A apărut noua vrăjeală: Variola maimuței! Biden: „Toată lumea ar trebui să fie îngrijorată!” Se transmite între bărbații homosexuali

RO Vaccinare postează precizările dr. Cristian Apetrei despre variola maimuței: „Nu e nicio mare resetare, nicio mare vrăjitorie, nici gut feeling, biocurenți sau vreo previziune de-a lui Nostradamus”.

Monkeypox nu e o boală care să ne îngrijoreze din cale-afară, în condițiile în care au fost depistate mii de cazuri în Africa în cursul ultimilor 50 de ani. Se știe că boala n-are nici pe departe transmisibilitatea variolei sau a SARS-CoV-2 și că este mult mai puțin patogenă decât variola, se arată pe pagina Facebook a RO Vaccinare, care preia declarațiile dr. Cristian Apetrei, profesor român în Departamentul de Microbiologie și Genetică Moleculară, membru în Centrul pentru Cercetarea Vaccinului și în Programul Postuniversitar în Microbiologie și Imunologie (PMI) de la Universitatea din Pittsburgh, SUA.

Acesta spune că boala nu are transmisibilitatea variolei, dar se transmite de la om la om, mai ales prin secreții. Asta înseamnă și saliva sau secrețiile respiratorii din tuse sau strănut: „Și cum noi știm că sunt ceva probleme cu comportamentul pe stradă, asta înseamnă că trebuie oarecare prudență”. Apoi, mortalitatea nu este cea din variolă (de până la 30%), dar nici nu-i „floare la ureche. Se estimează că în cursul ultimilor 10-20 de ani, ratele cumulate ale mortalității prin monkeypox au fost undeva între 3-6%. Din nou, totul se reduce la R0. Care în cazul monkeypox a fost calculată a fi în jur de 0.32-0.35. Suficient de jos pentru ca să nu se producă răspândire explozivă. Reamintesc: un R0=0.32 înseamnă că, într-o populație complet susceptibilă, un individ cu monkeypox poate infecta cu success 0.32 alți indivizi. Asta prin definiție nu ridică probleme”.

Sunt întotdeauna posibile clusteruri: „Dacă virusul se transmite prin secreții și intră într-o populație susceptibilă cu obiceiuri la risc, vom putea vedea numeroase transmiteri secundare”.

Boala nu are neapărat rezervorul la maimuțe: „Că atunci ar fi trebuit să ne temem doar pe plajă la pozele clasice. Se pare însă că rezervorul natural al virusului sunt rozătoarele. Ceea ce înseamnă că populația unde șobolanii aproape au ajuns animale de companie (mă refer acum doar la număr, nu la dimensiunile lor care sunt acelea ale unui cățel mai mititel) e la risc major. Faptul că unii cetățeni ai planetei se așteptau ca monkeypox să înceapă să zburde nu-i face pe aceștia nici conspiratori și nici vrăjitori. După cum am mai spus, e suficient să pui mâna pe orice carte de boli emergente și ai să găsești acolo informația”.

În aceeași postare apare și lista infecțiilor cu cel mai mare potențial pandemic:

a. Febra hemoragică de Crimea-Congo
b. Bolile filovirale (i.e., Ebola & Marburg)
c. Coronavirusurile emergente înalt patogene relevante pentru om (MERS Co-V & SARS)
d. Febra de Lassa
e. Nipah și Hendra
f. Virusul febrei Vaii Rift
g. Monkeypox.

„Nu e nicio mare resetare, nicio mare vrăjitorie, nici gut feeling, biocurenți sau vreo previziune de-a lui Nostradamus. Au fost doar experți din toate domeniile legate de emergența patogenilor și răspândirea lor în populațiile umane, care au judecat la rece și pe bază de modelare. Evident, pentru Năzdrăvănei, o astfel de abordare este o erezie profundă deoarece ei consideră că știința este atunci când ne dăm cu părerea și atât. Am văzut că nici nu s-a anunțat bine că circulă monkeypox, că au și început conspirațiile legate de vaccin. În primul rând, trebuie să vă spun un mare secret, direct de la oculta: în următoarele teste IQ va figura obligatoriu intrebarea: Cei care răspund nu vor fi primiți nici măcar la școala ajutătoare. Deoarece se consideră că planeta ar trebui să aibă acel nivel minim de cunoștințe care să permită răspunsul corect la întrebarea de mai sus. Ați văzut că până și Plandemicul a învățat acest răspuns și va putea răspunde fără nicio ezitare: . Ceea ce garantează măcar locul la școala ajutătoare”, se arată în postare.

„Cum se face că avem vaccin anti-monkeypox? Aici, va trebui să recunosc: ne-au prins. Cea mai bună dovadă a marii resetări este tocmai asta: cand bilgeitz a văzut c-a dat-o-n bară cu SARS-CoV-2, a recurs imediat la planul B, cel pus la cale de pe vremea lui Newton și Jenner. Raționamentul a fost următorul: nu putem da drumul la variola c-au eradicat-o ăia, dar dăm drumul la monkeypox. Pentru asta avem vaccinulul pentru smallpox, care va merge mai ceva decât vaccinul Moderna pe Omicron. Realitatea este că n-am avut niciodată un vaccin pentru smallpox. Am folosit varianta lui Jenner (cowpox, care s-a bazat pe virusul de la vacă). Și putem oricând să-l reintroducem în fabricație și eventual să folosim stocurile existente de vaccin. Partea ce mai mișto este că oricum am da-o cu vaccinul, planul este diabolic: dacă pornește monkeypox, noi ăștia, bătrânetul, care resetăm de n-avem aer, o să scăpăm fără probleme: suntem deja vaccinați pentru variolă (cu cowpox) și vaccinul o să ne protejeze de monkeypox”, este finalul mesajului.

România nu a înregistrat nici un caz de variolă a maimuței sau suspiciune de îmbolnăvire, precizează, duminică, Ministerul Sănătății. De altfel ministerul publică un material despre boală, elaborat de OMS. Urmare a informațiilor apărute în mediul online cu privire la un posibil caz de variolă la Spitalul Municipal din Rădăuți, județul Suceava, Ministerul Sănătății precizează:

Cazul de la Rădăuți este din punct de vedere clinic și epidemiologic al unei paciente de 49 de ani cu varicelă, infectată după contactul cu copii, membri de familie, care au avut această boală, conform șefului secției de boli infecțioase de la spitalul din localitate, dr. Angelica Popescu. De altfel, Ministerul Sănătății a pus la dispoziția publicului un material elaborat de către Biroul Regional pentru Europa al OMS.

1. Ce este variola maimuței?

Variola maimutei este o infecție virală rară, cu infectare umană accidentală, care apare, de obicei, în principal în părțile împădurite din Africa Centrală și de Vest în urma contactului cu rezervorul animal. De asemenea, se poate răspândi de la persoană la persoană. Este cauzată de virusul variolei maimutei, care aparține familiei ortopoxvirusului. Există două tipuri de virus variolei maimutei, cel din Africa de Vest și cel bazinul Congo (Africa Centrală). Deși tipul vest-african al virusului variolei maimutei duce uneori la boli grave la unele persoane, boala este de obicei auto-limitată. În medie, 1% dintre cei infectați cu tipul vest-african și până la 10% dintre cei infectați cu virusul din bazinul Congo au decedat.

2. Care este situația actuală cu epidemia din regiunea europeană?

Cel puțin patru țări din regiunea europeană au raportat până în prezent cazuri confirmate sau suspectate de variola maimutei– Portugalia, Spania, Suedia și Marea Britanie. Cazuri au fost raportate și în Canada și Statele Unite.

3. Cum a început această epidemie recentă?

Investigațiile sunt în curs de desfășurare. Cazurile sporadice de variola maimutei în țările europene în rândul călătorilor care se întorc din țările în care boala este endemică sunt bine cunoscute. Cu toate acestea, multe dintre cazurile depistate în prezent în întreaga Europă nu au călătorit într-o zonă endemică. Cele mai multe cazuri sunt depistate prin intermediul serviciilor de supraveghere a bolilor cu transmitere sexuală. Acest lucru este neobișnuit și sunt în curs de desfășurare investigații suplimentare pentru a determina sursa probabilă de infecție, ce evenimente ar fi putut contribui la amplificarea transmiterii și cum să se limiteze răspândirea ulterioară.

4. Care sunt simptomele?

Simptomele sunt adesea ușoare, deși leziunile pot fi pruriginoase sau dureroase. Acestea includ erupții cutanate veziculoase sau leziuni pe orice parte a corpului – inclusiv în contextul actual particular – în jurul organelor genitale și anusului, febră, durere în gât, ganglioni limfatici umflați și leziuni la nivelul gurii și ochilor.

5. Cum se răspândește?

Variola maimuței nu se răspândește în mod normal cu ușurință între persoane și necesită un contact apropiat. Virusul intra în organism prin piele lezată, tract respirator, ochi, nas sau gură și prin fluide corporale. Principalul mod în care poate fi răspândit este în timpul contactului fizic apropiat prelungit cu o persoană care are variola maimuței sau contact prelungit cu obiecte contaminate. Cu toate că variola maimutei nu a fost documentată anterior ca o infecție cu transmitere sexuală, transmiterea în timpul contactului sexual este în concordanță cu modul în care acum virusul poate fi transmis de la o persoană la alta.

Focare de variola maimuței au apărut de obicei în populațiile care trăiesc în zonele rurale și care vânează, manipulează și consumă carne de vânat. În ultimii ani, au apărut cazuri din ce în ce mai mult în zonele urbane din țările endemice. Cazuri de import din Africa de Vest către Marea Britanii și alte trei țări au fost inregistrate în ultimii ani.

Variola maimutei poate fi transmisă prin contact direct și prin expunerea la picături mari eliminate prin expiratie. Perioada de incubație a variola maimutei-ului este de obicei de la 6 la 13 zile. Variola maimutei necesită, de obicei, un contact personal strâns cu o persoană simptomatică infectată. Boala este adesea auto-limitantă, cu simptome ce dispar spontan în 14 la 21 de zile.

6. Am citit că pot lua variola maimutei prin tuse și strănut. Este adevărat acest lucru?

Transmiterea între oameni poate apărea prin picături respiratorii mari. Deoarece picăturile nu pot ajunge departe, este necesar un contact prelungit față în față.

7. Cum poate fi redusă transmiterea virusului?

Trebuie subliniată importanța igienii mâinilor folosind apă și săpun sau dezinfectant pe bază de alcool. Este important ca o persoană cu suspiciune de variola maimutei să fie izolată și ca cei care o îngrijesc să utilizeze măsuri de protecție personală adecvate. În timp ce un vaccin a fost aprobat pentru prevenirea variola maimutei, iar vaccinul tradițional împotriva variolei oferă protecție, trebuie mentionat ca aceste vaccinuri nu sunt disponibile pe scară largă. Populațiile din întreaga lume cu vârsta sub 40 sau 50 de ani nu mai beneficiază de protecția oferită de programele anterioare de vaccinare împotriva variolei. În cele mai multe cazuri boala este ușoară și majoritatea oamenilor se recuperează în termen de câteva săptămâni, fără tratament.

8. Cât de gravă este variola maimuței pentru o persoană infectată?

Tratamentul pentru variola maimuței este în principal de susținere. Boala este de obicei ușoară și majoritatea celor infectați se vor recupera în câteva săptămâni, fără tratament. Există două tipuri de variola maimutei – unul din Africa de Vest și celălalt din Africa Centrală. Virusul raportat în regiune europeană este varianta vest-africană care este mortală pentru aproximativ 1 din 100 de persoane.

9. Cine este cel mai expus riscului de a face variola maimutei?

Oricine are contact apropiat cu o persoană cu variola maimutei se poate infecta. Cu toate acestea, familia unei persoane cu variola maimutei prezintă un risc mai mare de infecție din cauza contactului apropiat. Persoanele ale căror profesii sau comportamente le pun la risc mai mare de expunere, ar trebui să ia măsuri pentru a înțelege semnele și simptomele și să aibă grijă suplimentară pentru a preveni infecția. Printre aceștia se numără personalul medico-sanitar care pot intra în contact cu pacienți infectați, lucrătorii sexuali și bărbații care întrețin relații sexuale cu bărbați, având în vedere recentul grup de cazuri în rândul celor care se autoidentifică ca atare.

10. Există un vaccin?

În timp ce un vaccin a fost aprobat pentru prevenirea variola maimuței, vaccinul tradițional împotriva variolei oferă, de asemenea, protecție. Aceste vaccinuri nu sunt disponibile pe scară largă. Populațiile din întreaga lume cu vârsta sub 40 sau 50 de ani nu mai beneficiază de protecția oferită de programele anterioare de vaccinare împotriva variolei.

11. Care sunt teoriile principale cu privire la clusterele fără istoric de călătorie într-o zonă endemică?

Identificarea variolei maimutei fără istoric direct de călătorie într-o zonă endemică nu este obișnuita, iar investigațiile suplimentare – inclusiv în rândul barbatilor care au relatii sexuale cu barbati – sunt în curs de desfășurare pentru a determina sursa probabilă de infecție și pentru a limita răspândirea ulterioară.

12. Spuneți că bărbații care întrețin relații sexuale cu bărbați ar putea fi responsabili pentru epidemie?

Asistăm la o creștere a cazurilor de variola maimutei în anumite comunități. Deși calea exactă de transmitere nu este clară încă, contactul intim, cum ar fi contactul prelungit și, eventual, o serie de activități sexuale, pot fi factori importanți. Focare variola maimutei au apărut de obicei la populațiile africane care trăiesc în zonele rurale care vânează, manipulează și consumă carne de vânat (carne de tufiș). Dar este posibil ca aceia care intră în contact apropiat cu o persoană infectată cu variola maimutei să se infecteze ei înșiși. Pentru că încă mai sunt multe lucruri pe care încă nu le înțelegem, este important să studiem toate căile posibile de transmitere, astfel încât să putem proteja sănătatea publică.

13. Dacă o persoană suspectează că are virusul, ce ar trebui să facă?

Orice boală în timpul călătoriei sau la întoarcerea dintr-o zonă endemică trebuie raportată unui medic specialist, inclusiv informații despre toate călătoriile și istoricul recent de vaccinare. Rezidenții și călătorii în țările endemice ar trebui să evite contactul cu animalele bolnave (moarte sau vii) care ar putea fi infectate cu virusul variola maimutei (rozătoare, marsupiale, primate) și ar trebui să se abțină de la consumul sau manipularea vânatului sălbatic. Orice persoană care face o erupție neobișnuită ar trebui să consulte medicul.

14. Ar trebui să fie izolată o persoană cu variola maimutei?

Un pacient cu variola maimutei trebuie izolat, evitând contactul apropiat cu alte persoane și trebuie să i se ofere îngrijire de susținere în timpul perioadelor infecțioase presupuse și cunoscute, adică în timpul stadiilor prodromale (semne timpurii) și, respectiv, celor cu erupții cutanate ale bolii. Personalul medico-sanitar care îngrijește pacienții cu variola maimutei suspecți sau confirmați trebuie să pună în aplicare măsuri de precauție standard, de control al infecțiilor de contact și prin picături respiratorii. Aceasta include întregul personal medico-sanitar, cum ar fi personalul de curățenie și spălătorie, care poate fi expus în locul de îngrijire a pacientului, la lenjeria de pat, la prosoape sau obiecte personale. Probele prelevate de la persoane cu suspiciune de variola maimutei sau de la animale cu suspiciune de infecție cu virusul variola maimutei trebuie să fie gestionate de personal instruit care lucrează în laboratoare echipate corespunzător.

15. Este recomandată urmărirea contracților?

Urmărirea în timp util a contacților, măsurile de supraveghere și comunicarea riscurilor către furnizorii de servicii medicale, către contacții din gospodării și către comunitate sunt esențiale pentru prevenirea apariției altor cazuri și gestionarea eficientă a epidemiei actuale. Se poate lua în considerare implementarea contramăsurilor farmaceutice în temeiul protocoalelor experimentale.

16. Care este sfatul OMS pentru autoritățile sanitare din Regatul Unit și pentru alte țări?

Măsurile intensive de sănătate publică ar trebui să continue în Regatul Unit. Pe lângă urmărirea continuă a contacților și identificarea surselor, ar trebui consolidată căutarea cazurilor și supravegherea locală a bolilor cu erupții cutanate în comunitatea afectată și în general, precum și în unitățile medicale. Orice pacient cu suspiciune de variola maimutei trebuie investigat și trebuie izolat în timpul perioadelor infecțioase presupuse și cunoscute, adică în timpul stadiilor prodromale și, respectiv, a celor cu erupții cutanate ale bolii. Alte țări ar trebui să fie în alertă pentru semnalele legate de pacienții care prezintă erupții cutanate veziculoase sau pustuloase neobișnuite, adesea asociate cu febra, într-o serie de medii comunitare și de îngrijire a sănătății, inclusiv, dar fără a se limita la asistența medicală primară, spitale, servicii de sănătate sexuală și clinici de dermatologie. Călătorii ar trebui încurajați să raporteze boala în timpul călătoriei sau la întoarcerea din călătorie unui cadru medical, inclusiv informații despre istoricul recent de călătorie și vaccinare.

Rezidenții și călătorii în țările endemice ar trebui sfătuiți să evite contactul cu animalele bolnave (moarte sau vii) care ar putea fi infectate cu virusul variola maimuței (rozătoare, marsupiale, primate) și ar trebui să se abțină de la consumul sau manipularea vânatului sălbatic. Trebuie subliniată importanța igienei mâinilor prin utilizarea săpunului și a apei sau a dezinfectantului pe bază de alcool.

Personalul medico-sanitar care îngrijește pacienții suspectați sau confirmați cu variola maimuței ar trebui să primească recomandări pentru a pune în aplicare măsuri de precauție standard, de protecție de contact și de control al infecțiilor transmise prin picături. Probele prelevate de la persoane cu suspiciune de variola maimuței sau de la animale cu suspiciune de infecție cu virusul variola maimuței ar trebui să fie gestionate de personal instruit care lucrează în laboratoare echipate corespunzător.

17. Ar trebui restricționate călătoriile și comerțul internațional?

OMS nu recomandă nicio restricție privind călătoriile și comerțul pe baza informațiilor disponibile în acest moment.

18. Este aceasta o boală care afectează doar bărbații care fac sex cu bărbați?

În timp ce cazurile inițiale raportate sunt predominant în rândul persoanelor care se identifică ca barbati care fac sex cu barbati, acest lucru se poate datora doar amplificării în timpul festivalurilor și evenimentelor recente care au reunit această comunitate. Pe măsură ce intrăm în vara europeană, cu adunări și festivaluri care reunesc mulți tineri, activi sexual, profilul cazurilor se poate extinde. Trebuie să înțelegem că virusul se va răspândi prin contact prelungit și strâns, indiferent de naționalitatea, sexul sau preferințele sexuale.

A apărut primul posibil focar de variola maimuței, în Europa

Autorităţile spaniole investighează dacă petrecerile de pe insula turistică Gran Canaria sunt sursa mai multor cazuri de îmbolnăvire de variola maimuţei (“monkeypox”), relatează sâmbătă agenţia DPA. Potrivit cotidianului El Pais, circa 80.000 de persoane din Spania şi alte ţări au participat la festivalul ”Maspalomas Gay Pride”, în perioada 5-15 mai. După festival, bărbaţi din Spania şi Italia au fost testaţi pozitiv pentru virusul ce provoacă variola maimuţei. Majoritatea cazurilor de infectare până în prezent sunt în rândul unor bărbaţi care au avut relaţii sexuale cu alţi bărbaţi.

Peste 100 de cazuri depistate cu această boală virală, care se răspândeşte prin contact direct şi are în general simptome uşoare, au fost raportate recent în afara ţărilor din Africa unde este endemică. Spania are 30 de cazuri de îmbolnăvire confirmate şi alte 23 suspecte, iar Portugalia vecină are 23 de cazuri confirmate.

Germania a anunţat sâmbătă două noi cazuri, după ce primul a fost conformat vineri, tot sâmbătă Elveţia şi Israel confirmând primele cazuri.

Joe Biden: „Toată lumea ar trebui să fie îngrijorată de variola maimuței”

Toată lumea ar trebui să fie îngrijorată de epidemia de variola maimuței, spune președintele american Joe Biden. Organizația Mondială a Sănătății se așteaptă la creșterea numărului de cazuri. Epidemia de variolă a maimuțelor este un lucru care „ar trebui să îngrijoreze pe toată lumea”, a declarat duminică președintele american Joe Biden.

Acesta a adăugat că oficialii americani din sănătate analizează posibile tratamente și vaccinuri, potrivit Reuters.

„Lucrăm din greu pentru a ne da seama ce facem”, le-a declarat Biden reporterilor la o bază aeriană din Coreea de Sud, înainte de a pleca cu Air Force One spre Japonia.

Organizația Mondială a Sănătății declara că se așteaptă la creșterea numărului de cazuri pe măsură ce extinde supravegherea în țările în care boala nu este întâlnită în mod obișnuit. Începând de sâmbătă, 92 de cazuri confirmate și 28 de cazuri suspecte de variola maimuței au fost raportate din 12 state care nu sunt endemice. Variola maimuței este o boală infecțioasă de obicei ușoară și este endemică în unele părți din Africa de Vest și Centrală.

A apărut primul posibil focar de variola maimuței în Europa

Autorităţile spaniole investighează dacă petrecerile de pe insula turistică Gran Canaria sunt sursa mai multor cazuri de îmbolnăvire de variola maimuţei (“monkeypox”), relatează sâmbătă agenţia DPA. Potrivit cotidianului El Pais, circa 80.000 de persoane din Spania şi alte ţări au participat la festivalul „Maspalomas Gay Pride”, în perioada 5-15 mai. După festival, bărbaţi din Spania şi Italia au fost testaţi pozitiv pentru virusul ce provoacă variola maimuţei. Majoritatea cazurilor de infectare până în prezent sunt în rândul unor bărbaţi care au avut relaţii sexuale cu alţi bărbaţi.

Peste 100 de cazuri depistate cu această boală virală, care se răspândeşte prin contact direct şi are în general simptome uşoare, au fost raportate recent în afara ţărilor din Africa unde este endemică. Spania are 30 de cazuri de îmbolnăvire confirmate şi alte 23 suspecte, iar Portugalia vecină are 23 de cazuri confirmate. Germania a anunţat sâmbătă două noi cazuri, după ce primul a fost conformat vineri, tot sâmbătă Elveţia şi Israel confirmând primele cazuri.

OMS atrage atenția: Cazuri de variola maimuţei, în mai multe ţări europene. Când trebuie consultat un medic

Mai multe ţări din regiunea europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au raportat cazuri confirmate sau probabile de variola maimuţei (monkeypox) de la începutul lunii, iar, în afară de una, toate celelalte persoane infectate recent nu au călătorit într-o zonă endemică, arată OMS într-o informare. Organizaţia precizează că „acesta nu este un eveniment obişnuit”. Totodată, potrivit OMS, în timp ce un vaccin a fost aprobat pentru prevenirea variolei maimuţei, iar vaccinul tradiţional împotriva variolei oferă protecţie, trebuie menţionat că aceste vaccinuri nu sunt disponibile pe scară largă.

Populaţiile din întreaga lume cu vârsta sub 40 sau 50 de ani nu mai beneficiază de protecţia oferită de programele anterioare de vaccinare împotriva variolei, arată Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Potrivit sursei citate, în cele mai multe cazuri boala este uşoară şi majoritatea oamenilor se recuperează în termen de câteva săptămâni, fără tratament. Astfel, sunt în curs de desfăşurare investigaţii suplimentare pentru a determina sursa probabilă şi amploarea infecţiei pentru a limita răspândirea ulterioară.

„Este important să înţelegeţi că variola maimuţei nu se răspândeşte cu uşurinţă între oameni, ci necesită un contact apropiat. Majoritatea cazurilor recente s-au prezentat la clinicile pentru boli cu transmitere sexuală unde au fost testaţi negativ pentru infecţii cu transmitere sexuală obişnuite“, arată OMS.

Potrivit acestora, simptomele pot fi uşoare sau severe, iar leziunile pot fi foarte pruriginoase sau dureroase. Acestea includ erupţii cutanate veziculoase pe întreg corpul sau leziuni concentrate pe orice parte a corpului. Majoritatea cazurilor care s-au prezentat recent la clinicile de sănătate sexuală din Europa au prezentat erupţii cutanate şi leziuni la nivelul organelor genitale şi anusului. Erupţia cutanată sau leziunile pot fi însoţite de febră, durere în gât, ganglioni limfatici umflaţi şi leziuni la nivelul gurii şi ochilor. Majoritatea pacienţilor se recuperează în câteva săptămâni, fără tratament.

În acest context, orice persoană care prezintă o erupţie cutanată neobişnuită ar trebui să consulte medicul şi orice pacient cu suspiciune de variola maimuţei trebuie investigat şi izolat în timpul perioadelor infecţioase presupuse şi cunoscute, adică în timpul stadiilor prodromale şi cu erupţii cutanate ale bolii.