametri fizici cum ar fi tipul de substrat, temperatura apei, turbiditatea, forța curenților de adâncime și de suprafață, etc. În zona litoralului românesc al Mării Negre se regăsește o situație particulară datorată aportului de apă dulce, nutrienți și particule în suspensie generat de gurile de vărsare ale fluviului Dunărea coroborat cu direcția predominantă a curenților marini de la Nord spre Sud. Astfel, funcție de nivelul (debitul) fluviului Dunărea, se poate considera că evoluția macroalgelor va fi influențată de proximitatea gurilor Dunării care influențează puternic gradul de transparență (turbiditate) a apei Marii Negre înspre sud, deci pe direcția litoralului românesc. Această influență face ca dezvoltarea algală să aibe loc în palierul de mică adâncime (foarte aproape de țărm). Zona tipică de dezvoltare a algelor este situată între linia țărmului și adâncimea (izobata) de 10 m (0-10m), însă studiile biologilor marini identifică o zonă predominantă, pentru dezvoltarea speciilor de alge locale, cea situată între 0-3 m, din cauza turbidității crescute care nu permite penetrarea luminii la o adâncime mai mare și deci nu permite dezvoltarea algelor sau plantelor marine, dependente de fotosinteză.  

Este evident că influența fluviului Dunărea scade odată cu creșterea distanței față de gurile de vărsare, și deci încă un motiv pentru care manifestările algale pe litoralul românesc și cel bulgaresc sunt diferite. Toate aceste aspecte influențează foarte mult dezvoltarea speciilor de alge în sensul că acestea pot prezenta fluctuații de la un sezon la altul, și de la o zonă la alta.

TIPURI DE PLASE PENTRU COLECTAREA ALGELOR, FOLOSITE ÎN ÎNTREAGA LUME

Reprezentanții Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral au reluat în acest an documentarea în ceea ce privește găsirea unor metode cât mai eficiente de a face față fenomenelor algale cu care se confruntă în fiecare an. Specialistul pe probleme de ingineria mediului din cadrul A.B.A. Dobrogea-Litoral, Nicușor Buzgaru ne descrie cele două tipuri de sisteme de retenție a algelor cu ajutorul plaselor (fixe și mobile) ce se folosesc în toată lumea.

Sistemele fixe sunt constituite din plase prinse de suporți ficși (pot fi piloni înfipți în plaja submersă sau sisteme fixe de ancorare) și sunt utilizate mai rar, fiind dificil și laborios de amplasat, fiind folosite cu precădere împotriva rechinilor și meduzelor.

Cele mai utilizate sunt sistemele mobile ,care sunt asemănătoare barajelor plutitoare folosite pentru depoluări, care se montează transversal, pe direcția curentului predominant, ca algele să fie conduse către mal, de unde pot fi adunate.

Sistemele mobile mai pot fi amplasate și paralel cu linia țărmului , dar necesită ambarcațiuni specializate pentru colectarea algelor din spatele barajelor/plaselor amplasate în larg. Plasele/barajele pot fi rupte de greutatea cumulată a algelor sub acțiunea valurilor marine, deci algele trebuie colectate constant. Astfel, costurile aferente unui asemenea sistem vor trebui să includă și costurile pentru ambarcațiuni și personalul specializat în ture de permanență, costuri de întreținere și exploatare, etc.

PERICOLUL PLASELOR ȘI EFICIENȚA LOR PE LITORALUL ROMÂNESC

ABADL menționa anterior că dezvoltarea locală a algelor se produce în zona de mică adâncime. Acest lucru este important deoarece, în contextul analizei amplasării de plase pentru alge, pentru a asigura o oarecare eficiență, acestea ar trebui poziționate foarte aproape de țărm. Trebuie să ținem cont că aceste plase, în special dacă sunt amplasate aproape de țărm, pot reprezenta un pericol real pentru faună, respectiv pentru pești, delfini, păsări marine, dar si pentru ambarcațiunile de agrement (șalupe, jet-sky, etc) din zonă, pentru activitați de agrement de tip kite-boarding sau windsurfing sau chiar pentru înotători. De menționat este faptul că eficiența acestora nu este garantată 100% întrucât fragmente de alge suficient de mici pot trece prin bariere, sau, sub acțiunea valurilor pot depăși barierele. În multe țări plasele sunt folosite cu succes pentru tipul de alge oceanice (Sargassum) ce au dimensiuni mari și corp dur care nu se rupe ușor și acestea nu pot trece prin plase.

Algele caracteristice zonei noastre a Mării Negre (în special Ulva Rigida, Cladophora) sunt alge verzi și brune mult mai mici ca dimensiuni și mai fragile (se rup foarte ușor) care printr-o staționare îndelungată în apa intră în proces de descompunere accelerată. Aceste aspecte fac ca orice plasă sa fie mult mai putin eficientă în retentie în condițiile anterior descrise pe litoralul Românesc.

ALGELE O PROBLEMĂ ȘI ÎN ALTE STATE

Țări din întreaga lume se confruntă cu adevărate probleme când vine vorba despre aceste fenomene de înflorire algală, care se manifestă diferit de la o întindere de apă la alta. “În 2019 a fost identificat un fenomen algal (înflorire algală) ce se întindea pe 5.000 de mile marine între vestul Africii și până în golful Mexic, format cu precădere din specia Sargassum, care la descompunere eliberează hidrogen și sulf generând un miros asemănător ouălor stricate, afectând puternic toată ramura turistică de pe litoralul Mării Caraibelor. În anul 2019, masa algală menționată era estimată la 20 de milioane de tone. Acest fenomen a fost înregistrat anual începand cu anul 2011, cu excepția anului 2013 când manifestarea a fost redusă, și afectează mai multe națiuni cum ar fi: Mexic, Cuba, Jamaica, Republica Dominicană, Haiti, Barbados, Trinidad and Tobago, Venezuela și Panama. În anul 2018 Barbados a declarat stare de urgență națională din cauza cantităților nemaiîntâlnite de alge eșuate pe plajele turistice”, a declarat directorul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, Bogdan Bola.

În 2011, A.B.A.D.L. A  ÎNCERCAT ACHIZIȚIONAREA UNUI SISTEM DE PLASE PENTRU ALGE

A.B.A.D.L. a intenționat amplasarea unui sistem de baraje (plase) înca din anul 2011 când s-a înregistrat o înflorire algală record fiind recoltate peste 40.000 tone de alge. În acel an, specialiști de la A.B.A.D.L. au făcut o vizită de lucru în Grecia unde au analizat sisteme de protecție împotriva algelor instalate în insulele grecești. Pe baza informațiilor obținute de la un consultant de specialitate grec, A.B.A.D.L. a inițiat de doua ori procedura de achiziție pentru un sistem de plase de protecție pentru un tronson de 2.000 m – pilot. La aceste proceduri de achiziție nu s-a prezentat niciun agent economic interesat din România sau din străinătate.

Deși oficial partea greacă nu a oferit o explicație pentru pierderea interesului în procedură, se poate deduce că după ce au analizat situația locală și au înțeles că vor fi responsabili pentru mentenanța  și eficiența sistemului, au realizat că nu ar fi putut indeplini cerințele contractului.

UN SISTEM PILOT, MONTAT DE SCAFANDRI VOLUNTARI IN 2012 A EȘUAT

„Sistemul de retenție a algelor marine utilizând plase nu este un concept nou. Există o înregistrare a unui astfel de sistem de către un grup de voluntari. În anul 2012, în prezența reporterilor de la un post de televiziune național, a fost montată o plasă pentru reținere a algelor într-un golf din localitatea Eforie Sud. S-a făcut atunci un reportaj din care reieșea cum un grup de scafandri voluntari, cu o investiție de 1000 de euro, au reușit sa protejeze de alge plaja. În aceeași seară, a fost ridicat întregul sistem de pe țărm, sub formă de deșeuri după ce acesta fusese distrus de valuri și aruncat de curenți pe mal, însă recuperarea sistemului distrus nu s-a mai mediatizat. Același post spunea, fără nicio dovadă, că vecinii bulgari au astfel de sisteme peste tot. Afirmația nu este credibilă sau verificabilă și nimeni nu face investiții majore într-o zonă unde sezonul turistic durează 2 luni din an! Din păcate, acest concept eronat a rămas cumva în memoria colectivă și continuă să ridice o sumedenie de semne de întrebare”, a mai declarat directorul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, Bogdan Bola.

UTILAJE CU CARE A.B.A.D.L. AR PUTEA FUNCȚIONA ÎN PARAMETRI NORMALI

În concluzie, A.B.A.D.L., pentru a fi pregatită pentru viitoarele fenomene algale, care se pot amplifica pe fondul schimbărilor climatice, a trimis în regim de urgențăcătre ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE”, spre analiză, un document cu necesitățile în ceea ce privește echipamentele și utilajele.

„Ținând cont și de faptul ca în cadrul proiectului „REDUCEREA EROZIUNII COSTIERE, FAZA II (2014-2020)” suprafața de plajă existentă se va mări substanțial, cu peste 200 de hectare este necesară achiziționarea a 20 de utilaje în valoare de peste 2,6 miloane de euro fără TVA”, a declarat Buzgaru.

Necesarul minim de echipamente este următorul:

  • Incarcator Frontal (cupa de 3,5m3) – 3 bucati   –  valoare: 220.000 euro, fara TVA/buc;
  • Buldozer (18 tone, 150CP) – 1 bucata  – valoare: 200.000 euro, fara TVA/buc;
  • Grapa cu discuri pentru tractor – 3 bucati – valoare: 25.000 euro, fara TVA/buc;
  • Remorca pentru tractor (galvanizata, minim 6 tone) – 3 bucati – valoare: 12.000 euro, fara TVA/buc;
  • Tractor (4×4, minim 150CP, 6 prize hidraulice) – 3 bucati –  valoare: 80.000 euro, fara TVA/buc;
  • Utilaj BOBCAT (model 74CP, Cupa si perie) – 3 bucati  – 55.000 euro, fara TVA/buc;
  • Utilaj speializat curatare plaje BARBER 600HD – 3 buc – valoare: 60.000 euro, fara TVA/buc;
  • Utilaj colectat alge verzi din apa de mica adancime (bena de 8 tone, model B2MH – Franta) – 3 bucati – valoare: 410.000 euro, fara TVA/buc.

Valoarea totală a acestor utilaje, care ar face mai ușoară munca echipelor care noapte de noapte se străduiesc să curețe de alge malul românesc al Mării Negre, ajunge la 2.621.000 euro, fără a include costurile TVA.

PE ACELAȘI SUBIECT:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *