A doua zi de Crăciun (26 decembrie) continuă bucuria Nașterii Domnului, dar are și o identitate proprie în cultura românească. În calendarul creștin, ziua este dedicată Sfântului Ștefan, primul martir al creștinismului, iar în tradiția populară marchează trecerea de la solemnitatea Ajunului și a primei zile la vizite, ospăț, joc și întărirea legăturilor dintre oameni.În multe comunități, a doua zi e „ziua drumurilor”: oamenii merg la rude, la fini și nași, la vecini, ori primesc musafiri. În același timp, se păstrează o serie de reguli și credințe legate de noroc, sănătate și belșug.
În biserici se oficiază slujbe dedicate Sfântului Ștefan, iar în unele zone se obișnuiește ca oamenii să meargă la liturghie pentru a mulțumi pentru anul care se încheie și pentru a cere protecție.Numele Ștefan/Ștefania este sărbătorit pe 27 decembrie, dar în multe familii urările încep încă din a doua zi de Crăciun, când se fac vizite.În comunitățile tradiționale, se păstrează ideea că zilele de după Crăciun sunt … CITEȘTE ARTICOLUL AICI!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google