Israelul a cerut Statelor Unite, în ultimele 48 de ore, să participe direct la ofensiva militară împotriva Iranului, cu scopul de a distruge complexul nuclear de la Fordow, situat într-o zonă montană greu accesibilă. Potrivit unor oficiali israelieni citați de Axios, doar SUA dispun de armament capabil să penetreze astfel de fortificații subterane. Deocamdată, administrația Trump nu a acceptat implicarea directă, avertizând că o escaladare ar putea atrage Washingtonul într-un conflict deschis.
Israelul nu deţine mijloacele tehnice necesare pentru a distruge complexul subteran de îmbogăţire a uraniului de la Fordow, construit în interiorul unui munte. În schimb, Statele Unite dispun de avioane bombardiere de mare capacitate şi bombe penetrante („bunker buster”) capabile să lovească astfel de ţinte, aflate deja la distanţă operaţională de Iran, potrivit news. Până în prezent, administraţia Trump s-a abţinut să se implice în atacurile desfăşurate de Israel şi a transmis că o eventuală ripostă a Iranului asupra unor obiective americane ar fi considerată ilegitimă. În acelaşi timp, orice implicare militară directă a SUA — chiar şi limitată la un singur atac asupra complexului Fordow — ar reprezenta o escaladare majoră, atrăgând direct Washingtonul în conflict. Oficiali israelieni avertizează că, în absenţa distrugerii complete a centrului Fordow, obiectivul strategic de eliminare a programului nuclear iranian nu ar fi îndeplinit.
Un oficial israelian a declarat pentru Axios că există posibilitatea ca SUA să se alăture operaţiunii, afirmând că preşedintele Trump ar fi sugerat acest lucru într-o conversaţie recentă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Un oficial de la Casa Albă a respins însă vineri această afirmaţie. Un al doilea oficial american a confirmat că Israelul a cerut formal participarea SUA la conflict, dar că, în prezent, administraţia nu analizează o astfel de opţiune.
Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat sâmbătă pentru Axios: „Orice se întâmplă astăzi nu mai poate fi împiedicat”. Totuşi, oficialul a adăugat că „există încă posibilitatea unei soluţii paşnice, dacă Iranul este dispus. Cea mai rapidă cale spre pace este ca Iranul să renunţe la programul său de arme nucleare.”
„Întreaga operaţiune trebuie să se finalizeze cu eliminarea Fordow”, a declarat ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, pentru Fox News, vineri. Potrivit unor surse israeliene, ideea implicării militare americane a fost enunţată în mai multe runde de discuţii bilaterale, iar Israelul speră ca administraţia Trump să aprobe cererea.
Lovitură israeliană, adânc în interiorul Iranului
În ultimele ore știrile despre atacuri iraniene împotriva Israelului inundă presa internațională. Cu puțin timp înainte, atacul a fost în direcția opusă – cu lovituri israeliene adânc în interiorul Iranului. Iar ținta principală a fost Isfahan, informează bbc.com. Uzina de conversie iraniană din Isfahan, în centrul Iranului, este o parte a uriașei infrastructuri nucleare a țării, alături de mine și uzine răspândite în alte orașe. De asemenea, în apropiere se află o infrastructură militară iraniană semnificativă, inclusiv o bază aeriană mare și un complex major de producție de rachete.
În aprilie 2024, Israelul a avariat un sistem de apărare aeriană în Isfahan, pe un aerodrom. Iranul susține că instalațiile din Isfahan sunt utilizate în scopuri pur pașnice, însă Israelul și țările occidentale suspectează de mult timp Teheranul că le folosește în secret pentru a dezvolta arme nucleare.
Atacurile Israelului asupra Iranului sugerează schimbarea regimului de la Teheran
Atacul surpriză al Israelului asupra Iranului a avut ca obiectiv evident perturbarea programului nuclear al Teheranului şi prelungirea timpului necesar pentru dezvoltarea unei arme atomice. Însă amploarea atacurilor, alegerea ţintelor de către Israel şi declaraţiile politicienilor israelieni sugerează o altă ambiţie pe termen lung: răsturnarea regimului însuşi, scrie Reuters, conform News.ro.
Atacurile de vineri dimineaţă au lovit nu doar instalaţiile nucleare şi fabricile de rachete ale Iranului, ci şi personalităţi cheie din lanţul de comandă militar al ţării şi oameni de ştiinţă din domeniul nuclear, lovituri care par să vizeze diminuarea credibilităţii Iranului atât în ţară, cât şi în rândul aliaţilor săi din regiune – factori ce ar putea destabiliza conducerea iraniană, potrivit experţilor.
„Se presupune că unul dintre motivele pentru care Israelul face acest lucru este că speră să vadă o schimbare de regim”, a declarat Michael Singh, de la Institutul din Washington pentru Politica Orientului Mijlociu, şi fost funcţionar de rang înalt în administraţia preşedintelui George W. Bush. „Ar dori să vadă poporul iranian revoltându-se”, a spus el, adăugând că numărul limitat de victime civile în prima rundă de atacuri indică, de asemenea, un obiectiv mai larg.
Într-un mesaj video transmis la câteva ore după ce avioanele de vânătoare israeliene au început să lovească instalaţiile nucleare şi sistemele de apărare aeriană iraniene, premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a adresat direct poporului iranian: „Regimul islamic, care vă oprimă de aproape 50 de ani, ameninţă să ne distrugă ţara, statul Israel”, a spus Netanyahu.
Şi alte declaraţii ale lui, făcute vineri, subliniază că nu populaţia iraniană este vizată. Adresându-se direct poporului iranian într-o înregistrare video difuzată vineri seară, premierul israelian Benjamin Netanyahu a îndemnat civilii „să se ridice şi să se facă auziţi”, afirmând că lupta Israelului nu este împotriva lor, ci împotriva guvernului iranian. Obiectivul Israelului era eliminarea ameninţării nucleare şi a rachetelor balistice, a spus el, dar a adăugat: „Pe măsură ce ne atingem obiectivul, vă deschidem şi calea către libertate. Regimul nu ştie ce l-a lovit sau ce îl va lovi. Niciodată nu a fost mai slab. Aceasta este şansa voastră să vă ridicaţi şi să vă faceţi auzite vocile”, a spus Netanyahu. Dar, în ciuda pagubelor provocate de atacul israelian fără precedent, deceniile de duşmănie faţă de Israel – nu numai în rândul conducătorilor iranieni, ci şi al populaţiei majoritar şiite – ridică semne de întrebare cu privire la perspectiva de a mobiliza suficient sprijin popular pentru a înlătura o conducere teocratică bine înrădăcinată la Teheran şi susţinută de forţe de securitate loiale, notează Reuters.
Expertul Michael Singh avertizează că nimeni nu ştie ce condiţii ar fi necesare pentru ca opoziţia să se unească în Iran.
Atacul de vineri a fost prima fază a ceea ce Israelul a declarat că va fi o operaţiune de lungă durată. Experţii se aşteaptă ca Israelul să continue să vizeze infrastructura nucleară iraniană cheie pentru a întârzia marşul Teheranului către bomba nucleară, chiar dacă Israelul nu are capacitatea de a elimina singur programul nuclear al Iranului. Iranul susţine că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile.
Agenţia de control nuclear a ONU a conchis însă săptămâna aceasta că Teheranul şi-a încalcat obligaţiile asumate în cadrul tratatului global de neproliferare. Primele atacuri ale Israelului au vizat personalităţi de rang înalt din armata şi comunitatea ştiinţifică iraniană, au distrus o mare parte din sistemul de apărare aeriană al ţării şi au distrus instalaţia de îmbogăţire a uraniului de la suprafaţă din complexul nuclear iranian Natanz.
„Ca ţară democratică, Statul Israel consideră că poporul unei ţări are dreptul să-şi modeleze politica naţională şi să-şi aleagă guvernul”, a declarat Ambasada israeliană la Washington pentru Reuters. „Viitorul Iranului poate fi determinat numai de poporul iranian”, a adăugat ambasada.
Netanyahu a cerut o schimbare a guvernului iranian inclusiv în septembrie. Însă administraţia preşedintelui american Donald Trump, deşi a acceptat atacurile Israelului şi şi-a ajutat aliatul apropiat să respingă barajul de rachete lansate ca represalii de Iran, nu a dat niciun semn că ar dori o schimbare de regim la Teheran. Nici Casa Albă, nici misiunea Iranului la Naţiunile Unite din New York nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii pe această temă.
Israelul are încă mult de parcurs dacă doreşte să demonteze instalaţiile nucleare ale Iranului, iar analiştii militari au afirmat întotdeauna că ar putea fi imposibil să se dezactiveze complet siturile bine fortificate şi răspândite în Iran. Guvernul israelian a recunoscut, de asemenea, că programul nuclear al Iranului nu poate fi distrus în totalitate printr-o campanie militară.
„Nu există nicio modalitate de a distruge un program nuclear prin mijloace militare”, a declarat Tzachi Hanegbi, consilierul pentru securitate naţională al Israelului, pentru postul de televiziune israelian Canal 13. Campania militară ar putea însă crea condiţiile pentru un acord cu Statele Unite care să zădărnicească programul nuclear.
Analiştii rămân sceptici cu privire la faptul că Israelul va dispune de muniţia necesară pentru a distruge singur proiectul nuclear al Iranului.
„Israelul probabil nu poate elimina complet proiectul nuclear pe cont propriu, fără participarea americană”, a declarat vineri reporterilor Sima Shine, fost analist-şef la Mossad şi actualmente cercetător la Institutul pentru Studii de Securitate Naţională din Israel.
Deşi întârzierea programului nuclear al Teheranului ar fi valoroasă pentru Israel, speranţa de a submina regimul ar putea explica de ce Israelul a vizat atât de multe personalităţi militare de rang înalt, pentru a aduce confuzie şi haos în instituţiile de securitate iraniene.
„Aceşti oameni erau foarte importanţi, foarte bine informaţi, aveau mulţi ani de experienţă şi erau o componentă foarte importantă a stabilităţii regimului, în special a stabilităţii securităţii regimului”, a declarat Shine. „Într-o lume ideală, Israelul ar prefera să vadă o schimbare de regim, fără îndoială”, a spus ea.
Dar o astfel de schimbare ar veni cu riscuri, subliniază Jonathan Panikoff, fost adjunct al serviciului naţional de informaţii al SUA pentru Orientul Mijlociu, care lucrează acum la Atlantic Council. Dacă Israelul reuşeşte să înlăture conducerea Iranului, nu există nicio garanţie că succesorul care va apărea nu va fi şi mai radical în urmărirea conflictului cu Israelul. „De ani de zile, mulţi în Israel au insistat că schimbarea regimului din Iran ar aduce o eră nouă mai bună, pentru că nimic nu ar putea fi mai rău decât actualul regim teocratic”, a spus Panikoff. „Dar istoria ne arată că întotdeauna poate fi mai rău”, adaugă expertul.
Sirene și explozii, duminică dimineaţă, la Ierusalim şi Tel Aviv
Sirenele de raid aerian au sunat şi explozii s-au auzit duminică dimineaţă la Ierusalim şi Tel Aviv, potrivit unor jurnalişti ai AFP, în a treia zi a unei operaţiuni militare israeliene împotriva Iranului care a provocat o ripostă iraniană, informează AGERPRES. Sirenele de raid aerian au sunat şi explozii s-au auzit duminică dimineaţă la Ierusalim şi Tel Aviv, potrivit unor jurnalişti ai AFP, în a treia zi a unei operaţiuni militare israeliene împotriva Iranului care a provocat o ripostă iraniană, informează AGERPRES.
Armata israeliană a anunţat pe X că milioane de persoane „aleargă în prezent spre adăposturi în timp ce sirenele sună” în peste 12 oraşe din întreaga ţară, după ce Teheranul a anunţat lansarea unei noi salve de rachete asupra teritoriului israelian. Armata israeliană a anunţat duminică dimineaţă că a efectuat o nouă serie de atacuri asupra Iranului împotriva unor ţinte legate de „proiectul său de arme nucleare”, printre care Ministerul Apărării, în a treia zi a confruntării militare dintre cele două ţări, notează AFP.
Armata israeliană a declarat pe Telegram că aviaţia sa a „finalizat o serie importantă de atacuri bazate pe informaţii vizând un anumit număr de ţinte din Teheran legate de proiectul de arme nucleare al regimului iranian”, citând în special Ministerul iranian al Apărării şi sediul Organizaţiei iraniene pentru inovaţie şi cercetare defensivă, cunoscută şi sub acronimul său persan, SPND. Mai devreme, agenţia iraniană de presă Tasnim a transmis că Ministerul Apărării de la Teheran a fost ţinta unor atacuri israeliene şi că una dintre clădiri a fost „uşor avariată”.
Iranul anunță că a folosit noul său tip de rachetă balistică în atacurile contra Israelului
Iranul afirmă că a folosit noul său tip de rachetă balistică în ultimele lovituri asupra Israelului, relatează CNN. Potrivit agenţiei de ştiri FARS, afiliată statului, Israelul a fost lovit cu racheta balistică ghidată Haj Qassem în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică. Ministrul iranian al apărării, generalul Aziz Nasirzadeh, a declarat la televiziunea iraniană, la 4 mai, că noua rachetă ar fi capabilă să treacă de sisteme de apărare precum THAAD (Terminal High Altitude Defense) al armatei americane, care a fost desfăşurat în Israel, precum şi de sistemele de apărare antirachetă Patriot şi de altele utilizate de Israel.
Iranul a prezentat racheta la începutul lunii mai, afirmând că este alimentată cu combustibil solid, are o rază de acţiune de 1 200 de kilometri şi este echipată cu un focos manevrabil care poate penetra sistemele de apărare antirachetă, potrivit agenţiei iraniene de presă Tasnim. Racheta poartă numele lui Qassem Soleimani, fostul comandant al forţei Quds, unitatea de operaţiuni speciale a Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran, care a fost ucis într-un atac american în Irak în timpul primului mandat al preşedintelui Donald Trump.
Armata Israelului a confirmat o lovitură aeriană asupra sediului Ministerului iranian al Apărării din Teheran, raportată anterior de presa de stat iraniană, scrie news.ro. Forţele aeriene israeliene au efectuat o „serie extinsă de lovituri bazate pe informaţii” asupra mai multor ţinte din capitală, au precizat Forţele de apărare ale Israelului, citate de CNN.
„Ţintele au inclus sediul Ministerului iranian al Apărării, sediul proiectului nuclear SPND şi ţinte suplimentare, care au avansat eforturile regimului iranian de a obţine o armă nucleară şi unde regimul iranian şi-a ascuns arhiva nucleară”, se arată în declaraţia IDF.
În pofida avansării semnificative a îmbogăţirii uraniului, Iranul a declarat în repetate rânduri că programul său nuclear este în scopuri paşnice şi a negat că ar dezvolta o bombă atomică. Agenţia de presă iraniană Tasnim a raportat anterior că lovitura a provocat daune minore uneia dintre clădirile administrative ale ministerului. O lovitură separată în aceeaşi zonă a lovit Organizaţia de cercetare şi inovare defensivă a Ministerului Apărării, a raportat Tasnim.
Bilanţul loviturilor asupra Israelului în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică a crescut la şapte morţi, după ce Iranul a lansat mai multe valuri de atacuri cu rachete şi drone. În nordul ţării, patru persoane au fost ucise de o rachetă care a căzut sâmbătă seara târziu, a anunţat poliţia. Serviciul naţional de urgenţă Magen David Adom (MDA) furnizase anterior un bilanţ de trei morţi, afirmând că o clădire rezidenţială din oraşul palestiniano-israelian Tamra fusese lovită.
O „armă căzută în urma unei lovituri directe” a ucis două femei în vârstă de 40 de ani, o femeie în vârstă de 20 de ani şi o fată de 13 ani, a declarat poliţia. Aceştia au adăugat că „un număr” de locuitori au fost răniţi, iar echipele de intervenţie de urgenţă se află la faţa locului pentru a căuta persoane prinse sub dărâmături.
Într-un val ulterior de lovituri cu rachete, trei persoane au fost ucise în oraşul Bat Yam din centrul Israelului, potrivit MDA şi poliţiei israeliene. O femeie în vârstă de aproximativ 60 de ani a fost ucisă atunci când o clădire a fost lovită, a declarat MDA, adăugând că au existat, de asemenea, daune la „multe clădiri din jurul acesteia”. De asemenea, peste 100 de persoane au fost rănite în regiuni din centrul Israelului în urma loviturilor.
Ce va face conducerea de la Teheran dacă loviturile israeliene continuă
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a publicat o declarație despre atacul din această seară asupra Israelului, informează bbc.com. IRGC a declarat că instalațiile israeliene „implicate în producția de combustibil pentru avioane de luptă și centre de aprovizionare cu energie” au fost vizate în această seară. În declarație, IRGC a afirmat că atacul Iranului se va „intensifica” dacă atacurile israeliene continuă.
În altă parte a declarației, IRGC a susținut că Iranul a „localizat și distrus trei rachete de croazieră, 10 drone și zeci de micro-UAV-uri ostile” în zonele din Iran care au fost atacate.
Cele mai rele scenarii
Deocamdată, luptele dintre Israel și Iran par să se limiteze la cele două națiuni. La Națiunile Unite și în alte părți ale lumii s-au auzit apeluri la calm. Dar ce se va întâmpla dacă acestea vor rămâne fără ecou?, scrie bbc.com. Ce se va întâmpla dacă luptele se vor intensifica și se vor extinde? Iată câteva scenarii posibile, în cel mai rău caz. În ciuda negărilor din partea SUA, Iranul este convins că forțele americane au aprobat și au susținut, cel puțin tacit, atacurile Israelului.
Iranul ar putea lovi ținte americane din Orientul Mijlociu, cum ar fi taberele forțelor speciale din Irak, bazele militare din Golf și misiunile diplomatice din regiune. Forțele proxy ale Iranului – Hamas și Hezbollah – pot fi mult diminuate, dar milițiile sale de sprijin din Irak rămân înarmate și intacte. SUA se temeau că astfel de atacuri sunt posibile și au retras o parte din personal. În mesajele sale publice, SUA a avertizat ferm Iranul cu privire la consecințele oricărui atac asupra țintelor americane.
Donald Trump s-ar putea vedea obligat să acționeze. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu este acuzat de mult timp că vrea să atragă SUA în ajutorul său pentru a învinge Iranul.
Analiștii militari spun că numai SUA dispun de bombardiere și bombe capabile să penetreze cele mai adânci instalații nucleare iraniene, în special cea de la Fordow.
Trump le-a promis alegătorilor săi MAGA că nu va începe niciun așa-zis „război etern” în Orientul Mijlociu. Dar la fel de mulți republicani susțin atât guvernul israelian, cât și opinia acestuia că acum este momentul să se încerce schimbarea regimului de la Teheran. Însă dacă America ar deveni un combatant activ, acest lucru ar reprezenta o escaladare uriașă, cu consecințe pe termen lung, potențial devastatoare.
Dacă Iranul nu a reușit să provoace daune armatei bine protejate a Israelului și altor ținte, atunci ar putea să-și îndrepte rachetele către ținte mai ușoare din Golf, în special țările care, în opinia Iranului, au ajutat și au susținut dușmanii săi de-a lungul anilor.
În regiune există numeroase ținte energetice și de infrastructură. Amintiți-vă că Iranul a fost acuzat că a lovit câmpurile petroliere ale Arabiei Saudite în 2019, iar proxy-urile sale houthi au lovit ținte în Emiratele Arabe Unite în 2022. De atunci, a avut loc o reconciliere între Iran și unele țări din regiune. Dar aceste țări găzduiesc baze aeriene americane. Unele dintre ele au ajutat, în mod discret, la apărarea Israelului împotriva atacului cu rachete iraniene de anul trecut.
Dacă Golful ar fi atacat, ar putea cere și el avioane de luptă americane să vină în apărarea sa, precum și a Israelului.
Ce se întâmplă dacă atacul israelian eșuează? Ce se întâmplă dacă instalațiile nucleare ale Iranului sunt prea adânci, prea bine protejate? Ce se întâmplă dacă cele 400 kg de uraniu îmbogățit în proporție de 60% – combustibilul nuclear care se află la un pas de a fi utilizat în arme, suficient pentru aproximativ zece bombe – nu sunt distruse?
Se crede că ar putea fi ascuns adânc în mine secrete. Israelul ar fi ucis câțiva oameni de știință nucleari, dar nicio bombă nu poate distruge cunoștințele și expertiza Iranului.
Ce se întâmplă dacă atacul Israelului convinge conducerea Iranului că singura modalitate de a descuraja alte atacuri este să se grăbească să dobândească capacitatea nucleară cât mai repede posibil?
Ce se întâmplă dacă noii lideri militari care se vor afla la masa negocierilor sunt mai încăpățânați și mai puțin precauți decât predecesorii lor decedați?
Cel puțin, acest lucru ar putea forța Israelul să lanseze noi atacuri, ceea ce ar putea angaja regiunea într-un ciclu continuu de atacuri și contraatacuri. Israeliții au o expresie brutală pentru această strategie: „cositul ierbii”. Prețul petrolului este deja în creștere.
Ce se va întâmpla dacă Iranul va încerca să închidă Strâmtoarea Hormuz, restricționând și mai mult transportul petrolului?
Ce s-ar întâmpla dacă, de cealaltă parte a Peninsulei Arabice, houthiții din Yemen și-ar intensifica eforturile de a ataca navele din Marea Roșie? Aceștia sunt ultimii aliați ai Iranului, cu un istoric de imprevizibilitate și apetit ridicat pentru risc.
Multe țări din întreaga lume se confruntă deja cu o criză a costului vieții. Creșterea prețului petrolului ar agrava inflația într-un sistem economic global deja afectat de războiul tarifar al lui Trump.
Și să nu uităm că singurul om care beneficiază de creșterea prețului petrolului este președintele rus Putin, care ar vedea brusc miliarde de dolari în plus în visteria Kremlinului pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei.
Ce s-ar întâmpla dacă Israelul ar reuși să-și atingă obiectivul pe termen lung de a forța prăbușirea regimului revoluționar islamic din Iran?
Netanyahu susține că obiectivul său principal este distrugerea capacității nucleare a Iranului. Însă, în declarația sa de ieri, el a precizat că obiectivul său mai larg este schimbarea regimului.
El a declarat „mândrului popor iranian” că atacul său „deschide calea către libertate” față de ceea ce el a numit „regimul malefic și opresiv”.
Răsturnarea guvernului iranian ar putea fi pe placul unor persoane din regiune, în special a unor israelieni. Dar ce vid ar putea lăsa în urmă? Ce consecințe neprevăzute ar putea avea? Cum ar arăta un conflict civil în Iran?
Mulți își amintesc ce s-a întâmplat în Irak și Libia după înlăturarea guvernelor centralizate puternice.
Așadar, multe depind de evoluția conflictului în zilele următoare.
Cum și cât de dur va riposta Iranul? Și ce restricții – dacă vor exista – va putea impune SUA asupra Israelului?
Răspunsul la aceste două întrebări va fi decisiv.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google